Epilepsie

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă19.06.2026

Metabolismul anormal al potasiului la astrocite și crizele epileptice: o sinteză actualizată

Această analiză examinează modul în care afectarea eliminării potasiului de către astrocite contribuie la apariția epilepsiei lobului temporal, concentrându-se asupra disfuncționalității canalelor ionice și a transportorilor, inclusiv Kir4.1, aquaporina 4 și Na⁺/K⁺-ATPaza. Analiza integrează mecanismele moleculare care stau la baza inducerii și propagării crizelor, legate de acumularea de potasiu extracelular în țesutul cerebral epileptic.

StudiuEpilepsieÎncredere bună19.06.2026

Opțiuni terapeutice după prima criză convulsivă în Mali: analiză bazată pe metode mixte a factorilor determinanți ai accesului la servicii medicale

Acest studiu bazat pe metode mixte a analizat modul în care persoanele cu epilepsie din Mali aleg între căile de tratament convenționale și cele tradiționale după o primă criză, examinând factorii socioculturali și economici care influențează deciziile privind tratamentul. Dintre cei 87 de pacienți cu epilepsie confirmată prin EEG (vârsta medie de 20 de ani), majoritatea prezentau epilepsie simptomatică asociată cu complicații la naștere, traumatisme craniene și accident vascular cerebral, opțiunile terapeutice fiind determinate de factori contextuali specifici Africii subsahariene.

StudiuEpilepsieÎncredere bună19.06.2026

Impactul întreruperii valproatului asupra controlului convulsiilor la femeile în vârstă reproductivă

Acest studiu retrospectiv a analizat 69 de femei cu epilepsie care nu prezentau crize sub tratament cu acid valproic, comparând rezultatele la cele care au trecut la medicamente anticonvulsivante alternative cu cele care au continuat tratamentul cu valproat. Schimbarea tratamentului a dus la reapariția crizelor la 55,55% dintre paciente la 12 luni de urmărire, în timp ce complicații legate de teratogenitate au apărut la 5,88% dintre cele care au continuat tratamentul cu valproat în doze mai mari.

StudiuEpilepsieÎncredere bună19.06.2026

Diagnosticarea epilepsiei folosind măsurători de entropie și parametri de încorporare ai semnalelor EEG

Acest studiu a evaluat diverse măsuri de entropie și parametri de încorporare aplicați semnalelor EEG în vederea dezvoltării unui sistem automat de clasificare pentru distingerea pacienților cu epilepsie de subiecții sănătoși din grupul de control. Rezultatele au arătat că entropia eșantionului, entropia normei și alte câteva măsuri au atins o precizie de clasificare de 97-100% prin utilizarea analizei discriminante liniare, robustețea fiind testată în condiții de zgomot.

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă19.06.2026

Predicția crizelor epileptice pe baza modelului de fuziune spațio-temporală ViT-2DCNN

Acest studiu prezintă un model de învățare automată care combină Vision Transformer și rețele neuronale convoluționale 2D pentru a prezice crizele epileptice pe baza datelor EEG care conțin informații spațiale și de timp-frecvență. Modelul a atins o precizie ridicată (97,95%) pe un set de date public, integrând topologia electrozilor și modelele de complexitate cerebrală pentru a distinge între stările preictale și interictale.

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă19.06.2026

Învățarea automată interpretabilă pentru predicția randamentului diagnosticului prin EEG de urgență în evaluarea stărilor de conștiență alterată și a crizelor convulsive: Studiul EMINENCE

Acest studiu retrospectiv a aplicat modele de învățare automată (Random Forest și XGBoost) unui număr de 1.018 de pacienți din secțiile de urgență, pentru a prezice dacă EEG-ul va evidenția activitate anormală sau epileptiformă și pentru a confirma sau infirma suspiciunile diagnostice inițiale. Modelele au înregistrat performanțe bune (AUC 0,79–0,84) și au utilizat metode interpretabile (SHAP) pentru a identifica factori clinici predictivi cheie, care să ghideze utilizarea adecvată a EEG-ului în situații acute.

