Atenție, impulsivitate și hiperactivitate.
743 de articoleCercetările demonstrează existența unor asocieri între relațiile cu colegii și manifestările de anxietate și depresie la adolescenți. Studiul precizează în mod corespunzător că această corelație nu înseamnă că tulburările de sănătate mintală sunt direct „contagioase” între prieteni, evitând astfel simplificarea excesivă a mecanismelor psihosociale complexe.
O inițiativă de cercetare analizează modul în care compoziția microbiotei intestinale și factorii legați de alimentație și stilul de viață interacționează cu afecțiunile de sănătate mintală, precum anxietatea și depresia, la nivel european. Proiectul recunoaște faptul că nutriția și factorii socioeconomici joacă un rol semnificativ în evoluția sănătății mintale.
Cercetătorii de la Universitatea Queen Mary din Londra și de la Royal Holloway susțin că ADHD-ul, autismul și dislexia au în comun mecanisme neurobiologice pe un spectru, în loc să fie afecțiuni complet distincte. Acest articol, publicat în revista „Molecular Psychiatry” și supus evaluării inter pares, contestă clasificarea categorică tradițională a tulburărilor de dezvoltare neurologică și explorează modul în care factorii comuni care stau la baza acestora pot influența rezultatele pe termen lung.
Această revizuire sistematică a 8 studii clinice randomizate controlate analizează efectele litiului asupra funcțiilor cognitive în tulburarea bipolară, tulburarea cognitivă ușoară și stadiul incipient al bolii Alzheimer, pe o perioadă cuprinsă între 10 săptămâni și 3 ani. Deși litiul a prezentat efecte neutre asupra scorurilor cognitive în studiile privind tulburarea bipolară, trei din cele patru studii privind tulburarea cognitivă ușoară (MCI) și boala Alzheimer (AD) au raportat încetinirea declinului cognitiv în urma expunerii la doze mici de litiu pe o perioadă de ≥12 luni, deși calitatea dovezilor este limitată de dimensiunile reduse ale eșantioanelor și de eterogenitatea metodologică.
Un studiu clinic cu durata de trei săptămâni, la care au participat 28 de persoane cu sindromul Down sau cu tulburări din spectrul autist, a comparat periuțele de dinți cu mâner personalizat cu cele convenționale în ceea ce privește reducerea plăcii dentare. Ambele tipuri de periuțe au înregistrat o reducere similară a plăcii dentare, ceea ce sugerează că mânerele personalizate pot servi drept dispozitive de sprijin, alături de supravegherea și ajutorul îngrijitorului, mai degrabă decât să ofere avantaje unice față de periuțele standard.
Un studiu arată că, deși adulții cu ADHD recurg din ce în ce mai des la microdozarea de psilocibină și LSD, pe baza mărturiilor de pe internet privind îmbunătățirea concentrării și a controlului impulsurilor, dovezile rămân insuficiente pentru a formula recomandări clinice. Cercetarea sugerează că substanțele psihedelice necesită o validare științifică riguroasă suplimentară înainte de a putea fi considerate tratamente consacrate pentru ADHD.
Cercetătorii de la KAIST au dezvoltat un sistem de inteligență artificială care analizează datele privind comportamentul animalelor folosind metode de procesare a limbajului natural, reușind să identifice deficiențe de comportament social într-un model de șoarece cu autism. Această abordare inovatoare oferă un nou cadru interpretabil pentru cercetarea în domeniul neuroștiințelor, deși aplicațiile sale în diagnosticul și tratamentul autismului la om rămân încă neclare.
Acest studiu transversal realizat pe un eșantion de 917 studenți universitari din Camerun a constatat că 15,7% îndeplineau criteriile pentru tulburarea de consum de substanțe și 26,4% pentru tulburarea de anxietate generalizată, studenții cu tulburare de consum de substanțe având o probabilitate de aproape trei ori mai mare de a prezenta simptome de anxietate. Sexul masculin, antecedentele psihiatrice și faptul de a locui singur au fost identificați ca factori de risc suplimentari pentru coexistența celor două afecțiuni.
Acest studiu transversal, realizat pe un eșantion de 815 de pacienți, a comparat rețelele simptomelor de anxietate între tulburarea depresivă majoră (MDD) și tulburarea bipolară (BD), utilizând Inventarul de anxietate al lui Beck și tehnici de analiză a rețelelor. Deși ambele afecțiuni au prezentat simptome de anxietate de bază similare (pierderea controlului, senzații de sufocare, dificultăți de respirație, instabilitate, tremurături), MDD a demonstrat o conectivitate generală mai puternică a rețelei decât BD, sugerând modele diferite de interconectare a simptomelor, în ciuda profilurilor comparabile ale simptomelor.
