Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres
← Toate temele

ADHD

Atenție, impulsivitate și hiperactivitate.

744 de articole
Fișe de lucruCere sprijin
← Toate secțiunile

Studii și știri

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă19.06.2026

Luxație anterioară bilaterală atraumatică a umărului, însoțită de fracturi bilaterale ale tuberozității majore și de un diagnostic de epilepsie: un raport de caz

O femeie în vârstă de 23 de ani s-a prezentat cu dureri bilaterale la nivelul umerilor și luxație însoțită de fracturi, apărute în urma unei crize convulsive la care nu au asistat martori, fără a fi implicat vreun traumatism extern. Fixarea chirurgicală prin șuruburi canulate și osteosinteză cu placă a avut rezultate favorabile, subliniind importanța evaluării ortopedice sistematice la pacienții post-criză și riscul de leziuni musculo-scheletice grave cauzate de contracțiile musculare induse de criză.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă19.06.2026

Valoarea diagnostică și prognostică a markerilor epigenetici în bolile neurologice: o sinteză narativă

Această analiză narativă sintetizează dovezile actuale privind modificările epigenetice (metilarea ADN-ului, modificările histonelor și ARN-urile necodante) ca potențiali biomarkeri pentru diagnosticarea și predicția evoluției bolilor neurologice, inclusiv a tulburărilor neurodegenerative, a sclerozei multiple și a accidentului vascular cerebral. Autorii au identificat 65 de studii care demonstrează că semnăturile epigenetice asociate bolii pot distinge pacienții de grupul de control și pot fi corelate cu gravitatea bolii și cu evoluția clinică în cadrul mai multor afecțiuni neurologice.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună19.06.2026

Incidența și factorii predictivi ai jocului de noroc problematic în cazul psihozei de prim episod: un studiu prospectiv de cohortă multicentric

Acest studiu prospectiv a urmărit 520 de persoane cu un prim episod de psihoză pe o perioadă de 478 de zile și a constatat că 2,6 din 100 de persoane-ani au dezvoltat comportament de joc problematic, factorii de risc incluzând etnia albă, tulburarea de consum de stimulante, nivelul scăzut de educație și tratamentul cu aripiprazol. Rezultatele evidențiază jocul de noroc problematic ca o comorbiditate insuficient recunoscută în psihoza în stadiu incipient, care necesită atenție clinică și monitorizare.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună19.06.2026

Prevalența tulburării de dependență de jocurile online în rândul persoanelor cu tulburări din spectrul autist din Arabia Saudită: un studiu comparativ

Acest studiu transversal a analizat prevalența tulburării de dependență de jocurile pe internet (IGD) la 276 de părinți ai copiilor cu tulburare din spectrul autist (ASD) din Riad, utilizând Scala validată pentru tulburarea de dependență de jocurile pe internet. Prevalența IGD a fost de 44,56% în ansamblu, cu variații semnificative în funcție de vârstă (27,27% la copiii cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani, 62,22% la cei cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani și 42,20% la cei cu vârste peste 18 ani) și s-au observat diferențe de gen între bărbați și femei.

StudiuADHDÎncredere bună19.06.2026

Dorința de a folosi telefonul mobil în Spania: corelații cu impulsivitatea, anxietatea, problemele legate de jocurile video și gravitatea dependenței de jocuri de noroc

Această cercetare analizează corelațiile dintre utilizarea problematică a telefonului mobil și trăsăturile psihologice, printre care impulsivitatea, anxietatea, problemele legate de jocurile video și gravitatea dependenței de jocuri de noroc, în cadrul unei populații spaniole. Studiul examinează modul în care trăsăturile de impulsivitate asociate cu ADHD și modelele comportamentale de dependență interacționează cu dependența de tehnologie.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă19.06.2026

Ritmurile circadiene de repaus-activitate, funcțiile cognitive și demența asociată bolii Alzheimer la adulții cu sindromul Down

