Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres
← Toate temele

Autism

Spectrul autist și particularitățile asociate.

910 articole
Fișe de lucruCere sprijin
← Toate secțiunile

Studii și știri

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
StudiuAutism + ADHDÎncredere bună20.06.2026

Comorbiditatea tulburărilor din spectrul autist și a tulburărilor de personalitate cu tulburările alimentare, sindromul de stres posttraumatic (PTSD) și tulburarea cu simptome somatice: provocări clinice și implicații terapeutice

Această analiză clinică examinează prevalența și mecanismele care stau la baza comorbității dintre tulburarea din spectrul autist, tulburările alimentare și sindromul de stres posttraumatic (PTSD) atunci când acestea coexistă cu tulburări de personalitate, subliniind faptul că astfel de combinații sporesc, de obicei, gravitatea simptomelor și riscul de suicid. Există tratamente bazate pe dovezi, dar sunt necesare abordări noi, cercetările viitoare urmând să acorde prioritate traiectoriilor tulburărilor din spectrul autist (TSA) asociate cu tulburările de personalitate, precum și intervențiilor bazate pe cunoașterea traumelor, care să abordeze dereglarea emoțională și implicarea pacientului.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă19.06.2026

Fosforilarea conexinei 43 astrocitare contribuie la predispoziția la crize convulsive după un traumatism cranio-cerebral ușor

Acest studiu analizează modul în care leziunile cerebrale traumatice ușoare (TBI/comoție) modifică expresia conexinei 43 (Cx43) în astrocite și contribuie la apariția ulterioară a crizelor convulsive. Cercetătorii au constatat modificări eterogene ale Cx43 la nivelul astrocitelor individuale, cu o fosforilare crescută la serina 368 după un TBI ușor, și demonstrează, pe șoareci mutanți, că această fosforilare este esențială pentru susceptibilitatea la crize post-traumatice.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă19.06.2026

Disfuncția canalelor ionice ca mecanism neurobiologic comun în comorbitatea dintre scleroza multiplă și depresie

Această analiză examinează modul în care dereglarea canalelor ionice contribuie atât la patologia sclerozei multiple, cât și la depresie, sugerând că comorbitatea frecventă a acestora provine din mecanisme neurobiologice comune, mai degrabă decât să fie o reacție pur psihologică la dizabilitate. Mai multe familii de canale ionice (HCN, Kv7, K2P, TRPA1, ASIC1a și altele) sunt implicate în ambele afecțiuni prin efectele lor asupra excitabilității neuronale, funcției imunitare și reglării stării de spirit, sugerând noi ținte terapeutice.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună19.06.2026

Consumul de nicotină din țigări este asociat cu simptome depresive la femeile cu scleroză multiplă

Acest studiu, realizat pe un eșantion de 281 de pacienți cu scleroză multiplă recidivant-remisivă, a constatat că consumul de nicotină sub formă de țigări era asociat cu o intensificare a simptomelor depresive, efectul fiind mai pronunțat la femei decât la bărbați. Această relație specifică sexului sugerează că fumatul poate avea un impact diferit asupra stării de spirit la bărbații și femeile cu SM.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună19.06.2026

Terapia prin expunere prelungită vs. psihoeducația în cazul crizelor psihogene neepileptice și al sindromului de stres posttraumatic (PTSD): un studiu pilot randomizat controlat

Un studiu pilot randomizat controlat a comparat terapia prin expunere prelungită (PE) cu psihoeducația la 35 de pacienți cu crize psihogene neepileptice (PNES) confirmate prin video-EEG și tulburare de stres posttraumatic. PE a demonstrat o reducere superioară a crizelor (76% la 12 luni, p=0,014), în timp ce ambele tratamente au ameliorat simptomele PTSD, psihoeducația prezentând un beneficiu suplimentar în cazul depresiei.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună19.06.2026

Decuplarea dinamică dintre sistemul limbic și cel executiv stă la baza legăturii reciproce dintre epilepsia rezistentă la tratament și depresia în cazul epilepsiei lobului temporal

