Autism

StudiuAutismÎncredere bună26.06.2026

Caracteristicile cerebrale specifice fiecărui individ, stratificate în funcție de vârstă, îmbunătățesc predicția simptomelor comportamentale ale tulburărilor din spectrul autist

Acest studiu de neuroimagistică a analizat datele fMRI obținute de la 437 de participanți, utilizând un algoritm computațional (COBE) pentru a extrage modele de conectivitate cerebrală specifice vârstei la persoanele cu autism și la grupul de control. Caracteristicile specifice fiecărui individ, stratificate în funcție de vârstă, au îmbunătățit semnificativ precizia predicției simptomelor comportamentale, în special în ceea ce privește comportamentul social la adolescenții cu TSA, înregistrând o îmbunătățire medie de 41% față de măsurătorile standard de conectivitate.

StudiuAutismÎncredere înaltă26.06.2026

Multilingvismul și trăsăturile sociale la adulții cu și fără autism: un studiu la scară largă

Acest studiu a analizat dacă utilizarea mai multor limbi permite prezicerea trăsăturilor sociale asociate autismului la 459 de adulți (dintre care 132 diagnosticați cu autism), folosind Inventarul cuprinzător al trăsăturilor autiste. O entropie lingvistică mai mare a fost asociată cu scoruri mai mici ale trăsăturilor autiste în domeniile interacțiunii sociale, cu efecte de amploare semnificative în subgrupul de persoane cu autism, deși nu s-a constatat nicio relație specifică în ceea ce privește trăsăturile de comunicare.

StudiuAutismÎncredere înaltă26.06.2026

Clasificarea sistematică a variantelor genetice asociate cu tulburările din spectrul autist folosind cadrul EAGLE

În cadrul acestui studiu s-a aplicat cadrul EAGLE (Evaluation of Autism Gene Link Evidence) pentru a selecta în mod sistematic 222 de gene asociate cu tulburările de dezvoltare neurologică, identificându-se 78 de gene cu dovezi definitive privind asocierea cu autismul, 43 cu dovezi moderate și 99 cu dovezi limitate. Analiza a relevat modele diferențiale de expresie și de îmbogățire la nivel cerebral și celular, stabilind relevanța biologică pentru distingerea asocierilor genetice specifice autismului de fenotipurile mai largi ale tulburărilor de dezvoltare neurologică.

StudiuAutismÎncredere înaltă26.06.2026

EEG-ul și autoevaluarea relevă o evaluare cognitivă intactă, dar o rezonanță afectiv-senzorio-motorie redusă față de durerea altora în cazul autismului

Acest studiu EEG, care a comparat adulții cu autism cu un grup de control neurotipic, a constatat că ambele grupuri erau la fel de capabile să evalueze cognitiv dacă ceilalți simțeau durere. Cu toate acestea, adulții cu autism au prezentat răspunsuri emoționale și senzorio-motorii reduse (măsurate prin oscilații neuronale și autoevaluare) atunci când au aflat că o persoană putea simți durere, ceea ce sugerează diferențe la nivelul empatiei afective, mai degrabă decât la nivelul înțelegerii durerii.

StudiuAutismÎncredere bună26.06.2026

Analiza inteligentă a spectrului: abordări bazate pe biosenzori și biomarkeri pentru depistarea precoce a autismului

Acest articol prezintă o trecere în revistă a cercetărilor emergente privind biomarkerii și a tehnologiilor de biosenzori pentru detectarea mai timpurie și mai obiectivă a tulburărilor din spectrul autist, depășind evaluările comportamentale subiective. Analiza acoperă biomarkerii pe bază de proteine (aminoacizi, neurotransmițători), variantele genetice (SNP-uri, CNV-uri), abordările de neuroimagistică (RMN/fRMN) și inovațiile în domeniul biosenzorilor bazate pe nanotehnologie pentru monitorizarea neinvazivă în timp real.

StudiuAutismÎncredere înaltă26.06.2026

Factori asociați cu reziliența în rândul părinților copiilor cu tulburări din spectrul autist: o revizuire sistematică

Această revizuire sistematică a identificat cinci teme cheie care influențează reziliența părinților copiilor cu TSA: factori sociodemografici/economici, caracteristicile copilului, bunăstarea părinților, factori psihologici/stiluri de adaptare și sprijinul social. Rezultatele subliniază faptul că reziliența părinților este multifactorială, fiind influențată de elemente psihologice, sociale și contextuale, deși majoritatea studiilor incluse au fost de tip transversal, ceea ce limitează inferența cauzală.

