Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres
← Toate temele

Demențe

Boala Alzheimer și alte forme de demență.

570 de articole
Fișe de lucruCere sprijin
← Toate secțiunile

Studii și știri

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
StudiuDemențeÎncredere înaltă20.06.2026

Tulburările somnului specifice sexului agravează simptomele psihiatrice și declinul cognitiv în boala Alzheimer

Acest studiu clinic a analizat 184 de pacienți cu boala Alzheimer stratificați după sex pentru a examina relațiile dintre tulburările somnului, simptomele neuropsihiatrice și progresia cognitivă. Pacienții cu somn perturbat au prezentat performanță cognitivă mai slabă și rate mai mari de depresie, anxietate și probleme comportamentale, cu modele specifice în funcție de sex: femeile au prezentat mai multă dezinhibiție și depresie, în timp ce bărbații au arătat declin cognitiv mai pronunțat și povară mai mare pentru îngrijitori.

StudiuDemențeÎncredere bună20.06.2026

Traiectoriile declinului cognitiv în tulburările neurocognitive: Un studiu de cohortă retrospectiv pe șapte ani

Acest studiu retrospectiv pe 7 ani cu 791 de pacienți din clinici de memorie a examinat modelele declinului cognitiv pe trei etiologii de tulburări neurocognitive: boala Alzheimer, encefalopatia vasculară și prezentări mixte. Boala Alzheimer a arătat un declin cognitiv anual mai abrupt (~2,0 puncte MMSE/an) comparativ cu boala vasculară, în timp ce diagnosticul precoce și scorurile cognitive inițiale mai mari au fost asociate cu un declin mai lent.

StudiuDemențeÎncredere bună20.06.2026

Polimorfismele genelor MTHFR și asocierea lor cu modificările metabolice, constatările imagisticii cerebrale și declinul cognitiv în boala Alzheimer

Acest studiu caz-control cu 240 de participanți a examinat cum variantele genei MTHFR (C677T și A1298C) influențează riscul de boală Alzheimer prin perturbări ale metabolismului unui-carbon și niveluri crescute de homocisteină. Cercetătorii au constatat că acești polimorfismi au o asociație semnificativă cu riscul AD și s-au corelat cu alterări metabolice, funcție cognitivă redusă și modificări ale substanței albe pe RMN.

StudiuDemențeÎncredere bună20.06.2026

Ipoteza vasculară a demenței, inclusiv a bolii Alzheimer, și factorii de risc pentru demența vasculară și Alzheimer în populații africane

Această lucrare explorează ipoteza vasculară ca mecanism subiacent atât bolii Alzheimer cât și dementei vasculare, cu atenție deosebită asupra modului în care factorii de risc cardiovascular contribuie la dezvoltarea dementei. Cercetarea examinează modelele de prevalență și factorii etiologici specifici populațiilor africane, abordând disparitățile potențiale în patofiziogia dementei și profilurile de risc.

StudiuDemențeÎncredere bună20.06.2026

Diferențe între sexe în demența cu corpuri Lewy: Rolul biomarkerilor bolii Alzheimer

Acest studiu retrospectiv pe 310 pacienți cu DLB a examinat dacă diferențele clinice legate de sex sunt explicate de biomarkerii lichidului cerebrospinal ai bolii Alzheimer. În timp ce co-patologia AD explică unele diferențe legate de sex (tulburarea comportamentului REM, scorurile cognitive), alte caracteristici precum parkinsonismul par să fie conduse de mecanisme suplimentare independente de biologia AD.

StudiuDemențeÎncredere înaltă20.06.2026

Inflamația ca mediator al rolului poluării aerului în boala Alzheimer și demențele conexe

Acest studiu a examinat relația dintre expunerea la poluarea aerului și declinul cognitiv la adulții vârstnici, constatând că expunerea la materia particulată fină (PM₁₀) crește riscul de boală Alzheimer, cu proteina C-reactivă, marcator inflamator, mediând aproximativ 43% din acest efect. Folosind date genetice și observaționale de la peste 7.000 de participanți chinezi, cercetarea oferă dovezi că poluarea aerului poate contribui cauzal la demență prin cărări legate de inflamație.

StudiuDemențeÎncredere înaltă20.06.2026

Variabilitatea Greutății Corporale și Riscul de Demență: O Revizuire Sistematică și Meta-Analiză

Această meta-analiză a 16 studii de cohortă a constatat că fluctuația ridicată a greutății corporale este asociată cu risc crescut de demență din orice cauză, boală Alzheimer și demență vasculară, cu rapoarte de risc cuprinse între 1,33 și 1,40 comparativ cu greutatea stabilă. Nu s-a găsit nicio asociație semnificativă între variabilitatea greutății și declinul cognitiv general, iar certitudinea dovezilor a fost evaluată folosind metodologia GRADE riguroasă.

StudiuDemențeÎncredere bună20.06.2026

Medicamente anti-amiloid pentru boala Alzheimer: Considerând rolul depresiei

Acest articol examinează modul în care anticorpii monoclonali anti-amiloid utilizați în tratamentul bolii Alzheimer pot interacționa cu sau influența depresia, o comorbiditate frecventă la pacienții vârstnici. Analiza discută conexiunile neurobiologice dintre patologia amiloidului și tulburările de dispoziție, precum și implicațiile pentru rezultatele tratamentului.

