Boala Parkinson și tulburări de mișcare.
476 de articoleAceastă revizuire de scop examinează sistematic cercetarea privind caracteristicile și profilurile celulelor imunitare periferice la pacienții cu boala Parkinson. Analiza sintetizează dovezile privind disfuncția imunitară ca potențial biomarker sau factor care contribuie la patologia bolii Parkinson.
Un studiu clinic randomizat de fază 3 la 410 persoane cu boală Parkinson timpurie a constatat că suplimentarea cu ribozid de nicotinamidă timp de 52 de săptămâni a crescut nivelurile de NAD în sânge, dar nu a îmbunătățit rezultatele clinice comparativ cu placebo. Participanții care au primit suplimentul au prezentat scoruri de boală ușor mai rele în general, deși diferența nu a fost considerată clinic semnificativă.
Cercetătorii de la Institutul Broad au identificat faptul că oxigenul cerebral în exces contribuie la neurodegenerare în boala Parkinson și au demonstrat că medicamentele cu molecule mici care reduc furnizarea de oxigen la celule au îmbunătățit simptomele neurologice la șoareci. Acest studiu preclinic se bazează pe descoperirile anterioare conform cărora condițiile hipoxice pot inversa procesele patologice în modelele bolii Parkinson.
Acest studiu a examinat respectarea ghidurilor de tratament stabilite pentru simptomele non-motorii (SNM) la 165 de pacienți cu boala Parkinson, constatând că doar 32% din SNM au fost tratate conform ghidurilor în medie. Depresia și constipația au prezentat cele mai mari rate de aderență (79% și 77%), în timp ce disfagia și somnolența excesivă diurnă au fost rar tratate conform ghidurilor (0% și 4%).
Această revizuire narativă contestă distincția categorică dintre boala Parkinson idiopatică și parkinsonismul ocupațional la sudori, argumentând că sistemele moderne de clasificare a bolilor (NSD-ISS, SynNeurGe) definesc PD din punct de vedere biologic, indiferent de etiologie. Dovezile din studiile pe primați demonstrează că expunerea cronică la doze scăzute de mangan produce caracteristici patologice indistincte de PD, ceea ce face ca utilizarea imagisticii sau răspunsului la medicamente ca discriminatori diagnostici să fie științific nevalidă.
Un mare trial clinic randomizat pe 410 de persoane cu boala Parkinson timpurie a constatat că nicotinamida ribozida (NR), un compus care crește nivelurile de NAD, nu a oferit niciun beneficiu clinic peste un an. Rezultatele au fost publicate în JAMA, indicând că această terapie potențială nu încetinește progresiunea bolii și nu îmbunătățește simptomele.
Cercetătorii de la Universitatea Oxford au identificat o funcție protectoare anterior necunoscută a microgliei, celulele imune rezidente ale creierului, în patologia bolii Parkinson. Această descoperire poate avea implicații pentru înțelegerea mecanismelor neuroinflamației în tulburări neurodegenerative.
Cercetătorii au descoperit că microglia umană poate elimina cu precizie agregatele toxice de alfa-sinucleină din neuronii dopaminergici printr-un mecanism numit trogocitoză, reglat de căi de semnalizare specifice (GPNMB, P2RY12, CD22) și un frân IL-10. Această tăiere celulară apare fără a deteriora neuronii gazdă, sugerând o țintă terapeutică potențială pentru boala Parkinson.
Un studiu publicat în Neurology a constatat că persoanele cu boala Parkinson care se angajează în niveluri mai ridicate de activitate fizică prezintă declin mai lent al funcțiilor cognitive și al simptomelor motorii. Cercetarea stabilește o asociație mai degrabă decât nu demonstrează o cauzalitate între nivelurile de activitate și rata progresiei bolii.
Cercetătorii au efectuat prima analiză la nivel de celulă individuală a ADN-ului mitocondrial în neuronii din trunchiul cerebral care sunt deosebit de susceptibili la degenerare în boala Parkinson. Studiul urmărește să înțeleagă disfuncția mitocondrială ca un potențial mecanism care stă la baza vulnerabilității neuronale selective în această boală.