StudiuEpilepsieÎncredere bună19.06.2026

Rețele neuronale hibride îmbunătățite, cu atenție profundă convoluțională și optimizare prin metoda fibroblastului, pentru detectarea automată a crizelor epileptice în semnalele EEG

Acest studiu propune o arhitectură avansată de învățare automată care combină rețelele neuronale convoluționale profunde cu mecanisme de atenție bazate pe grafuri și algoritmi de optimizare a fibroblastelor pentru detectarea crizelor epileptice pe baza semnalelor EEG. Metoda utilizează tehnici de preprocesare și de extragere a caracteristicilor pentru a reduce zgomotul și a surprinde caracteristicile timp-frecvență, cu scopul de a îmbunătăți precizia și capacitatea de generalizare față de abordările tradiționale.

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă19.06.2026

DBTR-AGF: O rețea recurentă cu transformator cu două ramuri și control adaptiv al activării, destinată predicției crizelor epileptice

Acest studiu prezintă DBTR-AGF, o arhitectură de învățare profundă care combină ramuri de analiză EEG temporală și spectrală cu fuziune adaptivă pentru predicția crizelor epileptice. Pe setul de date CHB-MIT, utilizând validarea de tip „leave-one-subject-out”, modelul a atins o precizie de 99,02%, cu o rată de fals-pozitiv de 0,12/h, și a menținut o performanță robustă chiar și cu un volum redus de date de antrenare.

StudiuEpilepsieÎncredere bună19.06.2026

Reconstituirea și validarea unei versiuni scurte a scalei de evaluare a suspiciunii de crize non-epileptice de origine psihogenă într-o cohortă japoneză

Acest studiu validează o scală de diagnostic scurtată (SS-PNES-short) pentru identificarea crizelor funcționale/disociative la pacienții japonezi, reducând scala originală de 15 itemi la 6 itemi, organizați în factorii „stres emoțional” și „caracteristici psihiatrice”. Instrumentul prezintă o sensibilitate acceptabilă, dar o specificitate scăzută, autorii menționând că aproape 40% dintre pacienții cu crize exclusiv epileptice au fost identificați în mod eronat ca având crize funcționale, ceea ce sugerează necesitatea unor criterii diagnostice suplimentare specifice epilepsiei.

StudiuEpilepsieÎncredere bună19.06.2026

Apnee centrală prelungită, atât în timpul crizei, cât și după aceasta, în cadrul unei crize epileptice

Acest raport de caz prezintă o observație clinică privind apneea centrală (întreruperea respirației) apărută în timpul și după un episod epileptic la un pacient cu epilepsie. Cazul evidențiază o complicație respiratorie potențial gravă, dar insuficient recunoscută, a crizelor epileptice, care necesită monitorizare medicală și intervenție adecvate.

StudiuEpilepsieÎncredere bună19.06.2026

Variantele CACNA2D2 rs56287038:G>T și SCN1A rs2298771:C>T asociate cu răspunsul la tratamentul anticonvulsiv la pacienții turci cu epilepsie: un studiu pilot

Acest studiu pilot a utilizat secvențierea țintită de nouă generație pentru a analiza variantele genetice ale genelor canalelor ionice (CACNA2D2, SCN1A, SCN1B) la 29 de pacienți turci cu epilepsie și asocierea acestora cu răspunsul la medicația anticonvulsivă. Printre principalele concluzii se numără faptul că genotipul TT al rs2298771 al genei SCN1A este asociat cu un răspuns îmbunătățit la tratament, iar alela T a rs56287038 a genei CACNA2D2 a fost identificată exclusiv la pacienții cu epilepsie rezistentă la tratament.

StudiuEpilepsieÎncredere bună19.06.2026

Rețea de învățare metrică bazată pe un transformator de rutare cu trei niveluri și structură Dual-Cross, pentru predicția crizelor epileptice folosind iEEG monocanal

Acest articol prezintă DC-TRT-MLNet, un model de învățare profundă conceput pentru a prezice crizele epileptice pe baza înregistrărilor EEG intracraniene monocanale, în cadrul terapiilor de stimulare cerebrală în buclă închisă. Abordarea utilizează rețele de atenție grafică și arhitecturi de tip transformer pentru a surprinde dependențele temporale și spectrale, recurgând în același timp la învățarea metrică pentru a distinge stările pre-criză de activitatea cerebrală normală.