Un studiu farmacocinetic realizat pe 10 femei care alăptează și care au luat atomoxetină (40-100 mg pe zi) a evidențiat un transfer minim al medicamentului în laptele matern, cu o doză relativă pentru sugar de 0,19%, cu mult sub pragul de siguranță de 5% stabilit pentru medicamentele psihoactive. Nu au fost raportate efecte adverse la sugarii alăptați, ceea ce susține utilizarea atomoxetinei ca opțiune terapeutică sigură pentru gestionarea ADHD postpartum la femeile care alăptează.
Această analiză de sinteză a examinat literatura de specialitate privind rutinele și obiceiurile în cazul ADHD, atât la copii, cât și la adulți, identificând patru domenii principale afectate: igiena somnului, alimentația, activitatea fizică și comportamentele sedentare. Analiza a evidențiat lacune semnificative în cercetare, printre care absența unor instrumente de evaluare validate, concepute special pentru rutinele și obiceiurile asociate ADHD, precum și numărul limitat de studii de intervenție, majoritatea cercetărilor concentrându-se mai degrabă pe populația pediatrică decât pe cea adultă.
Acest studiu randomizat controlat a evaluat efectele pe termen lung ale programului STAND (terapie cognitiv-comportamentală combinată cu interviul motivațional) în comparație cu îngrijirea obișnuită pentru adolescenții cu ADHD, în cadrul unor clinici comunitare, pe o perioadă de 3 ani. Terapeuții autorizați care au aplicat programul STAND au obținut rezultate superioare în ceea ce privește hiperactivitatea/impulsivitatea, conflictele dintre părinți și adolescenți și abilitățile de organizare și gestionare a timpului, comparativ cu furnizorii neautorizați, deși analizele de tip „intenție de tratament” nu au evidențiat diferențe generale între grupuri.
Acest studiu randomizat, dublu-orb, a comparat agomelatina și escitalopramul la 51 de persoane cu epilepsie și tulburare depresivă majoră, evaluând efectele asupra depresiei, frecvenței crizelor, somnului, funcțiilor cognitive și calității vieții. Ambele medicamente au ameliorat depresia în mod similar, cu evenimente adverse minime; escitalopramul a demonstrat o îmbunătățire mai mare a calității vieții, în timp ce agomelatina a prezentat rezultate mai bune în ceea ce privește memoria verbală, fără efecte semnificative asupra frecvenței crizelor în niciunul dintre grupuri.
Această sinteză meta-etnografică a 25 de studii calitative (2000-2023) analizează modul în care ADHD-ul afectează performanța academică, interacțiunile sociale și starea generală de bine a studenților universitari, prevalența fiind estimată la aproximativ 16%. Rezultatele evidențiază dificultăți frecvente legate de organizare, gestionarea timpului și concentrare, alături de provocări legate de tranziția către mediul universitar și de măsurile de adaptare generice insuficiente, subliniind totodată că sprijinul personalizat și programele de sprijin între colegi îmbunătățesc semnificativ succesul academic.
Un raport de caz descrie un pacient cu ADHD și depresie rezistentă la tratament care a dezvoltat sindromul serotoninergic în perioada postoperatorie, ca urmare a utilizării concomitente de venlafaxină, opioide, stimulante și canabis. Afecțiunea a fost diagnosticată pe baza criteriilor Hunter și a fost tratată cu succes prin întreruperea administrării medicamentelor serotoninergice și prin măsuri de îngrijire de susținere.
Cercetătorii au identificat neuroni într-o regiune veche a creierului care funcționează ca un filtru de concentrare, permițând orientarea selectivă a atenției către stimulii relevanți. Dezactivarea temporară a acestor neuroni la șoareci a produs simptome de distragere a atenției similare celor din ADHD, care s-au normalizat odată cu reactivarea lor, sugerând existența unui mecanism biologic care stă la baza reglării atenției.
Acest studiu de cohortă retrospectiv a analizat 5.595 de pacienți japonezi la care s-a pus recent diagnosticul de tulburare bipolară, pentru a examina dacă un diagnostic anterior de depresie și durata acestuia au influențat ratele de spitalizare psihiatrică și din orice cauză, precum și mortalitatea. Pacienții cu antecedente de depresie au prezentat un risc ușor mai scăzut de spitalizare din orice cauză (HR = 0,87), durata depresiei anterioare (≥ 1 an față de < 1 an) neavând un impact semnificativ asupra rezultatelor privind spitalizarea psihiatrică.
Cercetătorii au identificat un circuit conservat din punct de vedere evolutiv, format din neuroni inhibitori din trunchiul cerebral, care reglează atenția spațială selectivă. Această descoperire ar putea contribui la o mai bună înțelegere a mecanismelor atenției relevante pentru afecțiuni precum ADHD.