Cercetările demonstrează că timing-ul chirurgiei de stimulare cerebrală profundă (DBS) este critic pentru protejarea funcției cognitive la pacienții cu boală Parkinson care poartă mutații ale genei GBA1. Intervenția chirurgicală timpurie pare să ofere beneficii de preservare cognitivă în comparație cu tratamentul întârziat în acest subtip de Parkinson definit genetic.
Tulburarea comportamentului REM izolată (iRBD), marcată de mișcări fizice viguroase în timpul viselor vivide, reprezintă un semn prodromal precoce al bolii Parkinson sau al demenței cu corpuri Lewy, putând preceda simptomele motorii cu ani. Cercetările indică alterări în procesarea interoceptivă a creierului (răspunsuri la bătăile inimii) la pacienții cu iRBD, sugerând schimbări neurobiologice legate de neurodegenerarea subiacentă.
Acest studiu a dezvoltat modele de deep learning bazate pe transformers pentru a prezice severitatea ataxiei (scoruri SARA) din videoclipuri de mers la pacienți cu boli neurodegenerative ale cerebelului, utilizând preantrenarea pe date de mers din boala Parkinson pentru a depăși seturile de date etichetate limitate. Modelul a atins o acuratețe de predicție ridicată (MAE 1.91, R² 0.78) pentru scorurile SARA totale, demonstrând că transfer learning din analiza mersului în boala Parkinson poate îmbunătăți evaluarea obiectivă a mișcării la ataxia cerebeloasă.
Acest studiu de autopsie bazat pe populație din 2.480 de participanți a examinat cum boala Lewy cu stadiere Braak (caracterizată prin patologie α-sinucleină) se corelează cu vârsta, neuropatologia mixtă și simptomele clinice, inclusiv declinul cognitiv și caracteristicile parkinsoniene. Stadierea avansată Braak-PD a fost asociată cu patologie crescută a bolii Alzheimer, patologie TDP-43 și angiopatie amiloidă cerebrală, cu prevalență crescând de la 0,7% la cei sub 50 de ani la 20% la cei cu vârsta 90+.
Cercetătorii din Institutul Fraunhofer și Universitatea Tehnică din Dresda au folosit spectroscopia fotoacustică pentru a analiza compușii organici volatili din tamponuri corporale, identificând diferențe între probele de la indivizi sănătoși și cele de la persoane cu boala Parkinson și COVID-19. Deși a fost publicată în Scientific Reports, această cercetare în fază incipientă demonstrează aplicații potențiale pentru viitoarele metode de screening preliminar, dar necesită o validare suplimentară înainte de implementarea clinică.
O revizuire narativă examinează cum dieta mediteraneană poate proteja sănătatea creierului prin multiple căi implicând compoziția microbiotei intestinale, reglarea imunității, funcția metabolică și integritatea barierei intestinale. Deși mecanismele propuse care leagă metaboliții microbieni și inflamația redusă de neuroprotecție în boala Alzheimer și Parkinson sunt plauzibile din punct de vedere mecanic, revizuirea remarcă faptul că dovezile directe umane care demonstrează remodelarea microbiomului ca mediator al acestor efecte neuroprotectoare rămân limitate.
Un studiu Northwestern Medicine publicat în Science Advances relevă că dopamina influențează mișcarea printr-un mecanism neașteptat care implică astrocitele (celule de suport cerebral) care sporesc funcția neuronilor care controlează mișcarea. Aceste descoperiri contestă înțelegerea convențională a rolului dopaminei și identifică noi ținte terapeutice pentru tratamentul bolii Parkinson.
Cercetătorii au dezvoltat un registru clinic cuprinzător și abordări direcționate pentru a reduce barierele la participarea în cercetare pentru pacienții negri și hispanici cu parkinsonism într-un centru medical Veterans Affairs. Strategia a dus la rate similare de abordare și acceptare (80,5% înscrierea generală; 79,4% pentru participanții negri) în toate grupurile rasiale și etnice, reducând prejudecata de selecție în cercetarea bolii Parkinson.