StudiuAutismÎncredere bună26.06.2026

Momentul apariției adversităților din copilărie și profilurile cognitive la adulții cu tulburare din spectrul autist

Acest studiu a analizat 161 de adulți cu autism, fără dizabilitate intelectuală, clasificându-i în funcție de momentul apariției experiențelor negative din copilărie (ACE) și comparând abilitățile cognitive prin intermediul unor teste standardizate de inteligență. Rezultatele au indicat că expunerea timpurie la ACE (≤10 ani) a fost asociată cu modele de performanță diferite la anumite subteste cognitive, comparativ cu expunerea la ACE în perioada adolescenței, diferențele persistând chiar și după controlarea gravității simptomelor de tulburare de stres posttraumatic (PTSD).

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună26.06.2026

Hiperprolactinemia simptomatică care imită o patologie hipofizară la un copil cu sindromul Landau-Kleffner și tulburare din spectrul autist: raport de caz

O fetiță în vârstă de 12 ani, diagnosticată cu tulburare din spectrul autist, sindromul Landau-Kleffner și dizabilitate intelectuală, a prezentat galactoree, probleme de vedere și căderi în timpul tratamentului cu risperidonă; rezultatele analizelor de laborator au evidențiat un nivel crescut al prolactinei (40,2 ng/mL), însă examinările imagistice normale au exclus prezența unei tumori hipofizare. Trecerea de la risperidonă la olanzapină a dus la dispariția completă a simptomelor și la normalizarea nivelului de prolactină (2,2 ng/mL) în decurs de trei luni, subliniind importanța monitorizării nivelurilor de prolactină la copiii tratați cu medicamente antipsihotice.

StudiuAutismÎncredere bună26.06.2026

Gradul de informare cu privire la tulburările din spectrul autist și recunoașterea simptomelor în rândul medicilor de familie: un studiu transversal

Acest studiu, realizat pe un eșantion de 242 de medici de familie, a evaluat cunoștințele acestora privind simptomele tulburărilor din spectrul autist, practicile de trimitere către specialiști, precum și atitudinile față de etiologia și tratamentul TSA. Deși majoritatea medicilor de familie au recunoscut simptomele principale legate de comunicarea socială, au existat lacune semnificative de cunoștințe în ceea ce privește simptomele senzoriale și manifestările atipice, formarea postuniversitară în domeniul TSA fiind asociată cu o competență îmbunătățită de recunoaștere a acestor simptome.

StudiuAutismÎncredere bună26.06.2026

Evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și comportamentelor privind tulburările din spectrul autist în rândul studenților din anul al șaselea la medicină din Izmir

Acest studiu transversal a evaluat 748 de studenți la medicină din universitățile turce, utilizând chestionare validate pentru a evalua cunoștințele acestora despre tulburările din spectrul autist (TSA) și atitudinile societății față de autism. Rezultatele au arătat că, deși două treimi dintre aceștia au participat la cursuri de formare privind TSA, 39,4% nu aveau încredere în gestionarea cazurilor suspectate de TSA, iar studenții cu experiență clinică anterioară sau cu legături personale cu persoane cu TSA au demonstrat cunoștințe semnificativ mai bune și atitudini mai pozitive.

StudiuAutismÎncredere înaltă26.06.2026

Comparație între modelarea video și modelarea prin animație video în predarea comportamentelor socio-afective la copiii cu tulburare din spectrul autist

Acest studiu de caz unic a evaluat eficacitatea modelării video (VM) și a modelării video-animate (VAM) în predarea a trei comportamente socio-afective (expresii verbale/faciale și gesturi) către trei copii cu vârste cuprinse între 4 și 6 ani cu TSA. Ambele intervenții s-au dovedit eficiente, cu un grad variabil de eficiență în rândul participanților, iar îngrijitorii și profesorii au raportat rezultate pozitive în ceea ce privește validitatea socială.

StudiuAutismÎncredere bună26.06.2026

Zincul protejează structura cerebelului și reduce stresul oxidativ într-un model de șobolan cu tulburare din spectrul autist indusă de acid propionic

Acest studiu preclinic realizat pe șobolani a analizat dacă suplimentarea cu zinc ar putea oferi protecție împotriva leziunilor cerebeloase și a tulburărilor comportamentale induse de acidul propionic, un acid gras cu lanț scurt implicat în modelele de tulburări din spectrul autist (ASD). Tratamentul cu zinc a redus semnificativ degenerarea neuronilor Purkinje, a normalizat biomarkerii gliali și neuronali și a îmbunătățit deficitele de tip anxietate și de interacțiune socială, sugerând un potențial mecanism de protecție prin reducerea stresului oxidativ.

