ADHD

StudiuADHDÎncredere bună17.06.2026

Comparație între procesele cognitive la temperaturi scăzute și moderate la copiii cu și fără ADHD

Acest studiu a comparat procesele atenționale și executive la 85 de copii cu ADHD și 72 de copii cu dezvoltare tipică, utilizând stimuli emoționali și neemoționali în cadrul unor sarcini cognitive. Rezultatele au arătat că stimulii emoționali au îmbunătățit performanța la sarcinile de atenție și de control inhibitor în ambele grupuri, sugerând că valența emoțională facilitează funcțiile executive, indiferent de diagnosticul de ADHD.

StudiuADHDÎncredere bună17.06.2026

Studiu de fezabilitate privind terapia cognitiv-comportamentală individuală pentru ADHD la adulți în Japonia: protocol pentru un studiu multicentric

Acest studiu de fezabilitate evaluează un program inovator de TCC individuală, adaptat cultural, destinat adulților japonezi cu ADHD, pe o perioadă de 24-28 de săptămâni, care include o fază de intervenție de 12-16 săptămâni și o perioadă de urmărire de 12 săptămâni. Rezultatele primare evaluează fezabilitatea prin prisma ratelor de abandon, a evenimentelor adverse și a modificărilor simptomatice măsurate cu ajutorul unor scale de evaluare standardizate, urmând ca analiza secundară să vizeze efectele pe termen lung ale tratamentului și calitatea vieții.

StudiuADHDÎncredere înaltă17.06.2026

Program digital de sprijin pentru temele de acasă destinat copiilor și adolescenților cu ADHD: Protocolul unui studiu randomizat controlat

Acest studiu evaluează PANDAH, o aplicație digitală concepută pentru a reduce conflictele și anxietatea legate de temele pentru acasă în familiile cu copii cu ADHD cu vârste cuprinse între 9 și 16 ani. Un studiu clinic randomizat (RCT) multicentric realizat în Franța compară aplicația cu îngrijirea obișnuită/lista de așteptare pentru a măsura îmbunătățirile în ceea ce privește performanța la teme și calitatea vieții familiei.

StudiuADHDÎncredere bună17.06.2026

Terapia psihomotorie de grup îmbunătățește competențele socio-emoționale și motorii la copiii de vârstă preșcolară cu și fără ADHD

Un program de terapie psihomotorie de grup, cu o durată de 27 de săptămâni, a îmbunătățit atât competențele motorii, cât și cele socio-emoționale la 54 de copii de vârstă preșcolară (19 cu ADHD, 35 fără), deși copiii fără ADHD au înregistrat scoruri inițiale mai ridicate la toate măsurătorile. Studiul demonstrează că intervențiile incluzive, bazate pe activitate fizică, au efecte benefice asupra dezvoltării neurologice atât la copiii cu dezvoltare tipică, cât și la cei cu ADHD.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună17.06.2026

Tendințe în dezvoltarea dispozitivelor medicale sud-coreene pentru ADHD și tulburarea de spectru autist: Revizuire narativă

Această analiză narativă examinează inovațiile dispozitivelor medicale din Coreea de Sud pentru diagnosticarea și gestionarea ADHD și ASD, abordând lacunele în suportul educației speciale și accesibilitatea la tratament. Studiul a sintetizat literatura evaluată de colegi din mai multe baze de date pentru a identifica tendințele actuale de utilizare și dezvoltare a tehnologiei pentru aceste afecțiuni.

StudiuADHDÎncredere bună17.06.2026

Diferențierea îmbunătățită a biomarkerilor neurobiologici pentru ADHD prin intermediul unui proiect bazat pe evaluarea riscurilor

Acest studiu, realizat pe un eșantion de 2.511 de copii și adolescenți brazilieni, a analizat trei biomarkeri ai ADHD (scoruri de risc genetic, structura cerebrală și funcția executivă) folosind o abordare de stratificare a riscului care clasifică persoanele neafectate în funcție de riscul prevăzut de a dezvolta ADHD. Designul bazat pe risc a sporit substanțial diferențierea dintre cazurile de ADHD și grupul de control cu risc scăzut, dublând aria fără suprapunere și generând diferențe neurobiologice mai pronunțate decât comparațiile standard de tip caz-control.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă17.06.2026

Compararea obiceiurilor alimentare și a experiențelor legate de mesele în familiile copiilor cu autism, ADHD și diagnostic dublu

Acest studiu a chestionat 351 de îngrijitori pentru a analiza experiențele legate de ora mesei în familiile copiilor cu autism, ADHD sau ambele afecțiuni, comparând rezultatele cu cele ale familiilor de control neurotipice. Familiile cu tulburări de dezvoltare neurologică au raportat o mai mare pretențiozitate alimentară, comportamente problematice la ora mesei, preocupări legate de alimentație, stres la nivelul îngrijitorilor și momente ale mesei mai puțin structurate, grupurile cu ADHD și cu diagnostic dublu prezentând un apetit mai mare și provocări comportamentale mai mari decât familiile în care se manifestă doar autismul.

