Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres
← Toate temele

ADHD

Atenție, impulsivitate și hiperactivitate.

743 de articole
Fișe de lucruCere sprijin
← Toate secțiunile

Studii și știri

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă06.07.2026

Factori de risc cognitivi comuni în cazul deficitelor de denumire rapidă automatizată asociate dislexiei de dezvoltare și comorbidității cu ADHD: o analiză computațională bazată pe teoria atenției vizuale

Acest studiu a analizat 218 de copii (cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani) din diferite grupuri – copii cu doar dislexie, doar ADHD, ambele afecțiuni și copii cu dezvoltare normală – pentru a identifica mecanismele cognitive comune. Folosind modelarea computațională bazată pe Teoria atenției vizuale a lui Bundesen, cercetătorii au descoperit că deficiențele în ceea ce privește viteza de procesare, atenția spațială și inhibiția irelevanței sunt comune ambelor afecțiuni și contribuie în mod specific la deficitele de denumire rapidă.

StudiuADHDÎncredere înaltă06.07.2026

Tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate în India: epidemiologie, inegalități în diagnosticare și lacune în tratament

Această revizuire sistematică analizează prevalența, diagnosticul și gestionarea ADHD-ului pe teritoriul Indiei, evidențiind disparități regionale semnificative în ceea ce privește accesul la specialiști și disponibilitatea tratamentelor. Autorii identifică o serie de bariere, printre care infrastructura medicală inadecvată, constrângerile financiare și factorii socioculturali, recomandând totodată intervenții multimodale bazate pe dovezi științifice, care combină farmacoterapia, sprijinul comportamental și îngrijirea centrată pe familie.

StudiuPreprintADHDÎncredere înaltă06.07.2026

Anomalii funcționale ale substanței albe la copiii cu ADHD: un studiu RMN privind conectivitatea funcțională dintre substanța albă și substanța cenușie

Acest studiu fMRI a analizat conectivitatea funcțională dintre materia albă și materia cenușie la 46 de copii cu ADHD, în comparație cu 51 de subiecți sănătoși din grupul de control, utilizând analiza cauzalității Granger. Rezultatele au evidențiat conexiuni funcționale semnificativ reduse între zonele de materie cenușie și tracturile de materie albă la pacienții cu ADHD, sugerând existența unor diferențe neurobiologice în organizarea creierului.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă06.07.2026

Simptome de tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) și tulburări din spectrul autist la copiii cu dureri de cap: un studiu caz-martor

Acest studiu de tip caz-martor, realizat pe un eșantion de 343 de pacienți pediatrici (cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani), a evidențiat rate semnificativ mai ridicate de simptome ale tulburării obsesiv-compulsive, ale tulburării de deficit de atenție/hiperactivitate și ale spectrului autist la copiii care frecventează o clinică specializată în cefalee, în comparație cu grupul de control fără cefalee. Cercetarea sugerează efectuarea unui screening de rutină pentru aceste afecțiuni psihiatrice la pacienții tineri care se prezintă cu cefalee, întrucât comorbitatea indică o relație clinică semnificativă.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă06.07.2026

Profilurile somnului la copiii cu tulburări specifice de învățare, ADHD sau ambele: un studiu polisomnografic multicentric

Acest studiu retrospectiv, care a cuprins 146 de copii (cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani), a analizat arhitectura somnului și simptomele la trei grupuri: tulburare specifică de învățare (SLD), ADHD și SLD-ADHD comorbide, folosind polisomnografia. Copiii cu TSL și TSL-ADHD au prezentat un nivel mai ridicat de somnolență diurnă și o fragmentare mai accentuată a somnului în comparație cu cei cu ADHD izolat, anxietatea și diagnosticul de TSL fiind factori predictivi independenți ai scorurilor ridicate de somnolență.

