Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · ProgresCere sprijin
← Toate temele

ADHD

Atenție, impulsivitate și hiperactivitate.

405 articole
← Toate secțiunile

Studii și știri

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
StudiuADHDÎncredere bună16.06.2026

Ocuparea ribozomilor și tăcerea mediată de miARN a genelor reglate pozitiv în tulburarea de deficit de atenție cu hiperactivitate

Acest studiu de bioinformatică computațională investigheaza modul în care microARN-urile (miARN-uri) pot se lega de și suprima genele supraexprimate asociate cu ADHD, analizând nouă gene țintă pentru siturile de interacțiune miARN folosind algoritmi de potrivire a semințelor bine stabilite. Constatările indică faptul că miARN-uri specifice precum miR-4488 se leagă în secvențele de codificare ale genelor precum ADRA2C cu timpi de rezidență ribozomali ridicați, sugerând mecanisme potențiale de reprimare translațională relevante pentru patobiologia ADHD.

StudiuADHDÎncredere bună16.06.2026

Asociația dintre Consumul de Substanțe și ADHD și Tulburarea de Personalitate Borderline la Studenții Universitari: Un Studiu Exploratoriu

Acest studiu transversal al 887 de studenți universitari a examinat asocierile dintre consumul de substanțe, ADHD și tulburarea de personalitate borderline folosind instrumente diagnostice standardizate. Rezultatele au găsit o prevalență a ADHD de 3%, BPD de 5%, consumul de substanțe de 18%, cu impulsivitate foarte prevalentă în toate cele trei grupuri, și asocieri semnificative între aceste condiții.

StudiuADHDÎncredere bună16.06.2026

Eficacitate și siguranță a stimulării transcraniană cu curent alternativ la adulții cu ADHD: un studiu randomizat dublu-orb controlat cu simulare

Acest studiu randomizat, controlat, în dublu-orb a testat stimularea transcraniana cu curent alternativ (tACS) la 56 de adulți cu ADHD pe parcursul a 20 de sesiuni, descoperind o îmbunătățire semnificativ mai mare a simptomelor de inatenție comparativ cu placebo la săptămâna 4, susținută la săptămâna 8, dar atenuată la săptămâna 16. Imaginile neuronsale au arătat modificări legate de tratament în conectivitatea benzii gamma între regiunile cerebrale implicate în atenție, susținând tACS ca o potențială intervenție de neuromodulaţie pentru ADHD la adulți.

StudiuADHDÎncredere bună16.06.2026

O analiză preliminară a mișcărilor grupurilor musculare mari la adulții cu tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate

This study compared large muscle group movements during sleep in 21 adults with ADHD and 25 healthy controls using full-night polysomnographic recordings. Results showed that during non-REM sleep, ADHD participants had lower large muscle group movement indices compared to controls, and serum ferritin levels were significantly lower in the ADHD group with inverse correlations to certain movement patterns.

StudiuADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Vizite la centrele de sănătate efectuate de adulții cu ADHD în Statele Unite, 2023

Analiza datelor din Ancheta națională privind îngrijirile medicale ambulatorii din 2023 arată că adulții cu ADHD au vizitat centrele de sănătate la o rată de 52,6 la 10.000, cele mai ridicate rate fiind înregistrate în grupa de vârstă 18-24 de ani (92,6), ratele scăzând semnificativ odată cu înaintarea în vârstă. Aproximativ 70% dintre aceste vizite au implicat afecțiuni de sănătate mintală comorbide documentate.

StudiuADHDÎncredere bună16.06.2026

Distras și conectați: Markeri de fenotip clinic și biotip la adulții cu ADHD și utilizare problematică a internetului

Acest studiu a comparat 52 de adulți cu ADHD și utilizare problematică a internetului (PUI) cu 52 de controale potrivite cu ADHD singur, folosind evaluări clinice, testări cognitive și măsuri neurofiziologice. Pacienții cu ADHD+PUI au arătat mai multă inatenție, ritm cognitiv lent, disreglare emoțională, anxietate socială, probleme de somn și afectare funcțională, utilizarea problematică a rețelelor sociale fiind cea mai frecventă condiție legată de internet.

StudiuADHDÎncredere bună16.06.2026

Sensibilitatea Procesării Senzoriale și Asocierea sa cu Trăsăturile ADHD și Punctele Forte Legate de ADHD

Acest studiu a analizat relația dintre sensibilitatea procesării senzoriale (SPS) și trăsăturile ADHD la 496 de adulți din populația generală, utilizând chestionare validate și analize de corelație/caz-martor. Rezultatele au evidențiat asocieri pozitive între SPS și trăsăturile ADHD, persoanele diagnosticate cu ADHD înregistrând scoruri mai ridicate la SPS; în plus, SPS a fost corelată cu punctele forte asociate ADHD, printre care hiperconcentrarea, flexibilitatea cognitivă, curiozitatea și empatia.

StudiuADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Conectivitate funcțională anormală asociată cu disregularea emoțională la copiii cu ADHD

Acest studiu a comparat modelele de conectivitate funcțională cerebrală în 77 de copii cu ADHD și disregulare emoțională, 53 cu ADHD doar, și 55 de controale cu dezvoltare tipică, utilizând fMRI în stare de repaus. Copiii cu ADHD și disregulare emoțională au prezentat modele distincte de conectivitate în regiunile prefrontale și limbice, inclusiv conexiuni alterate între cortexul prefrontal dorsolateral și zonele cerebrale legate de emoții.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Comorbiditatea dintre ADHD și tulburările din spectrul autist: caracteristici clinice, evaluare și strategii de gestionare

Această analiză sintetizează cercetările recente privind caracteristicile comune și distincte ale ADHD și ASD, inclusiv factorii neurobiologici și genetici comuni, abordând totodată provocările legate de evaluare în cazul în care ambele afecțiuni coexistă. Autorii recomandă efectuarea unui diagnostic diferențial amănunțit înainte de confirmarea comorbității și subliniază necesitatea unor abordări terapeutice personalizate, pe termen lung, care să includă o evaluare mai bună a rezultatelor privind calitatea vieții în condiții reale.

