Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres
← Toate temele

Demențe

Boala Alzheimer și alte forme de demență.

430 de articole
Fișe de lucruCere sprijin
← Toate secțiunile

Studii și știri

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
StudiuDemențeÎncredere bună27.06.2026

Metabolismul ergotioneinei ca biomarker plasmatic al rezilienței cognitive la persoanele în vârstă cu patologie amiloidă asociată bolii Alzheimer

Acest studiu a analizat dacă nivelurile plasmatice ale ergotioneinei și ale metabolitului său, hercynina, sunt corelate cu rezistența la declinul cognitiv la persoanele în vârstă fără demență, care prezintă patologie amiloidă de tip Alzheimer. Un metabolism mai ridicat al ergotioneinei (raportul HC:ET) a atenuat relația dintre biomarkerii amiloizi și declinul cognitiv, sugerând că rolul neuroprotector potențial al ergotioneinei justifică investigații suplimentare.

StudiuDemențeÎncredere înaltă27.06.2026

Impactul complicațiilor microvasculare asupra riscului de demență la pacienții cu diabet: o revizuire sistematică

Această revizuire sistematică a cinci studii care au implicat peste 1,6 milioane de participanți analizează modul în care complicațiile microvasculare ale diabetului — în special neuropatia și nefropatia — cresc riscul de demență, cu rapoarte de risc cuprinse între 1,12 și 1,26. Controlul glicemic deficitar (HbA1c) și variabilitatea acestuia contribuie în mod independent la declinul cognitiv, fiecare creștere cu 1% a HbA1c fiind asociată cu o creștere de 8% a riscului de demență.

StudiuDemențeÎncredere bună27.06.2026

Deteriorarea funcțiilor cognitive și a memoriei în afecțiunile tiroidiene: un studiu transversal bazat pe biomarkeri la adulții în vârstă

Acest studiu analizează mecanismele potențiale care leagă disfuncția tiroidiană (hiper- și hipotiroidismul) de riscul de a dezvolta boala Alzheimer, prin măsurarea biomarkerilor serici, printre care Aβ42, BDNF, acetilcolinesteraza și calciul, la persoanele în vârstă. Rezultatele au evidențiat niveluri crescute de Aβ42 și BDNF în ambele grupuri cu tulburări tiroidiene, comparativ cu grupul de control, cu creșteri mai pronunțate la pacienții cu hipotiroidism, ceea ce sugerează că disfuncția tiroidiană ar putea influența căile declinului cognitiv.

PresăDemențeÎncredere bună26.06.2026

O nouă formă de moarte celulară programată a fost descoperită în cazul bolii Alzheimer

Cercetătorii au identificat un tip până acum necunoscut de moarte celulară programată, denumit carioptoză, caracterizat prin dezintegrarea nucleului și determinat de interacțiunea dintre proteinele p38 MAP kinază și LaminB1. Acest mecanism a fost observat la aproximativ 35% dintre neuronii din cortexul frontal al pacienților cu boala Alzheimer, oferind potențial noi perspective asupra pierderii neuronale în cadrul acestei boli.

PresăDemențeÎncredere bună26.06.2026

Acumularea de fier în creier poate contribui la neurodegenerare

Acumularea de fier în creier este analizată ca factor care contribuie la apariția bolilor neurodegenerative, în special a bolii Alzheimer și a bolii Parkinson. Oamenii de știință studiază acest mecanism în cadrul eforturilor continue de a înțelege procesele complexe care stau la baza acestor afecțiuni care afectează milioane de oameni la nivel mondial.

PresăDemențeÎncredere bună26.06.2026

Scăderea nivelului proteinelor cerebrale este asociată cu pierderea funcțiilor cognitive în boala Alzheimer

Un studiu publicat în revista „Nature Aging” a identificat faptul că reducerea, odată cu înaintarea în vârstă, a unei proteine specifice din creier ar putea contribui la disfuncția neuronală în cazul bolii Alzheimer. Cercetarea analizează mecanismele mediate de proteine din sistemul de eliminare al creierului, care au legătură cu pierderea memoriei și declinul cognitiv.