StudiuADHDÎncredere înaltă06.07.2026

Factori predictivi ai nivelului de cunoștințe despre ADHD în rândul profesorilor din învățământul primar din India

Acest studiu transversal a evaluat nivelul de informare privind sănătatea mintală (MHL) în legătură cu ADHD în rândul a 303 de profesori din învățământul primar din India, utilizând instrumente de evaluare validate și regresie logistică pentru a identifica factorii predictivi. Cercetarea a constatat că 98,7% dintre profesori aveau cunoștințe reduse despre ADHD, evidențiind lacune semnificative în gradul de conștientizare al cadrelor didactice cu privire la această afecțiune neurodezvoltativă frecventă care afectează copiii de vârstă școlară.

StudiuPreprintADHDÎncredere înaltă06.07.2026

Prioritizarea variantelor genetice în tulburarea din spectrul autist pe baza fenotipului: o abordare diagnostică inedită

Cercetătorii au dezvoltat un cadru bazat pe fenotip, utilizând terminologia Ontologiei Fenotipului Uman (HPO), pentru a stabili ordinea de prioritate a variantelor genetice asociate cu autismul, pe baza datelor obținute din secvențierea exomului la 125 de copii cu TSA. Metoda a reușit să clasifice variantele cauzale în 89% dintre cazurile rezolvate din punct de vedere genetic și a identificat șase variante noi, relevante din punct de vedere clinic, în cazurile nerezolvate, sporind randamentul diagnosticului cu 45%.

StudiuADHDÎncredere bună06.07.2026

Relația dintre gravitatea autismului, stresul părinților și stilurile de parenting în familiile indiene: un studiu transversal

Acest studiu a analizat 60 de părinți indieni ai unor copii cu tulburare din spectrul autist (TSA, cu vârste cuprinse între 3 și 12 ani) pentru a determina legăturile dintre gravitatea TSA, stresul parental și stilurile de parenting. Rezultatele au arătat că stresul parental creștea semnificativ odată cu gravitatea TSA, părinții copiilor cu autism sever raportând niveluri de stres substanțial mai ridicate decât cei ai copiilor cu autism ușor sau moderat.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună06.07.2026

Implantul cohlear la copiii cu tulburări din spectrul autist: o analiză narativă

Această analiză narativă examinează implantul cohlear ca intervenție pentru copiii care suferă atât de pierdere auditivă neurosenzorială severă până la profundă, cât și de tulburări din spectrul autist, abordând provocările specifice legate de diagnostic și reabilitare. Rezultatele indică faptul că rezultatele post-implantare la această populație ar trebui evaluate printr-un cadru comunicativ-ecologic care să includă accesul auditiv, implicarea socială, contextul familial și mediile de învățare a limbajului, mai degrabă decât doar pe baza parametrilor auditivi.

PresăAutism + ADHDÎncredere bună03.07.2026

Un proiect european studiază legăturile dintre microbiomul intestinal, alimentația și stilul de viață și sănătatea mintală

O inițiativă de cercetare analizează modul în care compoziția microbiotei intestinale și factorii legați de alimentație și stilul de viață interacționează cu afecțiunile de sănătate mintală, precum anxietatea și depresia, la nivel european. Proiectul recunoaște faptul că nutriția și factorii socioeconomici joacă un rol semnificativ în evoluția sănătății mintale.

PresăADHDÎncredere înaltă03.07.2026

Spectrul comun de tulburări de dezvoltare neurologică ar putea stabili o legătură între ADHD, autism și dislexie și rezultatele ulterioare în viață

Cercetătorii de la Universitatea Queen Mary din Londra și de la Royal Holloway susțin că ADHD-ul, autismul și dislexia au în comun mecanisme neurobiologice pe un spectru, în loc să fie afecțiuni complet distincte. Acest articol, publicat în revista „Molecular Psychiatry” și supus evaluării inter pares, contestă clasificarea categorică tradițională a tulburărilor de dezvoltare neurologică și explorează modul în care factorii comuni care stau la baza acestora pot influența rezultatele pe termen lung.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă03.07.2026

Litiul și rezultatele cognitive pe termen lung în tulburarea bipolară și demența în stadiu incipient: o revizuire sistematică