Acest studiu transversal analizează dacă perturbările ritmurilor de repaus-activitate pe o perioadă de 24 de ore sunt asociate cu tulburări cognitive și cu stadiul bolii Alzheimer la adulții cu sindromul Down, utilizând actigrafia la nivelul încheieturii mâinii și teste cognitive validate. Cercetarea folosește metode statistice riguroase și ține cont de variabilele de confuzie, printre care vârsta, sexul, nivelul de dizabilitate intelectuală și gravitatea apneei de somn.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă19.06.2026

Practici și obstacole în evaluarea și tratarea tulburării din spectrul autist la copiii cu sindromul Down

Acest studiu a chestionat medici din diverse specialități pentru a identifica obstacolele în diagnosticarea tulburării din spectrul autist la persoanele cu sindromul Down, unde diagnosticul dublu (SD + TSA) apare în 16-18% din cazuri, dar este adesea întârziat. Rezultatele arată că majoritatea medicilor recunosc faptul că diagnosticul de ASD are un impact semnificativ asupra gestionării cazului, însă printre provocări se numără accesul limitat la evaluări diagnostice specializate și dificultățile de comunicare și comportamentale care complică evaluarea.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă19.06.2026

Prevalența epilepsiei și a demenței cu debut precoce la adulții cu dizabilitate intelectuală: o comparație între diagnosticele de sindrom Down și autism

Acest studiu transversal la scară largă a analizat datele furnizate de Centrul pentru Servicii Medicare și Medicaid (CMS) referitoare la peste 847.000 de adulți cu dizabilitate intelectuală (cu vârste cuprinse între 30 și 64 de ani) și le-a comparat cu cele ale unui grup de control format din peste 1 milion de persoane din populația generală, pentru a examina prevalența epilepsiei, a bolii Alzheimer cu debut precoce și a demențelor asociate. Rezultatele au evidențiat o prevalență semnificativ mai mare a ambelor afecțiuni și a comorbității acestora în rândul populației cu dizabilități intelectuale, tulburarea din spectrul autist fiind asociată cu cel mai mare risc de epilepsie, iar sindromul Down cu cel mai mare risc de demență.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună19.06.2026

Modificările microbiotei intestinale în sindromul Down și legătura acestora cu boala Alzheimer

Acest studiu a examinat compoziția microbiomului fecal și biomarkerii plasmatici ai Alzheimer-ului în 58 de adulți cu sindromul Down comparați cu controale, constatând că indivizii cu SD prezintă abundență redusă a bacteriei Roseburia benefice și profiluri microbiene modificate asemănătoare cu cele din pacienții cu Alzheimer. Constatările sugerează o posibilă legătură între modificările microbiomului și declinul cognitiv în sindromul Down, contribuind la înțelegerea motivului pentru care persoanele cu SD au un risc mai mare de Alzheimer.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă19.06.2026

Analiza comparativă a definițiilor dizabilităților de dezvoltare și a consecințelor acestora asupra politicilor

Acest studiu transversal analizează modul în care patru definiții diferite ale dizabilității de dezvoltare conduc la estimări diferite ale populației afectate și la modele variate de utilizare a serviciilor, pe baza datelor din sondaje naționale din SUA și a înregistrărilor instituțiilor rezidențiale. Înțelegerea acestor diferențe de definiție este esențială pentru estimarea precisă a prevalenței și pentru o analiză eficientă a politicilor în planificarea serviciilor destinate persoanelor cu dizabilități de dezvoltare.

StudiuADHDÎncredere înaltă19.06.2026

Evaluarea comparativă a ChatGPT, Gemini și DeepSeek în ceea ce privește informațiile medicale legate de ADHD

Acest studiu a comparat sistematic modul în care trei modele mari de limbaj (ChatGPT GPT-4o, Gemini și DeepSeek R1) răspund la 22 întrebări frecvente despre ADHD în patru domenii, constatând că toate modelele au atins o acuratețe ridicată (87-91%), verificată independent de specialiști în psihiatrie. Reproductibilitatea a fost puternică în toate modelele, ChatGPT arătând o performanță ușor superioară în domeniile tratamentului, în timp ce Gemini și DeepSeek au excelat în cunoștințele de bază și diagnostic.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună19.06.2026

Nomofobia la mamele copiilor cu ADHD: corelații cu simptomele depresive și de anxietate

Acest studiu a analizat relațiile dintre nomofobie (teama de a rămâne fără telefonul mobil), anxietate și depresie la 89 de mame, comparând 41 de mame ale unor copii cu ADHD cu 48 de mame din grupul de control. Rezultatele au arătat că mamele copiilor cu ADHD au raportat scoruri mai ridicate de nomofobie, anxietate și depresie, existând corelații pozitive semnificative între nomofobie și simptomele de anxietate și depresie în grupul cu ADHD.

