ADHD

StudiuADHDÎncredere bună01.07.2026

Evenimentele negative din copilărie ale îngrijitorilor și vârsta avansată la care se pune diagnosticul de tulburare din spectrul autist

Acest studiu cantitativ a constatat că îngrijitorii copiilor trimiși pentru evaluarea tulburării din spectrul autist (TSA) prezentau rate mai ridicate de experiențe adverse din copilărie (ACE) decât media națională, cele mai frecvente fiind separarea părinților, agresiunea verbală și abuzul de substanțe al părinților. Persoanele care îngrijesc copii și care au suferit ACE, în special cele legate de abuzul de substanțe, au prezentat întârzieri semnificative în solicitarea evaluărilor diagnostice pentru TSA, ceea ce sugerează că sănătatea mintală a îngrijitorilor poate influența diagnosticarea la timp a autismului la copii.

PresăAutism + ADHDÎncredere înaltă01.07.2026

Utilizarea paracetamolului în perioada prenatală nu crește riscul de autism sau ADHD la copii

Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Hong Kong și de la Școala de Farmacie Aston a arătat că utilizarea paracetamolului (acetaminofenului) în timpul sarcinii nu crește riscul de tulburări din spectrul autist sau de ADHD la copii. Această cercetare contribuie la clarificarea preocupărilor legate de siguranța utilizării acestui medicament obișnuit în timpul sarcinii.

PresăAutism + ADHDÎncredere bună01.07.2026

Studio amplu cu fraţi gemeni nu găseşte nicio legătură între utilizarea prenatală a Tylenol şi autism sau ADHD

Un studiu longitudinal de 20 de ani, realizat pe baza comparării fraților, nu a găsit dovezi care să susțină îngrijorările potrivit cărora utilizarea acetaminofenului (Tylenol) în timpul sarcinii ar crește riscul de autism sau ADHD la copii. Cercetarea infirmă afirmațiile recente din mass-media cu privire la această presupusă legătură, demonstrând siguranța utilizării prenatale a acestui medicament obișnuit, disponibil fără rețetă.

PresăADHDÎncredere bună01.07.2026

Un model de inteligență artificială interpretează tiparele de mișcare ale șoarecelui ca unități lingvistice pentru a identifica deficiențele comportamentale sociale asociate autismului

Cercetătorii de la KAIST au dezvoltat un sistem de inteligență artificială care analizează datele privind comportamentul animalelor folosind metode de procesare a limbajului natural, reușind să identifice deficiențe de comportament social într-un model de șoarece cu autism. Această abordare inovatoare oferă un nou cadru interpretabil pentru cercetarea în domeniul neuroștiințelor, deși aplicațiile sale în diagnosticul și tratamentul autismului la om rămân încă neclare.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă01.07.2026

Factori asociați cu simptomele ADHD la adulții cu tulburări legate de consumul de substanțe în Malaezia

Acest studiu a constatat că 47,2% dintre adulții internați în centrele de reabilitare pentru dependența de droguri din Malaezia îndeplineau criteriile pentru simptomele ADHD, iar cei cu ADHD prezentau rate mai ridicate de antecedente de detenție (în special înainte de vârsta de 18 ani) în comparație cu cei fără simptome de ADHD. Rezultatele susțin integrarea screeningului și a tratamentului pentru ADHD în programele de reabilitare pentru tulburările legate de consumul de substanțe.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună01.07.2026

Tulburarea de consum de substanțe și tulburarea de anxietate generalizată la studenți: un studiu transversal realizat în Camerun

Acest studiu transversal realizat pe un eșantion de 917 studenți universitari din Camerun a constatat că 15,7% îndeplineau criteriile pentru tulburarea de consum de substanțe și 26,4% pentru tulburarea de anxietate generalizată, studenții cu tulburare de consum de substanțe având o probabilitate de aproape trei ori mai mare de a prezenta simptome de anxietate. Sexul masculin, antecedentele psihiatrice și faptul de a locui singur au fost identificați ca factori de risc suplimentari pentru coexistența celor două afecțiuni.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună01.07.2026

Rețelele simptomelor de anxietate în tulburarea depresivă majoră și tulburarea bipolară: o analiză comparativă a rețelelor

Acest studiu transversal, realizat pe un eșantion de 815 de pacienți, a comparat rețelele simptomelor de anxietate între tulburarea depresivă majoră (MDD) și tulburarea bipolară (BD), utilizând Inventarul de anxietate al lui Beck și tehnici de analiză a rețelelor. Deși ambele afecțiuni au prezentat simptome de anxietate de bază similare (pierderea controlului, senzații de sufocare, dificultăți de respirație, instabilitate, tremurături), MDD a demonstrat o conectivitate generală mai puternică a rețelei decât BD, sugerând modele diferite de interconectare a simptomelor, în ciuda profilurilor comparabile ale simptomelor.