PresăDemențeÎncredere bună25.06.2026

Modelele bazate pe peștele zebră se dovedesc promițătoare pentru înțelegerea și tratarea CADASIL

CADASIL este o afecțiune ereditară care afectează vasele sanguine mici din creier, provocând accidente vasculare cerebrale recurente și un declin cognitiv progresiv care duce la demență cu debut precoce. Cercetătorii utilizează peștele zebră ca organism model pentru a înțelege mai bine mecanismele bolii și pentru a dezvolta potențiale tratamente.

PresăDemențeÎncredere bună25.06.2026

Îngrijirea persoanelor cu demență: rolul și limitele laudelor în interacțiunile cu pacienții

Articolul analizează modul în care laudele din partea îngrijitorilor pot influența îndeplinirea sarcinilor și starea de bine emoțională a pacienților cu demență, subliniind faptul că, deși încurajarea este benefică, laudele inadecvate sau condescendente pot avea un efect contraproductiv. Articolul evidențiază importanța strategiilor de comunicare individualizate și adaptate contextului în cadrul serviciilor de îngrijire a persoanelor cu demență.

PresăDemențeÎncredere bună23.06.2026

Trăsături psihologice asociate cu subtipurile moleculare ale demenței de tip Alzheimer, identificate în urma analizei post mortem a creierului

Un studiu realizat pe un eșantion de 822 de persoane în vârstă decedate a relevat că anumite caracteristici psihologice stabile, în special nevroticismul și singurătatea, erau asociate cu diferite tipare moleculare ale patologiei bolii Alzheimer în țesutul cerebral. Sentimentul de a avea un scop în viață a prezentat asocieri inverse cu anumite subtipuri ale bolii Alzheimer, ceea ce sugerează că factorii psihologici ar putea influența eterogenitatea biologică a bolii dincolo de markerii neuropatologici standard.

PresăDemențeÎncredere bună23.06.2026

Obiceiurile de somn și variantele genei AQP4 interacționează pentru a influența riscul de Alzheimer

Cercetările indică faptul că anumite variante ale genei AQP4 interacționează cu obiceiurile de somn nesănătoase, accelerând pierderea materiei cenușii și declinul cognitiv. Aceasta reprezintă o interacțiune genă-mediu în care comportamentul legat de somn, care poate fi modificat, poate influența manifestarea riscului genetic de a dezvolta boala Alzheimer.

StudiuDemențeÎncredere bună23.06.2026

Diabetul zaharat de tip 2 moderează relația dintre interleukina-8 și patologia bolii Alzheimer în cazul tulburărilor cognitive ușoare

Acest studiu a analizat 373 de participanți cu tulburări cognitive ușoare pentru a investiga modul în care diabetul de tip 2 modifică asocierea dintre nivelurile plasmatice inițiale de IL-8 și declinul cognitiv, patologia amiloidă și neurodegenerarea. Rezultatele au arătat că, în grupul cu diabet de tip 2 (T2DM), nivelurile mai ridicate de IL-8 au fost asociate cu un declin clinic mai lent, o încărcătură amiloidă hipocampală mai redusă și o atrofie cerebrală mai mică, ceea ce sugerează că rolul IL-8 depinde de context și poate reflecta un răspuns imun adaptativ în condiții de stres metabolic.

StudiuDemențeÎncredere bună23.06.2026

D-chiro-inozitolul modulează semnalizarea insulinei și reduce încărcătura amiloidă și neuroinflamația în modelele preclinice ale bolii Alzheimer

Acest studiu preclinic demonstrează că D-chiro-inozitolul, un compus natural cu proprietăți insulinomimetice, reduce producția de beta-amiloid și favorizează neuroprotecția în neuronii cultivați și în modelele de șoareci transgenici cu boala Alzheimer. Compusul intensifică semnalizarea receptorilor de insulină, modulează activitatea kinazelor asociate proteinei tau și orientează răspunsurile imune din creier către stări mai puțin inflamatorii, sugerând existența unor potențiale mecanisme terapeutice care merită investigate mai amănunțit.