StudiuADHDÎncredere bună19.06.2026

Efectele aglomerării foveale și ale segmentării la adulții cu ADHD

Acest studiu a comparat percepția vizuală la 45 de adulți (22 cu ADHD, 23 din grupul de control) folosind o sarcină computerizată care măsoară capacitatea de a identifica literele țintă în mijlocul unor elemente de distragere înconjurătoare. Adulții cu ADHD au prezentat efecte de aglomerare foveală semnificativ mai puternice și timpi de reacție mai lenți, ceea ce sugerează o capacitate redusă de a filtra informațiile vizuale irelevante; indiciile de segmentare au îmbunătățit performanța în ambele grupuri.

StudiuADHDÎncredere înaltă19.06.2026

Povara globală a ADHD la copii și adolescenți (1990-2021): estimări privind incidența, prevalența și gradul de dizabilitate în 204 de țări

O analiză cuprinzătoare a epidemiologiei ADHD la persoanele cu vârsta sub 20 de ani, realizată pe baza datelor din studiul „Global Burden of Disease” din 2021, a evidențiat 46,9 milioane de cazuri prevalente și 4,1 milioane de cazuri incidente la nivel global în 2021, cu o prevalență globală de 1,78% și variații regionale semnificative. Prevalența a scăzut ușor în perioada 1990-2021, a fost mai mare la bărbați decât la femei și a fost corelată cu un nivel mai ridicat de dezvoltare sociodemografică.

StudiuADHDÎncredere înaltă19.06.2026

Mediatori clinici și cognitivi ai depresiei în ADHD: un studiu privind dezvoltarea

Acest studiu longitudinal a analizat modul în care factorii clinici (iritabilitatea, anxietatea), procesele cognitive (recunoașterea emoțiilor, memoria de lucru) și tiparele de gândire negativă mediază relația dintre ADHD și depresia ulterioară pe parcursul copilăriei, adolescenței și vârstei adulte, pe baza a două cohorte de mari dimensiuni. Mediatorii clinici au avut cea mai mare influență în copilărie și la începutul vârstei adulte, în timp ce tiparele de gândire negative au jucat un rol mai important în adolescență, mediatorii combinați explicând 29-48% din efectul ADHD-depresie.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă19.06.2026

Modificări ale citokinelor inflamatorii în tulburarea din spectrul autist și în tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate: o revizuire sistematică și o meta-analiză de rețea

Această meta-analiză de rețea, care a cuprins 74 de studii, a examinat markerii inflamatori la persoanele cu TSA, ADHD și la subiecții sănătoși din grupul de control, implicând peste 10.000 de participanți. Rezultatele au identificat modele distincte de dereglare imunitară, pacienții cu TSA prezentând niveluri crescute de CRP, IL-6, IL-8, IL-1β și BDNF, în timp ce cei cu ADHD au prezentat niveluri mai scăzute de TNF-α, IL-2 și MCP-1 în comparație cu grupul de control.

StudiuADHDÎncredere bună19.06.2026

Utilizarea metodei „Înregistrare și citire” în rândul studenților la medicină și al medicilor cu ADHD: un cadru conceptual

Acest articol abordează problema ADHD-ului subdiagnosticat în rândul profesioniștilor din domeniul medical și propune strategia „Record and Read” (R&R), o strategie de autoaplicare care combină întărirea auditivă și efectul de producție pentru a sprijini înțelegerea textului citit și reținerea informațiilor din literatura științifică. Abordarea se bazează pe lucrări anterioare care au introdus materiale didactice video concepute pentru a veni în întâmpinarea dificultăților de atenție ale medicilor și stagiarilor cu ADHD.