← Toate temele

Autism

Spectrul autist și particularitățile asociate.

552 de articole
← Toate secțiunile

Studii și știri

StudiuAutismÎncredere bună17.06.2026

Disforia de gen și simptomele asociate în tulburarea din spectrul autist: o analiză bilingvă a literaturii de specialitate

Această sinteză bilingvă examinează asocierea documentată dintre tulburarea din spectrul autist și disforia de gen, prin analiza a 24 de rapoarte de caz din literatura de specialitate în limbile engleză și japoneză. Autorii clasifică rezultatele folosind cele 15 cadre teoretice ale lui Wattel (factori biologici, psihologici și sociali) pentru a înțelege mecanismele care stau la baza acestei co-ocurențe, în special în cazurile persoanelor cărora li s-a atribuit sexul masculin la naștere.

StudiuAutismÎncredere înaltă17.06.2026

Contactul Afectiv în Autism: Un Studiu Fenomenologic al Experiențelor Emoționale la Adulții Autişti

Acest studiu calitativ, realizat pe un eșantion de 24 de adulți cu autism cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, relevă faptul că persoanele cu autism trăiesc emoții complexe, diverse și intense, care sunt adesea înțelese greșit sau evaluate eronat de către cei din jur. Rezultatele sugerează că terapeuții ocupaționali ar trebui să recunoască dimensiunea emoțională a activităților și să utilizeze un limbaj axat pe experiența corporală atunci când lucrează cu clienții cu autism, pentru a îmbunătăți legătura terapeutică.

StudiuAutismÎncredere înaltă17.06.2026

Diversitatea de gen, disforia/incongruența de gen și tulburările din spectrul autist: analiză de sinteză actualizată (2018-2024)

Această analiză de sinteză sintetizează 99 de studii empirice publicate între septembrie 2018 și ianuarie 2024, care examinează intersecția dintre tulburările din spectrul autist, diversitatea de gen și disforia de gen. Analiza evidențiază creșterea atât cantitativă, cât și calitativă a cercetărilor din acest domeniu, identificând în același timp limitări metodologice persistente și domenii care necesită investigații suplimentare.

StudiuAutismÎncredere înaltă17.06.2026

Strategii de adaptare stomatologică pentru copiii cu tulburări din spectrul autist — O revizuire sistematică a studiilor clinice randomizate

Această revizuire sistematică a nouă studii clinice randomizate controlate a analizat strategiile de adaptare la tratamentul stomatologic pentru copiii cu TSA, inclusiv suporturi vizuale, modelarea video și medii adaptate din punct de vedere senzorial. Rezultatele au evidențiat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește igiena orală, reducerea anxietății și o cooperare sporită în timpul vizitelor la dentist, modelarea video și adaptările senzoriale dovedindu-se a fi deosebit de eficiente.

StudiuAutismÎncredere bună17.06.2026

Profiluri neuropsihologice la adolescentele cu suspiciune de tulburare din spectrul autist: un studiu de caz multiplu

Acest studiu de caz a evaluat profilurile neuropsihologice ale a trei adolescente la care se suspecta un tulburare din spectrul autist (TSA), utilizând instrumente standardizate de diagnostic și evaluare cognitivă, printre care ADI-R, WISC-V și teste de evaluare a funcțiilor executive. Rezultatele au identificat indicatori semnificativi ai TSA, cu o variabilitate substanțială în ceea ce privește memoria de lucru, funcțiile executive și capacitățile de învățare, cu impacturi corespunzătoare asupra funcționării zilnice și a reglării emoționale.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Dezconectivitatea prefrontal-limbică stă la baza deficitelor de reglare emoțională la adolescenții deprimați cu tulburare de anxietate

Acest studiu a analizat modul în care depresia și tulburarea de anxietate socială comorbide afectează reglarea emoțiilor în timpul stresului social la adolescenți, folosind EEG și analiza conectivității funcționale. Tinerii cu depresie au prezentat o capacitate redusă de a reevalua cognitiv emoțiile și o cuplare prefrontal-limbică slăbită, cu deficiențe mai pronunțate la cei cu anxietate comorbide, ceea ce sugerează că anxietatea amplifică ineficiența neuronală care stă la baza dereglării emoționale în cazul depresiei.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Depresia majoră, tulburările de anxietate și tendințele suicidale în epilepsie: managementul clinic pentru neurologi

