Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres
← Toate temele

Autism

Spectrul autist și particularitățile asociate.

910 articole
Fișe de lucruCere sprijin
← Toate secțiunile

Studii și știri

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
StudiuAutism + ADHDÎncredere bună19.06.2026

Nomofobia la mamele copiilor cu ADHD: corelații cu simptomele depresive și de anxietate

Acest studiu a analizat relațiile dintre nomofobie (teama de a rămâne fără telefonul mobil), anxietate și depresie la 89 de mame, comparând 41 de mame ale unor copii cu ADHD cu 48 de mame din grupul de control. Rezultatele au arătat că mamele copiilor cu ADHD au raportat scoruri mai ridicate de nomofobie, anxietate și depresie, existând corelații pozitive semnificative între nomofobie și simptomele de anxietate și depresie în grupul cu ADHD.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă19.06.2026

Modificări ale citokinelor inflamatorii în tulburarea din spectrul autist și în tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate: o revizuire sistematică și o meta-analiză de rețea

Această meta-analiză de rețea, care a cuprins 74 de studii, a examinat markerii inflamatori la persoanele cu TSA, ADHD și la subiecții sănătoși din grupul de control, implicând peste 10.000 de participanți. Rezultatele au identificat modele distincte de dereglare imunitară, pacienții cu TSA prezentând niveluri crescute de CRP, IL-6, IL-8, IL-1β și BDNF, în timp ce cei cu ADHD au prezentat niveluri mai scăzute de TNF-α, IL-2 și MCP-1 în comparație cu grupul de control.

StudiuAutismÎncredere înaltă19.06.2026

Disfuncția sinergică-redundantă în tulburările din spectrul autist: eterogenitate și mecanisme moleculare

Acest studiu a analizat conectivitatea funcțională a creierului la 842 de persoane cu TSA și 933 de subiecți din grupul de control, din diferite grupe de vârstă, pentru a examina interacțiunile neuronale sinergice și redundante. Rezultatele indică modificări dependente de vârstă în modelele rețelelor cerebrale și asocieri cu anumite sisteme de neurotransmițători (dopamină, GABA, opioizi) și cu gene legate de funcția sinaptică și dezvoltarea neuronală.

StudiuAutismÎncredere înaltă19.06.2026

Anticorpii materni anti-CRMP1 induc comportamente similare autismului la puii de șoarece prin perturbarea dezvoltării axonilor

Acest studiu demonstrează că autoanticorpii materni împotriva CRMP1 (o proteină neuronală) traversează placenta și persistă la descendenți, provocând modificări comportamentale similare autismului, inclusiv o intensificare a comportamentelor repetitive și modificări senzoriale. Analiza moleculară relevă faptul că acești anticorpi perturbă genele esențiale pentru dezvoltarea presinaptică și ghidarea axonilor, oferind dovezi cu privire la modul în care autoimunitatea maternă poate contribui la patogeneza tulburărilor din spectrul autist (TSA).

StudiuAutismÎncredere înaltă19.06.2026

Evaluarea diagnostică prin telemedicină a autismului și a tulburărilor de dezvoltare a limbajului: o revizuire sistematică

Această revizuire sistematică a analizat 18 studii care au evaluat instrumentele de diagnosticare prin telemedicină pentru tulburările din spectrul autist și tulburările de dezvoltare a limbajului la copii, constatând că evaluările prin telemedicină sunt valide și fiabile în comparație cu metodele tradiționale efectuate față în față. Revizuirea a identificat o lacună: niciunul dintre instrumentele de telemedicină existente nu face o diferențiere eficientă între TSA și TDL, ceea ce indică necesitatea continuării cercetării în acest domeniu.

StudiuAutismÎncredere bună19.06.2026

Analiza rețelei privind alexitimia, interocepția, empatia și simptomele psihopatologice la tinerii adulți cu autism

Acest studiu a utilizat analiza de rețea pentru a examina modul în care alexitimia (dificultatea de a identifica/descrie emoțiile), interocepția, empatia și conștiința de sine se interrelaționează cu simptomele de depresie și anxietate la 208 de tineri cu autism diagnosticați clinic, cu vârste cuprinse între 15 și 25 de ani. Rezultatele au identificat alexitimia și conștiința interoceptivă ca noduri-cheie care influențează trăsăturile autiste mai generale și simptomele de sănătate mintală.