StudiuEpilepsieÎncredere bună19.06.2026

Detectarea crizelor epileptice pe baza învățării profunde, pornind de la semnalele EEG și PPG, cu ajutorul modelelor LSTM și CNN

Acest studiu prezintă un cadru hibrid de învățare profundă care combină rețelele CNN și LSTM pentru detectarea automată a crizelor, utilizând atât semnale EEG, cât și semnale fotopletismografice (PPG), valorificând informațiile fiziologice complementare provenite din ambele modalități. Abordarea remediază limitările monitorizării bazate exclusiv pe EEG prin integrarea markerilor sistemului nervos autonom și a modificărilor variabilității ritmului cardiac, pentru a îmbunătăți precizia detectării în cazurile de crize subtile sau ambigue.

StudiuEpilepsieÎncredere bună19.06.2026

Recomandări pentru persoanele cu epilepsie care practică sport și exerciții fizice: o analiză narativă

Această analiză narativă a examinat în mod sistematic documentele și politicile disponibile public, elaborate de organizații naționale și internaționale și publicate după 2016, referitoare la practicarea în condiții de siguranță a sportului și a activităților fizice de către persoanele cu epilepsie. Analiza a identificat recomandări structurate pe patru teme destinate publicului larg și pe trei teme destinate profesioniștilor din domeniul sportului, deși doar un sfert dintre documentele analizate au abordat în mod specific nevoile persoanelor cu dizabilitate intelectuală comorbide sau cu alte afecțiuni neurologice.

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă19.06.2026

Evaluarea serviciului de recunoaștere și gestionare a crizelor funcționale în cadrul unui serviciu de ambulanță din Regatul Unit

Acest sondaj realizat în rândul a 96 de membri ai personalului de ambulanță dintr-un trust al Serviciului Național de Sănătate (NHS) din Marea Britanie a relevat că, deși paramedicii se confruntă frecvent cu crize funcționale (82% dintre aceștia raportând cazuri cel puțin o dată pe lună), 66% nu beneficiaseră de nicio pregătire formală în ceea ce privește recunoașterea sau gestionarea acestei afecțiuni. În ciuda nivelului ridicat de încredere al personalului, studiul relevă lacune în ceea ce privește pregătirea și înțelegerea tulburărilor neurologice funcționale în contextul îngrijirii pre-spitalicești.

StudiuEpilepsieÎncredere bună19.06.2026

Epilepsia idiopatică canină ca model animal natural pentru epilepsia umană: o analiză de sinteză a perspectivelor metabolice

Această analiză de sinteză examinează epilepsia idiopatică canină ca model natural al epilepsiei umane, sintetizând în mod sistematic datele privind modificările metabolice, imunitare și ale microbiomului la câinii afectați, în comparație cu grupul de control format din câini sănătoși. Analiza acoperă multiple domenii funcționale, inclusiv metabolismul aminoacizilor și al lipidelor, neurotransmisia, stresul oxidativ, inflamația și căile axei intestin-creier, pentru a identifica relevanța translațională pentru cercetarea în domeniul epilepsiei umane.

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă19.06.2026

Disparități în îngrijirea pacienților cu epilepsie: Rolul procesului decizional al furnizorilor de servicii medicale.

Acest studiu a analizat peste 17.000 de vizite la un important centru de epilepsie, pentru a examina dacă deciziile medicale privind gestionarea crizelor variază în funcție de rasa pacientului. Rezultatele au arătat că pacienții de rasă neagră aveau o probabilitate semnificativ mai mare de a fi trimiși la unitățile de monitorizare a epilepsiei după crize, comparativ cu pacienții de rasă albă, ceea ce sugerează existența unor potențiale disparități rasiale în procesul de luare a deciziilor clinice, chiar și după luarea în considerare a gravității crizelor și a factorilor socioeconomici.

StudiuEpilepsieÎncredere bună19.06.2026

Tendințele de prescriere a medicamentelor anticonvulsive la adulții germani cu epilepsie: o analiză retrospectivă bazată pe populație (2018-2022)

Această analiză retrospectivă a examinat modelele de inițiere și schimbare a medicației anticonvulsive (ASM) la pacienții germani cu epilepsie, pe baza datelor din sistemul public de asigurări de sănătate din perioada 2018-2022. Rezultatele au arătat că la peste o treime dintre pacienți s-a înregistrat o întârziere în prescrierea inițială a ASM, levetiracetamul a rămas cel mai frecvent prescris, iar pacienții au continuat, de obicei, primul regim terapeutic pe perioade îndelungate, intervalul mediu între schimbările de regim fiind de peste 300 de zile.

Studii și știri