Această analiză clinică abordează prevalența ridicată a episoadelor depresive majore și a tulburărilor de anxietate la pacienții cu epilepsie, care afectează în mod semnificativ rezultatele tratamentului și calitatea vieții. Ea oferă neurologilor strategii practice pentru screening, diagnostic, alegerea medicamentelor psihotrope și evaluarea riscului de suicid în cadrul acestei populații vulnerabile.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Validarea chestionarului Hopkins Symptom Checklist-5 pentru depistarea tulburării de anxietate generalizată și a tulburării depresive majore în rândul populației generale

Acest studiu norvegian realizat pe o populație generală a evaluat cât de bine identifică instrumentul de screening HSCL-5 tulburarea de anxietate generalizată și tulburarea depresivă majoră, în comparație cu interviurile diagnostice structurate (CIDI 5.0), la un eșantion de 1.343 de adulți. HSCL-5 a demonstrat o bună capacitate de discriminare (AUC 0,90 pentru femei, 0,85 pentru bărbați), fiind identificate scoruri-prag optime specifice fiecărui sex pentru utilizarea clinică.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Prezicerea tulburării de anxietate generalizată la adolescenții chinezi cu depresie: analiză bazată pe învățarea automată

În cadrul acestui studiu s-au utilizat tehnici de învățare automată pe baza datelor colectate de la 2.316 de adolescenți cu depresie, pentru a identifica nouă factori-cheie de risc pentru apariția concomitentă a tulburărilor de anxietate, printre care ruminația, stresul, calitatea somnului și victimizarea din partea colegilor, precum și reziliența ca factor de protecție. Analiza interacțiunilor a evidențiat modul în care acești factori se combină pentru a crea diferite profiluri de risc de anxietate în această populație.

StudiuAutismÎncredere bună16.06.2026

Yoga ca intervenție terapeutică pentru tulburarea de spectru autist: o revizuire sistematică

Această revizuire sistematică a sintetizat dovezi din 7 studii privind intervenții de yoga pentru copiii cu autism, examinând efectele asupra comunicării sociale, abilitățile motrice și severitatea simptomelor în diverse formate de intervenție. Revizuirea a utilizat o metodologie riguroasă, inclusiv studii controlate randomizate și studii clinice cu evaluarea prejudecăților, deși heterogenitatea a necesitat o sinteză narativă în loc de sinteză meta-analitică.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Eficacitatea transdiagnostică și siguranța clozapinei în comparație cu alte antipsihotice: un studiu meta-analitic la nivel național

Acest studiu de cohortă bazat pe registre, realizat în Finlanda și Suedia, a evaluat eficacitatea și siguranța clozapinei în cazul mai multor tulburări psihiatrice, inclusiv schizofrenia, tulburarea bipolară, depresia și tulburarea de personalitate borderline, utilizând un design intraindividual care a redus la minimum erorile de selecție. Rezultatele principale au inclus ratele de spitalizare psihiatrică, clozapina fiind comparată cu alte antipsihotice și stabilizatoare de dispoziție, în funcție de diagnostic.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Somnul și tulburările psihiatrice: interacțiuni bidirecționale și mecanisme neurobiologice comune

Tulburările de somn sunt recunoscute în prezent ca factori care contribuie activ la apariția și recidiva afecțiunilor psihiatrice, printre care depresia, anxietatea, tulburarea bipolară, ADHD și PTSD, implicând o dereglare a sistemelor circadiene și a rețelelor de neurotransmițători. Problemele de somn reprezintă caracteristici transdiagnostice care afectează manifestarea simptomelor, prognosticul și rezultatele tratamentului, poziționând somnul ca o țintă de intervenție modificabilă în îngrijirea sănătății mintale.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Validitatea diagnosticului simptomelor de depresie centrală la adulții cu ADHD: un studiu de analiză a rețelelor