StudiuADHDÎncredere bună01.07.2026

Rolul GDNF și NSE în tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate: legături cu somnul și comportamentele alimentare

Acest studiu a analizat nivelurile sanguine ale factorului neurotrofic derivat din linia celulară glială (GDNF) și ale enolazei specifice neuronilor (NSE) la 51 de copii cu ADHD și 20 de subiecți sănătoși din grupul de control, evaluând corelațiile cu tiparele de somn și comportamentele alimentare. Nivelurile de NSE au fost semnificativ mai ridicate la copiii cu ADHD comparativ cu cei din grupul de control, iar GDNF a prezentat o corelație negativă cu scorurile obținute la scala de evaluare a comportamentului alimentar, ceea ce sugerează că acești potențiali markeri neurobiologici necesită investigații suplimentare.

StudiuADHDÎncredere înaltă01.07.2026

Trecerea atomoxetinei în laptele matern: date privind siguranța pentru mamele care alăptează și suferă de ADHD

Un studiu farmacocinetic realizat pe 10 femei care alăptează și care au luat atomoxetină (40-100 mg pe zi) a evidențiat un transfer minim al medicamentului în laptele matern, cu o doză relativă pentru sugar de 0,19%, cu mult sub pragul de siguranță de 5% stabilit pentru medicamentele psihoactive. Nu au fost raportate efecte adverse la sugarii alăptați, ceea ce susține utilizarea atomoxetinei ca opțiune terapeutică sigură pentru gestionarea ADHD postpartum la femeile care alăptează.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună01.07.2026

Profilul acilcarnitinei din sângele din cordonul ombilical și riscul de ADHD și autism în copilărie: un studiu prospectiv de cohortă la naștere

Acest studiu prospectiv a analizat dacă nivelurile de acilcarnitină din sângele din cordonul ombilical — metaboliți care reflectă metabolismul acidului gras mitocondrial — pot prezice riscul de ADHD și autism la copii, pe un eșantion de 995 de copii. Nivelurile mai ridicate de acilcarnitine cu lanț scurt și cu lanț lung au fost asociate cu o creștere semnificativă a probabilității de ADHD și autism, ceea ce sugerează că biomarkerii metabolici precoce pot identifica riscul de tulburări de dezvoltare neurologică.

StudiuADHDÎncredere bună01.07.2026

Stimularea transcraniană cu curent continuu în cazul ADHD la adulți: revizuire sistematică și metaanaliză a studiilor clinice randomizate controlate

O meta-analiză a șapte studii clinice randomizate controlate, la care au participat 263 de adulți, a constatat că stimularea transcraniană cu curent continuu (tDCS) a îmbunătățit în mod semnificativ simptomele de neatenție raportate de pacienți și performanța atențională obiectivă în comparație cu placebo, dar nu a evidențiat niciun beneficiu semnificativ în ceea ce privește simptomele de hiperactivitate/impulsivitate. Tratamentul a fost bine tolerat, fără diferențe semnificative în ceea ce privește ratele de abandon între grupul tDCS și grupul de control.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă30.06.2026

Obiceiurile alimentare și riscul apariției simptomelor de depresie și a tulburărilor de anxietate: un studiu prospectiv de cohortă

Acest studiu longitudinal, care a cuprins peste 6.900 de adulți, a analizat legăturile dintre obiceiurile alimentare identificate empiric și riscul ulterior de depresie și anxietate, folosind chestionare anuale de screening validate. Consumul ridicat de fast-food și zahăr a fost asociat cu un risc de aproximativ două ori mai mare atât pentru simptomele de depresie, cât și pentru tulburările de anxietate, în timp ce dietele bogate în legume și cele de tip vegetarian nu au prezentat niciun efect protector în rândul populației totale.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună30.06.2026

Dereglementarea axei HPT în tulburările de dispoziție și de anxietate: utilitatea clinică a evaluării hormonilor tiroidieni la pacienții internați în secțiile de psihiatrie

Acest studiu comparativ a analizat funcția tiroidiană (TSH, FT4, FT3) la 88 de pacienți spitalizați cu tulburare depresivă majoră, tulburare de anxietate generalizată sau tulburare bipolară, constatând valori semnificativ crescute ale TSH și o prevalență mai mare a hipotiroidismului subclinic la pacienții cu depresie. Cercetarea explorează corelațiile dintre parametrii tiroidieni și severitatea simptomelor, utilizând scale de evaluare psihiatrică validate, controlând în același timp efectele afecțiunilor non-tiroidiene.