Acest studiu de neuroimagistică, realizat pe un eșantion de 82 de pacienți cu epilepsie lobară temporală și 50 de subiecți din grupul de control, a analizat dacă perturbarea conectivității funcționale dintre rețelele cerebrale limbice și executive explică relația bidirecțională dintre crizele rezistente la tratament și depresie. Folosind RMN funcțional în stare de repaus, combinat cu cartografierea receptorilor și analiza expresiei genice, cercetătorii au identificat modele specifice de integrare a rețelelor cerebrale care leagă statistic gravitatea rezistenței la medicamente de simptomele depresiei.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă19.06.2026

Dilatarea pupilei la un adolescent cu crize psihogene neepileptice: raport de caz clinic

O pacientă în vârstă de 16 ani, cu antecedente de traume și tulburare de dispoziție, s-a prezentat cu crize psihogene neepileptice (PNES) recurente în timpul spitalizării, caracterizate prin lipsa de reacție, mișcări neregulate și activare simpatică, inclusiv dilatarea pupilelor. Monitorizarea video-EEG a exclus activitatea epileptică, confirmând diagnosticul de PNES; tratamentul cu sertralină și strategiile comportamentale, inclusiv mindfulness, au dus la reducerea simptomelor și la îmbunătățirea rezultatelor psihiatrice până la externare.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă19.06.2026

Luxație anterioară bilaterală atraumatică a umărului, însoțită de fracturi bilaterale ale tuberozității majore și de un diagnostic de epilepsie: un raport de caz

O femeie în vârstă de 23 de ani s-a prezentat cu dureri bilaterale la nivelul umerilor și luxație însoțită de fracturi, apărute în urma unei crize convulsive la care nu au asistat martori, fără a fi implicat vreun traumatism extern. Fixarea chirurgicală prin șuruburi canulate și osteosinteză cu placă a avut rezultate favorabile, subliniind importanța evaluării ortopedice sistematice la pacienții post-criză și riscul de leziuni musculo-scheletice grave cauzate de contracțiile musculare induse de criză.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă19.06.2026

Valoarea diagnostică și prognostică a markerilor epigenetici în bolile neurologice: o sinteză narativă

Această analiză narativă sintetizează dovezile actuale privind modificările epigenetice (metilarea ADN-ului, modificările histonelor și ARN-urile necodante) ca potențiali biomarkeri pentru diagnosticarea și predicția evoluției bolilor neurologice, inclusiv a tulburărilor neurodegenerative, a sclerozei multiple și a accidentului vascular cerebral. Autorii au identificat 65 de studii care demonstrează că semnăturile epigenetice asociate bolii pot distinge pacienții de grupul de control și pot fi corelate cu gravitatea bolii și cu evoluția clinică în cadrul mai multor afecțiuni neurologice.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună19.06.2026

Incidența și factorii predictivi ai jocului de noroc problematic în cazul psihozei de prim episod: un studiu prospectiv de cohortă multicentric

Acest studiu prospectiv a urmărit 520 de persoane cu un prim episod de psihoză pe o perioadă de 478 de zile și a constatat că 2,6 din 100 de persoane-ani au dezvoltat comportament de joc problematic, factorii de risc incluzând etnia albă, tulburarea de consum de stimulante, nivelul scăzut de educație și tratamentul cu aripiprazol. Rezultatele evidențiază jocul de noroc problematic ca o comorbiditate insuficient recunoscută în psihoza în stadiu incipient, care necesită atenție clinică și monitorizare.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună19.06.2026

Prevalența tulburării de dependență de jocurile online în rândul persoanelor cu tulburări din spectrul autist din Arabia Saudită: un studiu comparativ

Acest studiu transversal a analizat prevalența tulburării de dependență de jocurile pe internet (IGD) la 276 de părinți ai copiilor cu tulburare din spectrul autist (ASD) din Riad, utilizând Scala validată pentru tulburarea de dependență de jocurile pe internet. Prevalența IGD a fost de 44,56% în ansamblu, cu variații semnificative în funcție de vârstă (27,27% la copiii cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani, 62,22% la cei cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani și 42,20% la cei cu vârste peste 18 ani) și s-au observat diferențe de gen între bărbați și femei.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă19.06.2026

Ritmurile circadiene de repaus-activitate, funcțiile cognitive și demența asociată bolii Alzheimer la adulții cu sindromul Down