Acest studiu a identificat cinci simptome principale ale depresiei (afect depresiv, devalorizare personală, sentiment de gol, agitație și pierderea interesului) care permit diagnosticarea eficientă a tulburării depresive majore la adulții cu ADHD, prin utilizarea analizei de rețea pe un eșantion de 418 de participanți. Modelul a demonstrat o validitate diagnostică comparabilă cu cea a scalelor complete de evaluare și a fost susținut de rezultatele neuroimagistice care au evidențiat alterări funcționale ale creierului la nivelul cortexului cingular anterior.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună16.06.2026

Fenotipuri comportamentale transdiagnostice și simptome gastrointestinale comorbide în tulburările de dezvoltare neurologică: un studiu exploratoriu

Acest studiu a analizat datele comportamentale ale unui număr de 1.716 copii (cu autism, ADHD și subiecți de control cu dezvoltare tipică) folosind modelarea mixtă pentru a identifica șase grupuri comportamentale distincte care depășesc granițele diagnostice. Simptomele gastrointestinale au fost semnificativ mai frecvente în grupul care prezenta cel mai sever profil comportamental, ceea ce sugerează că simptomele gastrointestinale ar putea fi corelate cu severitatea comportamentală în cadrul tulburărilor de dezvoltare neurologică.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună16.06.2026

Relația dintre depresia majoră, ADHD și boala coronariană: un studiu de randomizare mendeliană

Această analiză de randomizare mendeliană a examinat asocierile genetice dintre depresia majoră, ADHD și boala coronariană, utilizând date de asociere la nivel de genom. Studiul a identificat asocieri sugestive între depresie și riscul de boală coronariană, precum și între ADHD și boala coronariană, deși analiza multivariabilă a indicat că efectul ADHD ar putea fi influențat de alți factori, precum indicele de masă corporală.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Diferențierea tulburării bipolare pediatrice de ADHD prin utilizarea actigrafiei și a datelor privind starea de spirit raportate de pacienți, cu ajutorul predicției bazate pe învățarea automată

Acest studiu a analizat 209 pacienți internați pentru a distinge tulburarea bipolară de ADHD, prin analiza modelelor obiective de activitate (actigrafie) alături de evaluările auto-raportate privind starea de spirit și nivelul de energie. Modelele de învățare automată care utilizează date de actigrafie, somn și date demografice au prezis cu succes episoadele severe de tulburări de dispoziție din aceeași zi și din ziua următoare, tulburarea bipolară prezentând o corelație mai strânsă între extremele de activitate și tulburările de dispoziție.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Trăsături autiste la copiii cu tulburare specifică de învățare și ADHD concomitente: factori predictivi cognitivi și comportamentali

Acest studiu realizat pe un eșantion de 150 de copii cu vârste cuprinse între 8 și 12 ani a constatat că cei care prezentau atât tulburare specifică de învățare, cât și ADHD manifestau trăsături autiste semnificativ mai pronunțate în comparație cu grupurile care prezentau doar ADHD, deficitele de motivație, funcția executivă și abilitățile motorii fiind factori predictivi cheie. Rezultatele sugerează că manifestarea trăsăturilor autiste în cazul comorbidității neurodezvoltării este asociată cu deficiențe subiacente la nivel motivațional, executiv și senzoriomotor, mai degrabă decât să existe ca o afecțiune independentă.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Prevalența și impactul clinic al ADHD la pacienții cu tulburare de personalitate borderline severă

Un studiu transversal realizat pe un eșantion de 145 de pacienți cu tulburare borderline (BPD) a relevat că 60,7% dintre aceștia îndeplineau criteriile de simptomatologie pentru tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD), grupul cu comorbiditate prezentând niveluri semnificativ mai ridicate de anxietate, depresie și impulsivitate, precum și simptome mai severe ale tulburării borderline. Lipsa de atenție s-a evidențiat ca fiind cel mai puternic factor din cadrul ADHD care prezice severitatea clinică a tulburării borderline, subliniind importanța clinică a screeningului sistematic pentru ADHD în rândul populațiilor cu tulburare borderline severă.