StudiuAutismÎncredere bună19.06.2026

Eficacitatea antrenamentului prin imitație pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist: o revizuire sistematică

Această revizuire sistematică a 38 de studii evaluează intervențiile bazate pe imitație destinate copiilor cu autism, constatând că abordările precum antrenamentul de imitație reciprocă generează îmbunătățiri moderate până la semnificative ale abilităților de imitație, cu potențiale beneficii mai ample asupra dezvoltării. Eficacitatea variază în funcție de vârsta copilului, de formatul de aplicare și de nivelul de competență, intervenția timpurie structurată și abordările naturaliste personalizate fiind promițătoare, deși metodele emergente, precum telemedicina, necesită o validare suplimentară.

StudiuAutismÎncredere bună19.06.2026

Ghid de orientare în îngrijirea persoanelor cu autism: experiențele trăite de părinți într-un spital regional din Ghana

Acest studiu calitativ a analizat experiențele a 10 părinți care îngrijesc copii cu tulburări din spectrul autist în Ghana, explorând provocările emoționale, sociale, psihologice și financiare cu care se confruntă aceștia. Părinții au relatat că s-au confruntat cu stigmatizarea și acuzațiile de natură spirituală, dar au dat dovadă de reziliență prin adaptări comportamentale, credință și respingerea atitudinilor negative ale societății.

StudiuAutismÎncredere înaltă19.06.2026

Biomarkeri inflamatori și metabolici din sângele periferic în tulburările din spectrul autist: o revizuire sistematică și o meta-analiză pe mai multe niveluri

Această revizuire sistematică și meta-analiză preînregistrată, care a cuprins 264 de studii, a examinat biomarkerii inflamatori și metabolici în autism, constatând că markerii inflamatori (în special TNF-α și IL-6) au prezentat asocieri mai puternice cu TSA decât markerii metabolici, deși mărimea efectului a fost modestă, iar intervalele de predicție au trecut prin zero. Autorii subliniază limitările metodologice și nivelurile variabile de certitudine, evitând concluziile exagerate cu privire la mecanismele imuno-metabolice în autism.

StudiuAutismÎncredere bună19.06.2026

Corelația dintre problemele de somn și activitatea fizică la copiii cu tulburări din spectrul autist

Acest studiu transversal realizat pe un eșantion de 312 copii cu TSA (cu vârste cuprinse între 2,5 și 12 ani) a constatat că peste 40% dintre copiii de vârstă școlară practică zilnic mai puțin de o oră de activitate fizică de intensitate moderată până la intensă, iar durata exercițiilor fizice zilnice este asociată în mod pozitiv cu obiceiuri mai bune de adormire, în timp ce exercițiile fizice de intensitate moderată se corelează cu o somnolență redusă în timpul zilei. Rezultatele demonstrează o relație semnificativă între nivelurile de activitate fizică și calitatea somnului la copiii cu autism, sugerând că o activitate fizică crescută ar putea contribui la ameliorarea tulburărilor de somn frecvente în această populație.

StudiuAutismÎncredere bună19.06.2026

Analiza încrucișată a frecvențelor dominante pentru diagnosticarea precoce a autismului la copiii mici, folosind învățarea profundă și semnalele EEG

Acest studiu propune o abordare bazată pe învățarea automată, care combină sistemele de inferență fuzzy și rețelele neuronale convoluționale pentru a detecta tulburările din spectrul autist la copiii cu vârsta sub 2 ani, pe baza semnalelor electroencefalografice (EEG). Metoda analizează interacțiunile între frecvențe în activitatea cerebrală și a înregistrat o precizie de clasificare de 99,03% în comparație cu abordările tradiționale.

StudiuAutismÎncredere înaltă19.06.2026

Dereglementarea transcriptomică corticală în tulburările din spectrul autist: o sinteză conceptuală

Această analiză narativă sintetizează datele obținute prin secvențierea ARN-ului din studiile post-mortem asupra cortexului în cazurile de autism, identificând trei domenii cheie de anomalii moleculare: disfuncția sinaptică/neuronală, dereglarea sistemului imunitar-glial și perturbarea reglării ARN-ului. Analiza integrează rezultatele obținute din analizele la nivel de țesut și la nivel de celulă unică, recunoscând totodată constrângerile interpretative critice, inclusiv momentul apariției în cursul dezvoltării, specificitatea regională și factorii legați de calitatea țesutului.