PresăDemențeÎncredere bună19.06.2026

Somnul și variantele genei AQP4 ca factori comuni ai modificărilor cerebrale timpurii în Alzheimer

Cercetările de la Universitatea Edith Cowan identifică o legătură între variantele genei AQP4 și modelele de somn care împreună pot influența schimbările neurologice timpurii asociate bolii Alzheimer înainte de apariția simptomelor. Concluziile sunt publicate în jurnalul Alzheimer's & Dementia și sugerează că factorii genetici și comportamentali interacționează în dezvoltarea bolii.

PresăDemențeÎncredere bună19.06.2026

Disfuncția olfactivă ca biomarker timpuriu pentru boala Alzheimer

Cercetările demonstrează că pierderea mirosului poate indica boala Alzheimer cu ani înainte ca simptomele cognitive să apară, celulele imunitare deteriorând fibrele nervoase legate de miros în răspuns la semnale proteice anormale. Această descoperire ar putea permite identificarea mai devreme a indivizilor cu risc și îmbunătăți sincronizarea intervențiilor terapeutice.

PresăDemențeÎncredere bună19.06.2026

Medicamentele care vizează amiloidul în Alzheimer pot lipsi de beneficiu clinic și pot prezenta riscuri de siguranță pentru creier

O revizuire majoră a peste 20.000 de participanți sugerează că medicamentele care elimină amiloid-beta nu pot oferi beneficii clinice semnificative pentru pacienții cu Alzheimer și ar putea crește riscurile de edem cerebral (microhemoragii și microinfarcts). Aceste efecte adverse apar uneori fără simptome observabile, ridicând semne de întrebare cu privire la ipoteza amiloidului ca țintă terapeutică.

PresăDemențeÎncredere bună19.06.2026

Modelele de vorbire și pauzele pot indica riscul de demență timpurie prin analiza AI

Cercetătorii au folosit inteligența artificială pentru a analiza modelele de conversație naturală—inclusiv pauze și ezitări—pentru a evalua funcția executivă și a prezice performanța cognitivă. Această abordare arată promisiuni ca instrument de screening non-invaziv care ar putea detecta potențial semnele precoce ale demenței înainte de testarea cognitivă tradițională.

PresăDemențeÎncredere bună19.06.2026

Consumul zilnic de cafea corelat cu risc mai scăzut de demență într-un studiu pe termen lung

A large longitudinal study found that consuming 2-3 cups of coffee daily was associated with substantially reduced dementia risk, particularly in people under 75, potentially through caffeine's anti-inflammatory effects and reduction of amyloid plaques. The protective association plateaued at moderate intake levels, suggesting no additional benefit from higher consumption.

PresăDemențeÎncredere bună19.06.2026

Oamenii de știință au restabilit memoria în modelele de șoareci cu demență prin îmbunătățirea funcției mitocondrii

Cercetătorii au demonstrat că mitocondrii care funcționează defectuos pot contribui la declinul cognitiv în bolile neurodegenerative și au dezvoltat un instrument pentru a stimula temporar activitatea mitocondrială în creier. În modelele la șoareci cu demență, această intervenție a restabilit performanța memoriei, sugerând că vizarea deficitului energetic neuronal ar putea fi o cale terapeutică viitoare pentru boala Alzheimer.

PresăDemențeÎncredere bună19.06.2026

Oamenii de știință descoperă de ce riscul Alzheimer lovește femeile mult mai greu

Un studiu din UC San Diego efectuat pe peste 17.000 de adulți a constatat că femeile pot fi disproporționat de sensibile la factorii de risc comuni ai demenței, sugerând diferențe specifice sexului în vulnerabilitatea la Alzheimer. Cercetarea indică faptul că adaptarea strategiilor de prevenire și intervenție pentru femei ar putea fi o abordare importantă pentru reducerea riscului de boală Alzheimer.

PresăDemențeÎncredere bună19.06.2026

Oamenii de știință de la USC au identificat enzima cPLA2 ca factor declanșator al inflamației în Alzheimer și au dezvoltat compuși terapeutici potențiali.

USC researchers have discovered that cPLA2, an enzyme involved in brain inflammation, may play a key role in Alzheimer's disease, particularly in individuals carrying the APOE4 high-risk gene. The team has identified potential drug compounds that could reduce this inflammation while preserving normal brain function.

PresăDemențeÎncredere bună19.06.2026

Disfuncția Sintezei Proteinelor și Imobilizarea Ribozomală ca Mecanisme Potențiale în Îmbătrânirea Creierului și Boala Alzheimer

Cercetătorii de la Stanford, folosind modele de pești killifish, au identificat că disfuncția ribozomală—în care ribozomii se ciocnesc și se blochează în timpul sintezei proteinelor—poate contribui la declinul cognitiv legat de vârstă și la patologia Alzheimerului. Acest mecanism celular ar putea explica acumularea proteinelor greșit pliate și agregatelor caracteristice neurodegenerării.