StudiuAutismÎncredere bună26.06.2026

Proteina 4 de legare a acizilor grași din ser ca potențial biomarker pentru tulburările din spectrul autist: un studiu transversal comparativ

Acest studiu a analizat nivelurile serice de FABP4 la 90 de copii (cu vârste cuprinse între 3 și 12 ani) din trei grupuri: tulburări din spectrul autist, dizabilitate intelectuală și grupul de control sănătos. Rezultatele au arătat niveluri semnificativ mai scăzute de FABP4 atât în grupul cu tulburări din spectrul autist (ASD), cât și în cel cu dizabilitate intelectuală (ID), comparativ cu grupul de control, cu o precizie diagnostică ridicată în distingerea ASD și ID de grupul de control, dar cu o capacitate limitată de a diferenția ASD de dizabilitatea intelectuală.

StudiuAutismÎncredere înaltă26.06.2026

Comportamentele la masă, calitatea alimentației și stresul părinților la copiii cu tulburări din spectrul autist: un studiu transversal realizat în Turcia

Acest studiu realizat pe un eșantion de 111 familii turce a constatat că 94,5% dintre copiii cu TSA aveau o alimentație de calitate scăzută, comportamentele problematice la masă fiind un factor predictiv independent puternic al unei calități inferioare a alimentației. În timp ce strategiile proactive ale părinților au îmbunătățit calitatea alimentației, practicile de acomodare, precum pregătirea unor mese separate, au fost asociate cu rezultate mai slabe, iar părinții fetelor cu TSA au raportat niveluri de stres semnificativ mai ridicate.

StudiuAutismÎncredere bună26.06.2026

Profilurile biomarkerilor biochimici din sângele periferic al șobolanilor din modelul de autism indus de acid valproic, pe parcursul dezvoltării

Acest studiu experimental a analizat modificările de dezvoltare ale biomarkerilor din sângele periferic (BDNF, neurotrofine, citokine, serotonină) la șobolani cu trăsături similare autismului, induse prenatal prin utilizarea acidului valproic și a poli I:C. Screeningul comportamental a confirmat fenotipurile de autism, iar probele de sânge au fost analizate la vârsta de 2, 4, 6 și 8 săptămâni pentru a caracteriza modificările biochimice.

PresăAutismÎncredere bună25.06.2026

Câinii ar putea contribui la acoperirea lacunelor în cercetarea medicamentelor pentru autism

Beagle-ii cu mutația Shank3 reprezintă un model preclinic potențial valoros pentru cercetarea în domeniul autismului, datorită comportamentelor sociale pe care le-au dezvoltat în mod natural și care seamănă mai mult cu fenotipurile autismului uman decât modelele de rozătoare. Această abordare își propune să rezolve problema ratei ridicate de eșec în transferul substanțelor candidate pentru tratamentul autismului de la studiile pe animale la studiile clinice pe oameni.

StudiuAutismÎncredere bună25.06.2026

Expunerea maternă la litiu din apa potabilă și riscul de tulburări din spectrul autist la copiii danezi

Un studiu danez de tip caz-martor, desfășurat la nivel național, a analizat dacă expunerea prenatală a mamei la litiul prezent în mod natural în apa potabilă este asociată cu diagnosticul de tulburare din spectrul autist (TSA) la copii, utilizând adrese de domiciliu geocodificate și măsurători ale calității apei. Cercetarea se bazează pe plauzibilitatea biologică (rolul litiului în căile de semnalizare ale dezvoltării neurologice) și pe date din registrele populaționale pentru a evalua această ipoteză privind expunerea la factori de mediu.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună24.06.2026

Efectul diagnosticului anterior de depresie asupra evoluției tulburării bipolare: un studiu de cohortă retrospectiv

Acest studiu de cohortă retrospectiv a analizat 5.595 de pacienți japonezi la care s-a pus recent diagnosticul de tulburare bipolară, pentru a examina dacă un diagnostic anterior de depresie și durata acestuia au influențat ratele de spitalizare psihiatrică și din orice cauză, precum și mortalitatea. Pacienții cu antecedente de depresie au prezentat un risc ușor mai scăzut de spitalizare din orice cauză (HR = 0,87), durata depresiei anterioare (≥ 1 an față de < 1 an) neavând un impact semnificativ asupra rezultatelor privind spitalizarea psihiatrică.

Studii și știri