Adicții

StudiuAdicțiiÎncredere înaltă20.06.2026

Stigmatizarea tulburării de joc, tulburării de consum de alcool și tulburării de utilizare a internetului: Un studiu experimental cu vignete

Acest studiu experimental cu vignete a examinat nivelurile de stigmatizare pe trei tulburări adictive (jocuri de noroc, alcool, utilizare pe internet) versus depresie la 2.052 de participanți, măsurând distanța socială, reacțiile emoționale, vina și percepțiile alterității. Rezultatele au arătat că tulburările de jocuri de noroc și consum de alcool au experimentat o stigmatizare semnificativ mai mare decât tulburarea de utilizare pe internet, prezentările masculine primind mai multă stigmă indiferent de tipul de tulburare.

StudiuAdicțiiÎncredere bună20.06.2026

Nivelurile serice CART și cooperativitatea la adolescenți cu tulburare de joc pe internet

Acest studiu a comparat nivelurile serice ale transcriptului reglat de cocaină și amfetamină (CART) între 43 de adolescenți cu tulburare de joc pe internet și 71 de controale sănătoase, găsind niveluri semnificativ mai scăzute de CART în grupul IGD. Rezultatele arată că participanții IGD prezintă o cooperativitate și persistență reduse alături de o căutare de noutate ridicată, cu niveluri serice de CART corelând cu trăiturile de cooperativitate, sugerând că CART poate servi ca marker neurobiologic potențial pentru deficitele de funcționare socială în această condiție.

StudiuAdicțiiÎncredere bună20.06.2026

Criterii de diagnostic esențiale și secundare pentru tulburările legate de jocurile de noroc și jocurile electronice în cadrul ICD-11 al OMS

Acest studiu a analizat criteriile de diagnostic pentru tulburările legate de jocurile de noroc și de jocurile video, utilizând un eșantion reprezentativ la nivel național din Marea Britanie (n = 1074) și cadrul OMS ICD-11. Rezultatele au identificat criteriile care prezic cel mai bine comportamentul cu risc ridicat, suferința/deteriorarea funcționării și continuarea/escaladarea comportamentului evidențiindu-se ca criterii esențiale pentru ambele tulburări, deși cu variații specifice fiecărei tulburări.

StudiuAdicțiiÎncredere bună20.06.2026

Jocul Patologic: O Abordare Neurobiologică Prin Revizuirea Literaturii

Această revizuire a literaturii examinează mecanismele neurobiologice care stau la baza tulburării de joc patologic, explorând sistemele cerebrale și disfuncția neurotransmițătorilor implicați în comportamentul de joc adictiv. Analiza sintetizează cercetări privind modul în care căile neurale legate de recompensă, controlul impulsurilor și luarea deciziilor contribuie la dezvoltarea și menținerea dependenței de jocuri de noroc.

StudiuAdicțiiÎncredere bună20.06.2026

Utilizarea Problematică a Internetului: Terminologii și Constructe Convergente și Divergente

Această revizuire sistematică examinează terminologia fragmentată din jurul utilizării problematice a internetului (UPI) și subcategoriile sale, inclusiv tulburarea de joc, tulburarea de jocuri de noroc, dependența de rețelele sociale și hărțuirea cibernetică. Autorii susțin stabilirea UPI ca construct umbrela similar tulburii de consum de substanțe (TCS) pentru a îmbunătăți coerența cercetării, comparabilitatea și planificarea tratamentului.

StudiuAdicțiiÎncredere bună20.06.2026

Includerea Jocurilor de Noroc și a Dependențelor Comportamentale în Capitolul Dependențelor ICD-11

Acest articol discută recunoașterea și clasificarea dependențelor comportamentale, inclusiv tulburarea de joc, în cadrul ICD-11. Actualizarea reprezintă o schimbare semnificativă în modul în care comunitatea medicală recunoaște și categorizează formal comportamentele adictive non-substanță alături de tulburările tradiționale legate de substanțe.

StudiuAdicțiiÎncredere înaltă20.06.2026

Criterii de dependență centrale versus periferice în utilizarea rețelelor sociale: o analiză bazată pe un model cu doi factori la adolescenți

Acest studiu a analizat dacă componentele dependenței de rețelele sociale pot fi clasificate în criterii „esențiale” (modificarea stării de spirit, recidiva, sindromul de sevraj, conflictul) și criterii „periferice” (importanța, toleranța), utilizând două scale consacrate de evaluare a dependenței la un eșantion de 2.761 de adolescenți. Un model cu doi factori a explicat mai bine datele decât un model cu un singur factor, criteriile esențiale prezentând asocieri mai puternice cu depresia, anxietatea și singurătatea.

StudiuAdicțiiÎncredere bună20.06.2026

Dependența de mâncare și legăturile cu alte comportamente de dependență în rândul tinerilor adulți coreeni

Acest studiu de cercetare analizează prevalența și tiparele dependenței de mâncare în rândul tinerilor adulți din Coreea și examinează legăturile acesteia cu consumul de substanțe, dependențele comportamentale și alte comportamente compulsive. Studiul utilizează o metodologie empirică pentru a înțelege modul în care dependența de mâncare coexistă cu alte afecțiuni de dependență în această categorie demografică.

StudiuAdicțiiÎncredere bună20.06.2026

Autovătămarea nesuicidală și exercițiul fizic: asocieri cu tulburările de dependență la adulții coreeni

Acest studiu epidemiologic realizat pe un eșantion de 5.511 de adulți coreeni a constatat că autovătămarea nesuicidală (NSSI) a reprezentat cel mai puternic factor predictor al tulburărilor de dependență (alcool, tutun, jocuri online), riscul fiind de peste 9 ori mai mare. Interesant este faptul că, în timp ce mersul pe jos regulat a avut un efect protector, exercițiile fizice moderate până la intense au fost asociate cu un risc crescut de dependență, ceea ce sugerează existența unor relații complexe între tiparele comportamentale și tulburările de dependență.