Această revizuire sistematică a 8 studii clinice randomizate controlate analizează efectele litiului asupra funcțiilor cognitive în tulburarea bipolară, tulburarea cognitivă ușoară și stadiul incipient al bolii Alzheimer, pe o perioadă cuprinsă între 10 săptămâni și 3 ani. Deși litiul a prezentat efecte neutre asupra scorurilor cognitive în studiile privind tulburarea bipolară, trei din cele patru studii privind tulburarea cognitivă ușoară (MCI) și boala Alzheimer (AD) au raportat încetinirea declinului cognitiv în urma expunerii la doze mici de litiu pe o perioadă de ≥12 luni, deși calitatea dovezilor este limitată de dimensiunile reduse ale eșantioanelor și de eterogenitatea metodologică.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună03.07.2026

Mânere personalizate pentru periuțele de dinți, destinate igienei orale la persoanele cu sindromul Down și tulburări din spectrul autist: rezultate ale unui studiu clinic

Un studiu clinic cu durata de trei săptămâni, la care au participat 28 de persoane cu sindromul Down sau cu tulburări din spectrul autist, a comparat periuțele de dinți cu mâner personalizat cu cele convenționale în ceea ce privește reducerea plăcii dentare. Ambele tipuri de periuțe au înregistrat o reducere similară a plăcii dentare, ceea ce sugerează că mânerele personalizate pot servi drept dispozitive de sprijin, alături de supravegherea și ajutorul îngrijitorului, mai degrabă decât să ofere avantaje unice față de periuțele standard.

PresăADHDÎncredere bună02.07.2026

Timpul de reacție lent al mamei este asociat cu riscul de ADHD la copii

Cercetările indică faptul că timpii de reacție vocală mai lenți ai mamei față de sugarii în vârstă de 12 luni sunt asociați cu un risc crescut de ADHD și de tulburări de comportament perturbator până la vârsta de 7 ani. Studiul sugerează că, pentru fiecare creștere de 10% a probabilității ca mama să răspundă în decurs de o secundă, șansele ca un copil să primească un diagnostic psihiatric scad cu 17%, ceea ce ar putea oferi un instrument de screening neinvaziv pentru intervenția timpurie.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă02.07.2026

Sindromul Beck-Fahrner asociat cu TET3: caracteristici clinice și diagnostic

Sindromul Beck-Fahrner asociat cu gena TET3 este o afecțiune epigenetică rară, caracterizată prin dizabilitate intelectuală, întârziere în dezvoltare care afectează abilitățile motorii și de vorbire, precum și hipotonie de intensitate variabilă în perioada de sugar. Printre caracteristicile asociate se numără epilepsia (în aproximativ 33% din cazuri), autismul, tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD), anxietatea, problemele de vedere, pierderea auzului, anomalii de creștere și, ocazional, anomalii congenitale, diagnosticul fiind confirmat prin testarea genei TET3.

StudiuADHDÎncredere bună01.07.2026

Terapia de antrenare a atenției îmbunătățește funcțiile executive și simptomele comportamentale la copiii cu ADHD: Rezultatele reabilitării cognitive la distanță

Un studiu randomizat controlat a evaluat programul „Reabilitare atentivă și îmbunătățirea atenției” (ARIA), derulat online cu 30 de copii cu ADHD, comparându-l cu un grup de control activ (povestirea de povești). Programul ARIA a generat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește indicatorii de atenție (erori de omisiune/comisie, timpul de răspuns), anumiți indicatori ai funcțiilor executive și simptomele comportamentale evaluate de părinți, susținând astfel reabilitarea cognitivă la distanță ca o abordare viabilă de intervenție.

StudiuADHDÎncredere bună01.07.2026

Cunoștințele și atitudinile cadrelor didactice față de ADHD și tratamentul acestuia în Turcia

Un studiu realizat în rândul cadrelor didactice din Turcia a arătat că, deși majoritatea au identificat corect predominanța masculină a ADHD și comorbitatea acesteia cu tulburările de învățare, au persistat concepții greșite semnificative — 20,3% dintre aceștia credeau în mod eronat că medicamentele pentru ADHD creează dependență. Rezultatele subliniază necesitatea îmbunătățirii formării cadrelor didactice pentru a combate percepțiile negative și a sprijini incluziunea persoanelor cu ADHD în mediul școlar.