Acest studiu transversal analizează dacă perturbările ritmurilor de repaus-activitate pe o perioadă de 24 de ore sunt asociate cu tulburări cognitive și cu stadiul bolii Alzheimer la adulții cu sindromul Down, utilizând actigrafia la nivelul încheieturii mâinii și teste cognitive validate. Cercetarea folosește metode statistice riguroase și ține cont de variabilele de confuzie, printre care vârsta, sexul, nivelul de dizabilitate intelectuală și gravitatea apneei de somn.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă19.06.2026

Practici și obstacole în evaluarea și tratarea tulburării din spectrul autist la copiii cu sindromul Down

Acest studiu a chestionat medici din diverse specialități pentru a identifica obstacolele în diagnosticarea tulburării din spectrul autist la persoanele cu sindromul Down, unde diagnosticul dublu (SD + TSA) apare în 16-18% din cazuri, dar este adesea întârziat. Rezultatele arată că majoritatea medicilor recunosc faptul că diagnosticul de ASD are un impact semnificativ asupra gestionării cazului, însă printre provocări se numără accesul limitat la evaluări diagnostice specializate și dificultățile de comunicare și comportamentale care complică evaluarea.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă19.06.2026

Prevalența epilepsiei și a demenței cu debut precoce la adulții cu dizabilitate intelectuală: o comparație între diagnosticele de sindrom Down și autism

Acest studiu transversal la scară largă a analizat datele furnizate de Centrul pentru Servicii Medicare și Medicaid (CMS) referitoare la peste 847.000 de adulți cu dizabilitate intelectuală (cu vârste cuprinse între 30 și 64 de ani) și le-a comparat cu cele ale unui grup de control format din peste 1 milion de persoane din populația generală, pentru a examina prevalența epilepsiei, a bolii Alzheimer cu debut precoce și a demențelor asociate. Rezultatele au evidențiat o prevalență semnificativ mai mare a ambelor afecțiuni și a comorbității acestora în rândul populației cu dizabilități intelectuale, tulburarea din spectrul autist fiind asociată cu cel mai mare risc de epilepsie, iar sindromul Down cu cel mai mare risc de demență.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună19.06.2026

Modificările microbiotei intestinale în sindromul Down și legătura acestora cu boala Alzheimer

Acest studiu a examinat compoziția microbiomului fecal și biomarkerii plasmatici ai Alzheimer-ului în 58 de adulți cu sindromul Down comparați cu controale, constatând că indivizii cu SD prezintă abundență redusă a bacteriei Roseburia benefice și profiluri microbiene modificate asemănătoare cu cele din pacienții cu Alzheimer. Constatările sugerează o posibilă legătură între modificările microbiomului și declinul cognitiv în sindromul Down, contribuind la înțelegerea motivului pentru care persoanele cu SD au un risc mai mare de Alzheimer.

StudiuAutismÎncredere bună19.06.2026

Structurile retiniene în tulburările din spectrul autist: un studiu caz-martor realizat cu ajutorul tomografiei de coerență optică

Acest studiu de tip caz-martor a examinat grosimea straturilor retiniene la adulți cu autism și la adulți neurotipici, utilizând imagistica OCT, analizând 80 de ochi ai persoanelor cu autism și 160 de ochi din grupul martor. Cercetarea a investigat asocierile dintre structura retinei, funcția cognitivă și volumele cerebrale, folosind evaluări cognitive standardizate și date de neuroimagistică provenite de la UK Biobank.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă19.06.2026

Analiza comparativă a definițiilor dizabilităților de dezvoltare și a consecințelor acestora asupra politicilor

Acest studiu transversal analizează modul în care patru definiții diferite ale dizabilității de dezvoltare conduc la estimări diferite ale populației afectate și la modele variate de utilizare a serviciilor, pe baza datelor din sondaje naționale din SUA și a înregistrărilor instituțiilor rezidențiale. Înțelegerea acestor diferențe de definiție este esențială pentru estimarea precisă a prevalenței și pentru o analiză eficientă a politicilor în planificarea serviciilor destinate persoanelor cu dizabilități de dezvoltare.