StudiuADHDÎncredere bună30.06.2026

Prevalența tulburării de deficit de atenție și hiperactivitate la pacienții adulți cu fibromialgie

Un studiu transversal realizat pe un eșantion de 60 de pacienți cu fibromialgie și 71 de subiecți din grupul de control, selectați pe criteriul de potrivire, a constatat că ADHD era prezent la 61,7% dintre pacienții cu FM, față de 23,9% dintre subiecții din grupul de control, aproape jumătate dintre aceștia nefiind diagnosticați în copilărie. Simptomele ADHD din copilărie au fost puternic asociate cu diagnosticul de ADHD la vârsta adultă, deși prezența ADHD nu a fost corelată cu un impact mai mare al fibromialgiei sau cu o afectare funcțională mai severă.

StudiuADHDÎncredere înaltă30.06.2026

Rutine zilnice și obiceiuri la persoanele cu ADHD: o analiză de sinteză

Această analiză de sinteză a examinat literatura de specialitate privind rutinele și obiceiurile în cazul ADHD, atât la copii, cât și la adulți, identificând patru domenii principale afectate: igiena somnului, alimentația, activitatea fizică și comportamentele sedentare. Analiza a evidențiat lacune semnificative în cercetare, printre care absența unor instrumente de evaluare validate, concepute special pentru rutinele și obiceiurile asociate ADHD, precum și numărul limitat de studii de intervenție, majoritatea cercetărilor concentrându-se mai degrabă pe populația pediatrică decât pe cea adultă.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă30.06.2026

Prevalența și tendințele tulburărilor de dezvoltare în rândul copiilor și adolescenților din SUA cu vârste cuprinse între 3 și 17 ani, în perioada 2016–2024

Acest studiu epidemiologic a analizat datele din sondajele naționale din perioada 2016–2024 pentru a examina tendințele de prevalență ale ADHD, tulburărilor din spectrul autist, dificultăților de învățare, dizabilității intelectuale și altor întârzieri de dezvoltare la copiii din SUA cu vârste cuprinse între 3 și 17 ani. Rezultatele au evidențiat creșteri semnificative ale prevalenței ADHD, a tulburărilor de învățare și a autismului, cu tipare distincte în funcție de vârstă, în timp ce prevalența dizabilității intelectuale a rămas stabilă, subliniind o provocare tot mai mare pentru sănătatea publică, care necesită o identificare precoce îmbunătățită și intensificarea cercetării.

StudiuADHDÎncredere bună28.06.2026

Rezultatele pe trei ani ale terapiei cognitiv-comportamentale îmbunătățite prin interviul motivațional în cazul adolescenților cu ADHD: un studiu comunitar randomizat

Acest studiu randomizat controlat a evaluat efectele pe termen lung ale programului STAND (terapie cognitiv-comportamentală combinată cu interviul motivațional) în comparație cu îngrijirea obișnuită pentru adolescenții cu ADHD, în cadrul unor clinici comunitare, pe o perioadă de 3 ani. Terapeuții autorizați care au aplicat programul STAND au obținut rezultate superioare în ceea ce privește hiperactivitatea/impulsivitatea, conflictele dintre părinți și adolescenți și abilitățile de organizare și gestionare a timpului, comparativ cu furnizorii neautorizați, deși analizele de tip „intenție de tratament” nu au evidențiat diferențe generale între grupuri.

PresăADHDÎncredere bună27.06.2026

Alăptarea până la vârsta de 6 luni este asociată cu o reducere a simptomelor ADHD în prima copilărie

Un studiu realizat de Universitatea din Bergen a identificat o legătură între alăptarea pe o perioadă de până la 6 luni și o incidență mai redusă a simptomelor ADHD la copiii cu vârste cuprinse între 3 și 8 ani. Rezultatele sugerează existența unor potențiale efecte protectoare, deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili legătura de cauzalitate și mecanismele care stau la baza acestora.

Studii și știri