StudiuADHDÎncredere bună16.06.2026

Investigația rezonanței magnetice sintetice cantitative în evaluarea tulburării de deficit de atenție/hiperactivitate

Acest studiu a utilizat imagistica prin rezonanță magnetică sintetică (MRI) pentru a măsura proprietățile țesutului cerebral (relaxometria T1/T2 și volumul de mielină) la 50 de pacienți cu ADHD și 50 de subiecți sănătoși din grupul de control, aplicând învățarea automată pentru a identifica biomarkeri diagnostici. Caracteristicile cantitative combinate au atins o precizie de 78% în distingerea cazurilor de ADHD, depășind performanțele modelelor bazate pe o singură caracteristică în cadrul mai multor clasificatori.

StudiuADHDÎncredere bună16.06.2026

Antrenamentul prin neurofeedback SMR/Theta asupra atenției și abilităților de citire la copiii cu ADHD cu predominanță de neatenție

Acest studiu a evaluat un program de antrenament prin neurofeedback bazat pe ritmul senzoriomotor și undele theta, derulat pe o perioadă de trei luni la 34 de copii cu vârsta cuprinsă între 9 și 10 ani, diagnosticați cu ADHD de tipul cu deficit de atenție, măsurând atenția și fluența în citire cu ajutorul unor teste standardizate. Rezultatele au evidențiat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește atenția vizuală, componentele atenției auditive și indicatorii de fluență în citire după intervenție.

StudiuADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Modificări ale traiectoriilor volumului materiei cenușii cerebeloase în tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate, de la copilărie până la vârsta adultă

Acest studiu de neuroimagistică a analizat 871 de participanți (325 cu ADHD, 546 din grupul de control) cu vârste cuprinse între 7 și 21 de ani, utilizând RMN de înaltă rezoluție și segmentarea automată a cerebelului pentru a examina traiectoriile de dezvoltare. Persoanele cu ADHD au prezentat modele diferite, legate de vârstă, ale volumului materiei cenușii în anumite regiuni cerebeloase, comparativ cu subiecții din grupul de control cu dezvoltare tipică, cu creșteri mai accentuate în unele zone la vârste mai mici.

StudiuADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Recomandări privind managementul clinic al adulților cu tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate

Acest studiu de consens al experților a utilizat o metodologie Delphi validată pentru a elabora recomandări bazate pe dovezi privind managementul clinic al ADHD la adulți, un grup de 15 specialiști ajungând la un consens asupra a 93% dintre afirmațiile propuse. Recomandările abordează domenii-cheie, printre care obstacolele în calea diagnosticării, abordările terapeutice și îngrijirea multidisciplinară structurată, menite să îmbunătățească rezultatele clinice ale pacienților și calitatea vieții acestora.

StudiuADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Prevalența diagnosticelor de ADHD declarate de către studenții din învățământul postliceal din SUA: o analiză narativă

Această analiză narativă a examinat 15 studii empirice (2008–2023) care au raportat prevalența ADHD în rândul studenților din SUA, constatând estimări cuprinse între 3,4% și 11,2% (în medie 9,1%), cu rate mai ridicate (14–15%) în sondajele multi-instituționale recente, care reflectă creșteri începând cu perioada 2019–2020. Analiza evidențiază variabilitatea metodologică între studii și sugerează că tendințele de creștere a prevalenței ar putea indica necesitatea consolidării serviciilor dedicate ADHD în campusuri.

StudiuADHDÎncredere bună16.06.2026

Fundamentul farmacologic teoretic al utilizării benzfetaminei în tratamentul ADHD în contextul penuriei de stimulante

Acest editorial analizează dacă benzfetamina, un medicament pentru obezitate aprobat de FDA care se metabolizează în dextroamfetamină și dextrometamfetamină, ar putea, teoretic, să contribuie la soluționarea penuriei actuale de tratamente stimulante pentru ADHD. Autorii recunosc existența unor limitări semnificative datorate lipsei datelor specifice privind utilizarea benzfetaminei în cazul ADHD și evită în mod deliberat să formuleze afirmații clinice sau recomandări terapeutice.

StudiuADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Editorial: Predispoziția genetică la ADHD și riscul apariției unor dificultăți emoționale și comportamentale

Acest editorial trece în revistă datele epidemiologice care arată că persoanele cu ADHD se confruntă cu riscuri crescute de comportament suicidar, abuz de substanțe, rezultate școlare slabe și tulburări psihiatrice comorbide, inclusiv depresie și anxietate. Un studiu realizat de Alemany și colab. a constatat că riscul genetic de ADHD era asociat mai puternic cu dificultățile emoționale și comportamentale din copilărie decât riscurile genetice asociate altor afecțiuni.

StudiuADHDÎncredere bună16.06.2026

Eficacitatea neurofeedback-ului în tratarea tulburării de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD): o meta-analiză

Această meta-analiză a 12 studii clinice (N=327) a examinat intervențiile de neurofeedback în cazul ADHD, utilizând calcule ale mărimii efectului și evaluarea eterogenității. Rezultatele indică beneficii semnificative în ceea ce privește reglarea atenției și comportamentul, poziționând neurofeedback-ul ca o abordare non-farmacologică promițătoare, deși autorii recunosc necesitatea unor cercetări controlate suplimentare, realizate cu protocoale standardizate.