Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres
← Toate temele

Traumatisme cranio-cerebrale

Traumatisme cranio-cerebrale și recuperare.

426 de articole
Fișe de lucruCere sprijin
← Toate secțiunile

Studii și știri

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună02.07.2026

Biomarkeri microARN pentru diagnosticarea leziunilor cerebrale traumatice ușoare și predicția simptomelor persistente: un studiu prospectiv de cohortă

Acest studiu prospectiv a evaluat biomarkerii miRNA plasmatici la 75 de pacienți cu traumatism cranio-cerebral ușor (mTBI) și la 44 de subiecți sănătoși din grupul de control, cu scopul de a evalua utilitatea diagnostică și capacitatea de predicție a simptomelor persistente la 7 zile după accident. miR423-3p din plasmă a demonstrat o capacitate moderată de discriminare pentru diagnosticul de mTBI, dar nu a reușit să prezică simptomele persistente, ceea ce sugerează o utilitate clinică limitată pentru predicția simptomelor, în ciuda potențialului diagnostic modest.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă02.07.2026

Epidemiologia leziunilor la cap asociate cu pătuțurile: o analiză la nivel național pe o perioadă de zece ani

Acest studiu epidemiologic a analizat un număr estimat de 54.799 de vizite la serviciile de urgență pentru leziuni craniene cauzate de căderi din pătuț în SUA, în perioada 2012-2021, utilizând baza de date NEISS, constatând o scădere de 20% în timpul pandemiei de COVID-19, dar fără o tendință semnificativă pe parcursul deceniului. Leziunile au fost clasificate în trei categorii: traumatism cranian închis nespecificat, comoție cerebrală și traumatism cranian deschis cu fractură de craniu.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă02.07.2026

Performanța cognitivă, simptomele clinice și modificările activității corticale în urma unui traumatism cranio-cerebral ușor

Acest studiu a comparat 30 de persoane aflate în faza subacută după un traumatism cranio-cerebral ușor (TCCu) cu 28 de subiecți sănătoși din grupul de control, utilizând evaluări clinice, teste cognitive și măsurători neurofiziologice, inclusiv EEG și TMS-EEG. La 4 săptămâni după traumatism, participanții cu TCC ușoară au prezentat simptome post-comotionale mai severe, performanțe reduse în ceea ce privește învățarea verbală și memoria de lucru, precum și modele de activitate corticală alterate atât în repaus, cât și în timpul stimulării.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă02.07.2026

Malformații cavernoase cerebrale familiale: caracteristici clinice, diagnostic și management

Malformațiile cavernoase cerebrale familiale (FCCM) reprezintă o afecțiune genetică care provoacă leziuni vasculare multiple la nivelul creierului și măduvei spinării, care pot crește în număr și dimensiune în timp, majoritatea persoanelor afectate prezentând simptome la vârsta adultă mijlocie, precum convulsii, deficite neurologice, dureri de cap sau hemoragii, deși până la 50% dintre pacienți rămân asimptomatici. Diagnosticul este confirmat prin imagistică, care evidențiază cavernoame multiple, sau prin teste genetice moleculare care identifică variante patogene în genele KRIT1, CCM2 sau PDCD10.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă01.07.2026

Predicția prehospitalieră a leziunilor cerebrale traumatice: Scala de comă Glasgow combinată cu semnele vitale

Acest studiu retrospectiv a evaluat dacă scorul obținut pe Scala de Comă Glasgow, combinat cu semnele vitale (frecvența cardiacă și tensiunea arterială sistolică), ar putea prezice mai bine diagnosticul de traumatism cranio-cerebral în contextul prehospitalier, comparativ cu utilizarea exclusivă a Scalei de Comă Glasgow. Pe baza datelor colectate de la peste 1,6 milioane de pacienți cu traumatisme, cercetătorii au constatat că adăugarea parametrilor semnelor vitale la scorul obținut pe Scala de Comă din Glasgow a îmbunătățit acuratețea diagnosticului în identificarea leziunilor cerebrale traumatice moderate până la severe.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă01.07.2026

Valoarea prognostică a biomarkerilor GFAP și UCHL-1 în cazul leziunilor cerebrale traumatice ușoare cu risc ridicat: un studiu prospectiv longitudinal privind rezultatele pe termen scurt și lung