StudiuADHDÎncredere bună17.06.2026

Preferințele terapeutice ale medicilor care tratează pacienți adulți cu ADHD în SUA și Canada: un experiment de alegere discretă

În cadrul acestui studiu au fost chestionați peste 850 de medici din SUA și Canada, utilizându-se un experiment de alegere discretă pentru a identifica modul în care medicii pun în balanță îmbunătățirea simptomelor ADHD și riscurile legate de siguranță atunci când aleg tratamentele. Rezultatele arată că medicii acordă prioritate eficacității, dar sunt dispuși să accepte o îmbunătățire redusă a simptomelor pentru a evita evenimentele adverse, precum insomnia și greața, pragurile de risc-beneficiu fiind ușor diferite de la o țară la alta.

StudiuADHDÎncredere înaltă17.06.2026

Teleterapia și gestionarea medicației în cazul ADHD cu simptome de internalizare și tendințe suicidale comorbide în perioada pandemiei de COVID-19

Prezentare de caz a unui copil de 11 ani cu ADHD, anxietate și depresie, care a dezvoltat tulburare obsesiv-compulsivă (TOC) și idei suicidare, tratat cu farmacoterapie bazată pe dovezi (atomoxetină, fluoxetină) și terapie cognitiv-comportamentală. Cazul ilustrează provocările clinice întâmpinate în gestionarea manifestărilor psihiatrice comorbide complexe la copii în timpul pandemiei, inclusiv ajustările medicației și modificările aduse teleterapiei.

StudiuADHDÎncredere bună17.06.2026

Clasificarea ADHD pe baza EEG, utilizând analiza multirezoluție și învățarea automată pe regiunile frontale și alte regiuni ale creierului

Acest studiu utilizează descompunerea în moduri empirice și transformata wavelet discretă pentru extragerea caracteristicilor din datele EEG, în vederea clasificării subiecților cu ADHD față de cei din grupul de control, folosind algoritmi de învățare automată. Cercetarea analizează amplasarea optimă a electrozilor și identifică grupurile de regiuni cerebrale cele mai eficiente pentru detectarea ADHD, rezultatele sugerând că regiunile frontale/prefrontale sunt deosebit de relevante pentru precizia clasificării.

StudiuADHDÎncredere bună17.06.2026

Intervenția prin exerciții fizice îmbunătățește reziliența și reduce simptomele de sănătate mintală la copiii cu ADHD: un studiu randomizat controlat

Un program de exerciții fizice de 12 săptămâni (3 ședințe pe săptămână, la intensitate moderată până la viguroasă) a îmbunătățit semnificativ reziliența psihologică și a redus atât simptomele de internalizare (anxietate, depresie, tulburări somatice), cât și simptomele de externalizare (încălcarea regulilor, agresivitate) la copiii cu ADHD care nu au urmat încă un tratament medicamentos, în comparație cu grupul de control. Studiul demonstrează existența unor corelații moderate între îmbunătățirea rezilienței și reducerea simptomelor de internalizare.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună17.06.2026

Identificarea comorbidității ADHD în tulburarea legată de consumul de alcool: trăsături de personalitate și parametri clinici ca markeri predictivi

Acest studiu retrospectiv, realizat pe un eșantion de 199 de pacienți ambulatoriu cu tulburare de consum de alcool, a analizat trăsăturile de personalitate și factorii comportamentali în vederea îmbunătățirii depistării ADHD în această populație subdiagnosticată. Un nivel scăzut de autonomie, combinat cu un nivel ridicat de căutare a noutății, a atins o precizie de 85% în prezicerea prezenței ADHD, sugerând valori-limită practice de diagnostic pentru medici.

