La intersecția autism–ADHD.
202 articoleIzolarea socială la adulții mai vârstnici este asociată cu risuri crescute de boli cardiovasculare, demență, accident vascular cerebral, depresie, anxietate și mortalitate prematur. Acest studiu examinează cum adulții hispanici mai vârstnici mențin angajamentul social în ciuda ratelor mai ridicate de dizabilități senzoriale.
Un studiu al UC Davis Health publicat în Psychological Medicine a constatat că somnul adecvat poate fi mai impactant decât reducerea timpului de ecran, exercițiul fizic sau dieta în susținerea performanței academice și a relațiilor sociale ale adolescenților. Beneficiul a fost deosebit de pronunțat pentru tinerii care se confruntă cu anxietate, depresie sau alte probleme de sănătate mintală.
Cercetările demonstrează că menținerea unor programe consecvente pentru somn, mese, activitate socială și orele de trezire se corelează cu reducerea simptomelor depresiei și durerilor, în special la adulții mai în vârstă care suferă de insomnie. Acest beneficiu pare să fie legat de întărirea ritmului circadian al corpului și minimizarea efectelor negative ale modelelor neregulate de somn-veghe.
Cercetarea de la Institutul Karolinska arată că tinerii cu autism accesează serviciile de sănătate sexuală mai rar decât colegii lor cu ADHD. Consultațiile de sănătate digitală sunt propuse ca o strategie potențială pentru a ajuta la reducerea acestor disparități în healthcare.
Articolul examinează conexiunile bine stabilite între microbiota intestinală și rezultatele sănătății creierului, inclusiv stresul, depresia, anxietatea și neuroevoluția, în timp ce pune sub semnul întrebării în mod critic dacă cercetarea actuală reprezintă adecvat diversitatea populației mondiale. Ridică preocupări valide cu privire la reprezentativitatea științei microbiomului și implicațiile potențiale ale acesteia pentru înțelegerea afecțiunilor neuropsihiatrice în diferite populații.
Cercetări din Universitatea din Gothenburg au arătat că adolescenții care consumă nicotină raportează rate mai ridicate de anxietate, depresie și alte simptome de probleme de sănătate mentală comparativ cu cei care nu o consumă. Fetele au arătat o vulnerabilitate deosebită la aceste asociații în trei studii recente.
Cercetătorii de la Centrul pentru Dependență și Sănătate Mintală au găsit dovezi de imagistică cerebrală că COVID-ul lung este asociat cu daune ale neuronilor producători de dopamină, ceea ce ar putea explica simptomele precum oboseală, motivație redusă, mișcare încetinită și dificultăți cognitive. Această descoperire ar putea informa noi abordări terapeutice pentru gestionarea simptomelor neurologice post-COVID.
Cercetările demonstrează existența unor asocieri între relațiile cu colegii și manifestările de anxietate și depresie la adolescenți. Studiul precizează în mod corespunzător că această corelație nu înseamnă că tulburările de sănătate mintală sunt direct „contagioase” între prieteni, evitând astfel simplificarea excesivă a mecanismelor psihosociale complexe.
O inițiativă de cercetare analizează modul în care compoziția microbiotei intestinale și factorii legați de alimentație și stilul de viață interacționează cu afecțiunile de sănătate mintală, precum anxietatea și depresia, la nivel european. Proiectul recunoaște faptul că nutriția și factorii socioeconomici joacă un rol semnificativ în evoluția sănătății mintale.
Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Hong Kong și de la Școala de Farmacie Aston a arătat că utilizarea paracetamolului (acetaminofenului) în timpul sarcinii nu crește riscul de tulburări din spectrul autist sau de ADHD la copii. Această cercetare contribuie la clarificarea preocupărilor legate de siguranța utilizării acestui medicament obișnuit în timpul sarcinii.
Un studiu longitudinal de 20 de ani, realizat pe baza comparării fraților, nu a găsit dovezi care să susțină îngrijorările potrivit cărora utilizarea acetaminofenului (Tylenol) în timpul sarcinii ar crește riscul de autism sau ADHD la copii. Cercetarea infirmă afirmațiile recente din mass-media cu privire la această presupusă legătură, demonstrând siguranța utilizării prenatale a acestui medicament obișnuit, disponibil fără rețetă.
Un studiu desfășurat pe parcursul a zece ani, care a cuprins aproape 100.000 de persoane, a constatat că medicamentele agoniste ale receptorilor GLP-1, precum semaglutida (Ozempic/Wegovy), au fost asociate cu o reducere semnificativă a numărului de internări în spitale de psihiatrie și cu o scădere a numărului de zile de concediu medical. Deși mecanismul rămâne neclar, aceste descoperiri sugerează potențiale beneficii pentru sănătatea mintală, pe lângă efectele metabolice cunoscute ale acestor medicamente.
Un studiu realizat de psihologul Nicholas Van Dam a arătat că aproape 60% dintre persoanele care practică meditația au resimțit o formă sau alta de efect secundar în urma practicii meditației, aproximativ o treime dintre acestea considerând aceste efecte deranjante. Efectele adverse documentate includ anxietatea, disocierea și afectarea funcțională, ceea ce subliniază faptul că meditația nu este benefică pentru toată lumea și poate fi contraindicată pentru anumite persoane.
O analiză cuprinzătoare a cercetărilor la nivel mondial demonstrează că exercițiile aerobice (alergarea, înotul, dansul) reduc semnificativ simptomele depresiei și anxietății în toate grupele de vârstă cuprinse între 10 și 90 de ani. Efectele acestora se ridică adesea la nivelul sau chiar depășesc rezultatele obținute prin tratamentul medicamentos și psihoterapie, ceea ce plasează exercițiile fizice printre principalele intervenții terapeutice.
Cercetările demonstrează că deleția genei PTEN în anumite celule cerebrale perturbă circuitele responsabile de frică și generează comportamente de tip anxios la șoareci, imitând trăsături asociate cu autismul. Studiul descrie modul în care această alterare genetică dezechilibrează excitația și inhibiția în amigdala, oferind informații privind contribuțiile genetice la simptomele de anxietate asociate cu autismul.
Un studiu genetic de amploare, care a cuprins peste șase milioane de persoane, a identificat rădăcini biologice comune pentru 14 afecțiuni psihiatrice, arătând că multe dintre aceste tulburări se grupează în cinci categorii care se suprapun, în loc să existe independent una de alta. Această cercetare explică frecvența ridicată a comorbidității în afecțiuni precum depresia, anxietatea, sindromul de stres posttraumatic (PTSD), tulburarea bipolară, schizofrenia și tulburările legate de consumul de substanțe.
Cercetările indică faptul că autismul și ADHD-ul ar putea avea mecanisme neurobiologice comune, severitatea trăsăturilor de tip autist corelându-se cu anumite tipare de conectivitate a rețelelor cerebrale legate de cogniție și comportamentul social. Rezultatele sugerează o abordare dimensională, mai degrabă decât una categorică, în înțelegerea acestor afecțiuni, evidențiind căi de dezvoltare atipice chiar și la persoanele fără un diagnostic oficial de autism.
Cercetările sugerează că modificările epigenetice de la naștere influențează dezvoltarea microbiomului intestinal, anumite tipare microbiene fiind corelate cu semne timpurii de autism și ADHD până la vârsta de trei ani. Studiul sugerează că interacțiunile prenatale dintre factorii genetici și microbieni ar putea modela traiectoriile de dezvoltare neurologică, deși mecanismele cauzale sunt încă în curs de investigare.