Acest studiu prospectiv evaluează biomarkerii serici GFAP și UCH-L1 la adulții cu traumatism cranian ușor, în vederea prezicerii hemoragiei intracraniene întârziate și a simptomelor post-comotionale la 3 și 6 luni, în special la pacienții tratați cu anticoagulante. Cercetarea abordează o lacună clinică prin examinarea atât a depistării precoce a complicațiilor hemoragice, cât și a evoluției pe termen lung a simptomelor, utilizând markeri biochimici validați.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă01.07.2026

Asocierea dintre frecvența activității fizice după o comoție cerebrală și nivelurile biomarkerilor plasmatici la adolescenți

Un studiu transversal pe 57 de adolescenți cu commoție cerebrală a constatat că o frecvență mai mare de activitate fizică după rănire a fost asociată cu niveluri semnificativ mai scăzute de GFAP în plasma, un marker al leziunii gliale. Constatările susțin dovezile că activitatea fizică timpurie și măsurată poate fi benefică pentru recuperarea după commoție cerebrală prin reducerea markerilor neuroinflamatori.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă01.07.2026

Încărcătura Alostatică ca Modificator al Riscului Neuropsihiatric după Traumatismul Cranian

Acest studiu de cohortă examinează dacă sarcina alostasică pre-leziune (povara fiziologică cumulativă din stresul cronic) prezice mortalitatea post-TBI și complicațiile neuropsihiatrice folosind date din Programul All of Us Research. Cercetarea utilizează biomarkeri validați și coduri diagnostice clinice pentru a evalua dacă expunerea la stresul cronic înainte de leziune influențează traiectoria și rezultatele TBI.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună01.07.2026

Sinteză hibridă bazată pe dovezi privind modificările conectivității funcționale în stare de repaus în cazul leziunilor cerebrale traumatice ușoare

Această sinteză a dovezilor integrează principiile revizuirii de tip „umbrella” pentru a identifica tiparele convergente ale disfuncției rețelelor cerebrale în cazul traumatismelor cranio-cerebrale ușoare (mTBI), utilizând RMN-ul funcțional în stare de repaus, examinând în același timp în mod critic constrângerile metodologice și factorii de confuzie neurovasculari. Autorii concluzionează că mTBI prezintă tulburări de conectivitate distribuite la nivel de rețea, dar subliniază faptul că rezultatele reprezintă mai degrabă o convergență calitativă decât o generalizare cantitativă, evidențiind necesitatea unor studii imagistice viitoare standardizate, multimodale și longitudinale.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă01.07.2026

Fizioterapia în cazul comoțiilor cerebrale legate de sport: meta-analiză în rețea și revizuire sistematică

Această meta-analiză de nivel 1, realizată în cadrul rețelei de dovezi, a sintetizat 20 de studii clinice randomizate controlate, la care au participat 1.320 de persoane, pentru a evalua intervențiile de kinetoterapie bazate pe exerciții fizice în recuperarea după o comoție cerebrală survenită în context sportiv. Studiul a comparat protocoale de exerciții aerobice sub pragul de efort, protocoale de exerciții din cadrul îngrijirii obișnuite și abordări multidisciplinare, cu scopul de a determina strategiile optime de recuperare și rezultatele în ceea ce privește gestionarea simptomelor.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună01.07.2026

Sinteză hibridă bazată pe dovezi privind modificările conectivității funcționale în stare de repaus în cazul leziunilor cerebrale traumatice ușoare

Această sinteză analizează modificările modelelor de conectivitate funcțională cerebrală observate în stare de repaus la persoanele cu traumatism cranian ușor, utilizând abordări hibride bazate pe dovezi. Cercetarea combină rezultatele neuroimagistice pentru a identifica potențiali biomarkeri și modificări ale conectivității asociate cu fiziopatologia traumatismului cranian ușor.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă01.07.2026

Vertijul pozițional paroxistic benign la pacienții cu traumatism cranian ușor: un studiu multidisciplinar

Un studiu prospectiv de cohortă realizat pe un eșantion de 156 de pacienți cu traumatism cranio-cerebral ușor a evidențiat o incidență de 12,8% a vertijului paroxistic positional benign (BPPV) asociat traumatismului, sexul feminin și traumatismul de mare intensitate fiind identificați ca factori de risc semnificativi. Pacienții au fost evaluați cu ajutorul unor teste de diagnostic vestibular standardizate și au fost urmăriți la o lună după diagnosticare.

PresăTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună30.06.2026

Analiza datelor colectate de către protezele dentare inteligente ar putea omite leziunile grave la cap suferite în timpul meciurilor de rugby, din cauza abordării de modelare bazate pe o singură mărime universală

O cercetare a Universității din Otago, publicată în revista „Journal of Biomechanics”, demonstrează că sistemele inteligente de protecție bucală utilizează modele standardizate care nu țin seama de variațiile biologice între sexe, vârste și dimensiuni corporale diferite. Această limitare poate duce la nedetectarea unor leziuni cerebrale traumatice grave în timpul evaluării impactului la jucătorii de rugby.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună30.06.2026

Conectivitatea funcțională cerebrală la copiii cu traumatism cranian ușor: o analiză de sinteză

Această analiză de sinteză a examinat 10 studii care au investigat modul în care leziunile cerebrale traumatice ușoare (mTBI) afectează conectivitatea funcțională a creierului, măsurată prin EEG la copii. Cinci studii au constatat diferențe semnificative între grupurile cu mTBI și cele de control, analiza rețelelor cerebrale dovedindu-se mai eficientă pentru urmărirea schimbărilor în timp decât metodele alternative.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă29.06.2026

Motivele care stau la baza elaborării unei definiții a cazurilor de leziuni cerebrale traumatice pentru Sistemul Național de Supraveghere a Comotiilor Cerebrale

CDC a elaborat o definiție pe niveluri a cazurilor de traumatisme cranio-cerebrale (TCC) raportate de pacienți, cu scopul de a îmbunătăți supravegherea la nivel național, remediind limitările datelor colectate din spitale, care subestimează numărul de TCC survenite în cadrul serviciilor ambulatorii și în situații în care pacienții nu au beneficiat de tratament. Acest sistem de supraveghere are ca obiectiv estimarea mai precisă a impactului asupra sănătății publice al comoțiilor cerebrale și al TCC, luând în considerare toate cauzele leziunilor cerebrale din Statele Unite.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă29.06.2026

Rezultatele școlare ale copiilor cu leziuni cerebrale traumatice: Analiza Sistemului Național de Supraveghere a Comotiilor Cerebrale al CDC

Acest studiu al CDC a analizat 3.557 de copii cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani și a constatat că 9,9% dintre aceștia au suferit un traumatism cranio-cerebral (TCC) în ultimul an, simptomele specifice (modificări ale somnului, dificultăți de concentrare, sensibilitate la lumină/zgomot, dificultăți de învățare) fiind asociate cu rezultate școlare mai slabe. Rezultatele susțin necesitatea unor adaptări în cadrul școlii și a unui sprijin academic progresiv pentru a facilita reintegrarea cu succes în procesul de învățare după un traumatism cranio-cerebral.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă28.06.2026

Evaluarea neuropsihologică în cazul leziunilor cerebrale traumatice ușoare: cadre diagnostice și considerații metodologice

Acest articol analizează critic criteriile de diagnostic divergente pentru traumatismele cranio-cerebrale ușoare (mTBI) utilizate în mediile clinice și medico-legale, inclusiv în cadrul sistemelor ACRM, VA/DoD, DSM-5-TR, ICD-11 și CISG, evidențiind standardele probatorii diferite ale acestora și limitările practice. Autorii analizează abordările bazate pe dovezi privind incertitudinea diagnostică, biomarkerii hemici emergenți (GFAP, UCH-L1, NfL, S100B) și sfera de aplicare a expertizei neuropsihologice în contextul juridic, abordând provocările legate de determinarea retrospectivă și complexitatea mecanismelor de producere a leziunilor.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă27.06.2026

Impactul leziunii cerebrale traumatice asupra recuperării și zilelor petrecute acasă după fractura de șold la adulții vârstnici

Acest studiu de cohortă retrospectivă a analizat datele reclamațiilor Medicare (2010-2017) pentru a evalua modul în care leziunea traumatică cerebrală concomitentă afectează rezultatele recuperării la pacienții vârstnici spitalizați pentru fracturi de șold. Dintre 101.196 de beneficiari, cei cu TBI (3,1%) au avut o mortalitate mai mare și mai puține zile petrecute acasă în perioada de urmărire de 12 luni, în ciuda faptului că erau mai vârstnici cu o povară de comorbidate mai mare.