StudiuAutismÎncredere bună19.06.2026

Paradoxul dintre singurătate și izolare în autism: gestionarea nevoilor sociale și a preferinței pentru timpul petrecut singur

Această analiză narativă explorează motivele pentru care persoanele cu autism se confruntă adesea cu un nivel ridicat de singurătate, preferând în același timp solitudinea mai mult decât colegii lor fără autism, fenomen denumit „paradoxul SOLO”. Autorii atribuie acest model diferențelor de comunicare socială, hipersensibilității senzoriale și nevoilor sociale nesatisfăcute și discută modul în care acesta poate fi corelat cu retragerea extremă sau cu utilizarea problematică a internetului.

StudiuAutismÎncredere înaltă19.06.2026

Instabil sau stabil? Trăsături prozodice și calitatea vocii în tulburarea din spectrul autist: o revizuire sistematică și o metaanaliză

Această meta-analiză a 40 de studii a examinat tiparele acustice ale vorbirii în autism, relevând faptul că persoanele cu autism prezintă o înălțime medie a tonului mai ridicată și o gamă de înălțimi mai largă, alături de vibrații mai stabile ale corzilor vocale, în comparație cu subiecții de control fără autism. Rezultatele sugerează un profil paradoxal în care instabilitatea suprasegmentală coexistă cu hiperstabilitatea vocalizării, mai mulți factori, precum contextul lingvistic și coeficientul de inteligență (IQ), moderând aceste trăsături prozodice.

StudiuAutismÎncredere bună19.06.2026

Perspectivele părinților asupra chatbot-urilor bazate pe inteligență artificială pentru promovarea activității fizice în cazul tulburărilor din spectrul autist

Un studiu calitativ realizat pe un eșantion de 16 părinți a analizat opiniile acestora cu privire la utilizarea chatbot-urilor bazate pe inteligență artificială pentru a încuraja activitatea fizică la copiii cu autism. Rezultatele au arătat că părinții le-au perceput în mod pozitiv ca instrumente de învățare, dar au semnalat unele limitări în ceea ce privește detaliile și claritatea terminologiei. Părinții au menționat că au fost nevoiți să repete îndemnurile și că, adesea, au avut nevoie de sprijinul unor experți pe lângă îndrumările oferite de chatbot.

StudiuAutismÎncredere înaltă19.06.2026

Epilepsia în tulburările din spectrul autist: prevalența și factorii asociați într-un amplu studiu transversal realizat în Qatar

Un studiu transversal realizat pe un eșantion de 1.257 de persoane cu autism din Qatar a evidențiat prezența epilepsiei la 10,7% din participanți, fiind constatate asocieri semnificative între epilepsie și întârzierile de dezvoltare (în special în ceea ce privește etapele de dezvoltare motorie), complicațiile perinatale precum hipoxia, precum și trăsături comportamentale, inclusiv tulburări de somn și anxietate. Rezultatele subliniază interacțiunea complexă dintre factorii de dezvoltare, comportamentali și perinatali în comorbitatea autism-epilepsie.

StudiuAutismÎncredere bună19.06.2026

Funcția vizuală și tulburările din spectrul autist

Viziunea joacă un rol esențial în dezvoltarea cognitivă și socială, iar la copiii cu autism se constată deficiențe vizuale, alături de dificultăți de comunicare și interese restrânse. Deși tulburările funcției vizuale apar în cazul autismului, acestea nu sunt specifice autismului și se manifestă și în alte afecțiuni neurodezvoltative, ceea ce face ca screeningul și gestionarea precoce să fie potențial benefice.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună18.06.2026

Caracteristici clinice și biomarkeri inflamatori în cazul tulburării depresive majore asociate cu tulburarea de anxietate socială

Acest studiu transversal, realizat pe un eșantion de 204 de pacienți ambulatoriu, a analizat caracteristicile comune ale tulburării depresive majore (MDD) și tulburării de anxietate socială (SAD) comorbide, utilizând instrumente de evaluare validate și analiza biomarkerilor inflamatori (NLR, MLR, PLR, SII, SIRI). Pacienții cu diagnostic primar de MDD au prezentat markeri inflamatori crescuți, simptome mai severe de depresie atipică și scoruri mai ridicate privind traumele din copilărie, ceea ce sugerează profiluri clinice distincte care justifică abordări terapeutice personalizate.