StudiuADHDÎncredere înaltă17.06.2026

Evaluarea bazată pe dovezi a videoclipurilor de autotestare pentru ADHD de pe TikTok: un studiu de analiză a conținutului

Acest studiu transversal a analizat cele mai populare 50 de videoclipuri de pe TikTok cu hashtag-ul #adhdtest, constatând că 92% dintre acestea conțineau informații înșelătoare în comparație cu Scala validată de autoevaluare a ADHD la adulți (ASRS-v1.1). Cercetarea relevă faptul că conținutul precis privind screeningul ADHD generează un nivel minim de interacțiune, în timp ce videoclipurile înșelătoare atrag o interacțiune substanțial mai mare din partea spectatorilor, subliniind necesitatea combaterii dezinformării în domeniul sănătății pe platformele de socializare.

StudiuADHDÎncredere bună17.06.2026

Co-creație cu ajutorul IA: Un program de art-terapie pentru tulburările de atenție la copiii cu ADHD

Acest studiu a evaluat o intervenție inovatoare de art-terapie în cadrul căreia 16 copii cu ADHD au creat picturi împreună cu IA, măsurând rezultatele prin chestionare standardizate și analize calitative. Rezultatele au evidențiat îmbunătățiri în ceea ce privește atenția și comportamentele hiperactive, o exprimare emoțională îmbunătățită și un nivel crescut de implicare, deși printre limitări s-au numărat un impact minim asupra comportamentului opozițional-provocator și o potențială scădere a interesului din cauza inconsistenței IA.

StudiuADHDÎncredere bună17.06.2026

Asocierea dintre expunerea la căldura antropogenă și simptomele ADHD la copii în China: un studiu transversal

Acest studiu transversal de amploare, care a cuprins 179.846 de copii chinezi, a analizat dacă expunerea la căldura antropogenă provenită din surse industriale, de transport, din sectorul construcțiilor și din activități metabolice prezintă o corelație cu simptomele ADHD raportate de părinți. Toate cele patru tipuri de expunere la căldură au prezentat asocieri semnificative din punct de vedere statistic cu o probabilitate crescută de apariție a simptomelor ADHD, căldura generată de transport având cel mai puternic efect.

StudiuADHDÎncredere bună17.06.2026

Valoarea diagnostică a testului integrat de performanță continuă vizual-auditivă și a potențialelor legate de evenimente P300 în cazul ADHD

Acest studiu prospectiv a comparat potențialele legate de eveniment P300 și scorurile obținute la testul de performanță continuă vizual-auditivă integrată (IVA-CPT) între 30 de pacienți cu ADHD și 30 de subiecți sănătoși din grupul de control, constatându-se că pacienții cu ADHD prezentau o latență mai lungă a P300, o amplitudine mai mică și scoruri mai scăzute la IVA-CPT. Analiza curbei ROC a demonstrat că ambele măsuri au prezentat o precizie ridicată în identificarea ADHD la toate subtipurile, existând o corelație pozitivă semnificativă între P300 și performanța la IVA-CPT.

StudiuADHDÎncredere bună17.06.2026

Imagistica fundului de ochi ca biomarker pentru ADHD: învățarea automată pentru screening și stratificarea funcțiilor executive

Acest studiu a analizat fotografii ale fundului de ochi realizate la 648 de copii și adolescenți, utilizând învățarea automată pentru a dezvolta modele de screening pentru ADHD, obținând o precizie ridicată (AUROC 0,955–0,969), densitatea vaselor fiind caracteristica cu cea mai mare putere predictivă. Cercetarea a explorat, de asemenea, posibilitatea ca caracteristicile retinei să permită stratificarea deficitelor funcției executive în cazul ADHD, reprezentând o abordare neinvazivă inedită care să completeze metodele de diagnostic existente.

StudiuADHDÎncredere bună17.06.2026

Efectul tehnologiei realității virtuale asupra atenției și abilităților motorii la copiii cu ADHD: revizuire sistematică și metaanaliză

Această meta-analiză a 9 studii clinice randomizate controlate, la care au participat 370 de copii cu ADHD, a evaluat dacă intervențiile bazate pe realitatea virtuală îmbunătățesc atenția și abilitățile motorii în comparație cu grupul de control care nu a beneficiat de realitatea virtuală. Rezultatele au arătat că tehnologia realității virtuale a generat îmbunătățiri modeste, dar semnificative din punct de vedere statistic, atât în ceea ce privește atenția, cât și funcția motorie la copiii cu ADHD.

Studii și știri