StudiuAdicțiiÎncredere bună20.06.2026

Dependența de ecran: dovezi actuale și abordări terapeutice

Această analiză examinează problema tot mai acută a utilizării excesive a ecranelor și a dependenței comportamentale, evidențiind o prevalență crescută de la începutul pandemiei de COVID-19 și dificultatea pe care o întâmpină persoanele în a se detașa de rețelele sociale și de jocurile video. Tratamentul bazat pe dovezi științifice adoptă o abordare biopsihosocială care include terapia, medicația, practica mindfulness și grupurile de sprijin, fiind necesare cercetări viitoare pentru a consolida criteriile de diagnostic și rezultatele tratamentului.

StudiuAdicțiiÎncredere bună20.06.2026

Terapia cognitiv-comportamentală pentru tulburarea legată de consumul de alcool, dependența de droguri, tulburarea legată de jocurile de noroc și codependența: un studiu randomizat controlat cu durata de 12 luni

Un studiu randomizat controlat, cu durata de 12 luni, a evaluat eficacitatea TCC în tratarea tulburării legate de consumul de alcool, a dependenței de droguri, a tulburării de jocuri de noroc și a codependenței, pe un eșantion de aproximativ 70-74 de participanți pentru fiecare afecțiune. Rezultatele au evidențiat îmbunătățiri semnificative din punct de vedere statistic (p < 0,001) ale calității vieții și o reducere a gravității dependenței în grupul CBT comparativ cu grupul de control, conform măsurătorilor efectuate cu instrumente standardizate și scale de evaluare validate.

StudiuAdicțiiÎncredere bună20.06.2026

Intervenții emergente în domeniul dependențelor comportamentale: substanțele psihedelice și neuromodularea — O analiză narativă

Această analiză narativă examinează psihoterapia asistată de substanțe psihedelice și tehnicile de neuromodulare ca tratamente emergente pentru dependențele comportamentale, concentrându-se asupra mecanismelor prin care acestea vizează rețelele perturbate de recompensă, control executiv și reglare a stresului. Autorii sintetizează cercetările actuale privind aplicarea acestora în cazul tulburării de jocuri de noroc, tulburării de jocuri video, tulburării de utilizare a internetului și tulburării comportamentului sexual compulsiv, identificând totodată lacunele de cercetare și provocările legate de transpunerea rezultatelor în practică.

StudiuAdicțiiÎncredere bună20.06.2026

Scheme de adaptare defectuoasă din copilărie și legăturile acestora cu simptomele tulburărilor legate de jocurile de noroc și de consumul de alcool

Acest studiu a analizat relațiile dintre schemele maladaptive timpurii (EMS) și simptomele tulburării de joc (GD) și ale tulburării legate de consumul de alcool (AUD) la 1054 de tineri adulți, utilizând chestionare validate și analiza de regresie. Fiecare tulburare a fost asociată cu scheme diferite: simptomele AUD au fost corelate cu schemele de dependență/incompetență și vulnerabilitate, în timp ce simptomele GD au fost asociate cu schemele de implicare excesivă și subjugare, ceea ce sugerează căile psihologice distincte pentru fiecare dependență.

StudiuAdicțiiÎncredere bună20.06.2026

Modele de consum de substanțe în rândul persoanelor cu consum problematic de pornografie: o analiză de sinteză

Această analiză de sinteză a examinat asocierile dintre consumul de substanțe și consumul problematic de pornografie (PPU) în cadrul a 8 studii transversale, constatând corelații pozitive între PPU și consumul de alcool, cocaină și fumat, deși rezultatele au fost inconsistente de la un studiu la altul. Analiza evidențiază o eterogenitate semnificativă în modul în care este operaționalizat PPU și solicită definiri standardizate și cercetări suplimentare cu privire la această potențială comorbiditate.

StudiuAdicțiiÎncredere înaltă20.06.2026

Probleme legate de dependență în Japonia: o perspectivă regională

Japonia prezintă un profil paradoxal al dependențelor, caracterizat printr-un consum foarte scăzut de droguri ilegale (prevalență pe parcursul vieții de aproximativ 3%), dar cu efecte nocive semnificative cauzate de alcool, tutun și jocurile de noroc, care se numără printre cele mai ridicate la nivel mondial. Tendințele recente indică o trecere de la infracțiunile legate de metamfetamină la cele legate de canabis, alături de îngrijorări tot mai mari cu privire la tulburarea de joc legată de digitalizare, care afectează în special bărbații în vârstă de muncă.

StudiuAdicțiiÎncredere bună20.06.2026

Sprijinul social perceput în funcție de tipul și numărul dependențelor la bărbații tineri

Acest studiu a analizat modul în care sprijinul social perceput (PSS) diferă în funcție de cinci tipuri de dependență și în cazul dependențelor multiple, la un eșantion de 5.654 de bărbați aflați la începutul vârstei adulte. Tinerii cu tulburări legate de jocurile de noroc sau de jocurile video au raportat un PSS semnificativ mai scăzut decât cei cu tulburări legate de alcool, canabis sau nicotină, PSS-ul scăzând și mai mult în cazul celor cu dependențe multiple, ceea ce sugerează o vulnerabilitate crescută la izolarea socială și la deteriorarea sănătății mintale.

Studii și știri