StudiuDemențeÎncredere înaltă23.06.2026

Lipsa conștientizării deficitelor în cazul tulburărilor cognitive ușoare: o revizuire sistematică a rolului acesteia în evoluția către boala Alzheimer

Această revizuire sistematică analizează dacă conștientizarea redusă a declinului cognitiv la persoanele cu tulburări cognitive ușoare (MCI) constituie un factor predictiv al evoluției către boala Alzheimer sau demență. Studiul a sintetizat datele provenite din 11 studii longitudinale evaluate de colegi, preluate din principalele baze de date, pentru a clarifica dacă o conștientizare redusă a capacităților cognitive în stadiile incipiente ar putea identifica persoanele aflate în grupul de risc care au nevoie de o intervenție în timp util.

StudiuDemențeÎncredere bună23.06.2026

Diferențe între sexe în ceea ce privește experiențele negative din copilărie și structura cerebrală/funcțiile cognitive de-a lungul continuumului bolii Alzheimer

Acest studiu analizează motivele pentru care femeile dezvoltă boala Alzheimer într-un procent mai ridicat, examinând modul în care experiențele negative din copilărie (ACE) afectează structura creierului și funcția cognitivă în mod diferit la bărbați și femei, pe parcursul diferitelor stadii ale declinului cognitiv. Rezultatele arată că femeile au raportat mai multe ACE, iar aceste experiențe au fost asociate cu un volum cerebral redus la bărbații fără tulburări cognitive și cu deficite de memorie și funcții executive la femeile cu tulburări cognitive ușoare, ceea ce sugerează că factorii psihosociali pot contribui la diferențele de gen în ceea ce privește riscul de demență.

StudiuDemențeÎncredere înaltă23.06.2026

Markeri digitali bazați pe vorbire pentru îmbunătățirea prognosticului în cazul bolii Alzheimer

Markerii digitali bazați pe vorbire oferă o abordare scalabilă și neinvazivă pentru predicția declinului cognitiv și pentru completarea biomarkerilor sangvini în cazul bolii Alzheimer, deși lipsesc seturi de date longitudinale multilingve de mare amploare. Studiul SpeechDx este un program de cercetare observațională multinațional cu durata de 3 ani (n=2006), conceput pentru a dezvolta și valida instrumente bazate pe vorbire pentru evaluarea timpurie a riscului și intervenția personalizată în rândul populațiilor în stadiu preclinic.

StudiuDemențeÎncredere bună22.06.2026

Re-examinarea efectelor beta-carotenului asupra declinului cognitiv: Dovezi din studiile randomizate controlate

Această revizuire discută descoperirile preliminare din Studiul Sănătății Medicilor, sugerând că suplimentarea cu β-caroten poate fi asociată cu o declin cognitiv mai lent și o memorie verbală mai bună în comparație cu placebo. Autorii susțin o investigație reînnoită a factorilor dietetici și micronutrienților ca potențiali atenuatori ai riscului de demență folosind abordări moderne de cercetare multi-omic.

StudiuDemențeÎncredere bună22.06.2026

Verificarea și rafinarea statusurilor bolii Alzheimer incipiente prin analiza rețelelor funcționale cerebrale folosind învățarea profundă

Acest studiu utilizează modele de învățare profundă antrenate pe rețele funcționale cerebrale pentru a clasifica stadiile timpurii de deteriorare cognitivă și a determina care pacienți cu declin cognitiv subiectiv sau deteriorare cognitivă ușoară progresează către boala Alzheimer. Rezultatele arată că majoritatea cazurilor de boală Alzheimer prezintă tipare amnetice (axate pe memorie), iar subgrupurile cu declin cognitiv dominant pe memorie prezintă schimbări patologice mai importante legate de Alzheimer, inclusiv depunerea de amiloid și atrofia cerebrală.