ADHD

StudiuADHDÎncredere bună17.06.2026

Eficacitatea relativă a programelor de formare comportamentală a părinților, desfășurate online și față în față, pentru copiii cu ADHD: un studiu controlat nerandomizat

Acest studiu a comparat eficacitatea programelor de formare comportamentală pentru părinți, desfășurate online sau față în față, destinate părinților copiilor cu ADHD, recrutând 90 de părinți care și-au ales formatul preferat. Ambele grupuri au fost evaluate la o lună și la trei luni după finalizarea programului de formare, în ceea ce privește punerea în practică a strategiilor parentale și simptomele psihopatologice ale copiilor, fiind analizate, de asemenea, nivelurile simptomelor de ADHD la părinți.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă17.06.2026

ADHD Complex într-un copil de 4 ani cu cardiopatie congenitală reparată și tulburare de spectru autist

Un studiu de caz al unui copil mic cu tetralogia lui Fallot, tulburare din spectrul autist și diagnostic ulterior de ADHD-tip combinat, evidențiind vulnerabilități dezvoltamentale la copiii cu cardiopatii congenitale critice. Managementul a implicat o abordare colaborativă între cardiologie și specialiști în dezvoltare, utilizând medicație alături de terapie comportamentală și analiza comportamentului aplicat, cu rezultate pozitive.

StudiuADHDÎncredere bună17.06.2026

Relația dintre somn și comportamentele problematice la copiii cu tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate

Acest studiu a analizat legăturile dintre tulburările de somn și problemele comportamentale la 212 copii cu ADHD, în comparație cu un grup de control echivalent, utilizând actigrafia și rapoartele părinților privind somnul. Rezultatele au arătat că dificultățile de somn raportate de părinți, dar nu și măsurătorile obiective obținute prin actigrafie, au fost asociate în mod semnificativ cu problemele comportamentale și emoționale la copiii cu ADHD.

StudiuADHDÎncredere înaltă17.06.2026

ADHD și schizofrenia concomitente și utilizarea psihostimulanților: un protocol de revizuire exploratorie

Acest protocol de revizuire exploratorie examinează în mod sistematic dovezile privind potențialele efecte adverse și beneficii ale medicamentelor psihostimulante la pacienții care suferă atât de ADHD, cât și de schizofrenie, domeniu în care orientările clinice sunt în prezent limitate și există îngrijorări cu privire la siguranță. Revizuirea va sintetiza literatura de specialitate din principalele baze de date medicale, utilizând o metodologie consacrată pentru a identifica baza actuală de dovezi și lacunele de cercetare în cadrul acestei populații insuficient studiate.

StudiuADHDÎncredere bună17.06.2026

Funcțiile vestibulare și de echilibru în ADHD și în sindromul de dezangajare cognitivă

Acest studiu a comparat funcția vestibulară și echilibrul la studenți cu risc ridicat și, respectiv, scăzut de ADHD și de sindromul de dezangajare cognitivă (CDS), utilizând evaluări standardizate și teste vestibulare. Rezultatele au evidențiat o afectare vestibulară diferită între cele două afecțiuni, susținând ideea că acestea reprezintă entități clinice distincte, și nu diagnostice similare.

StudiuADHDÎncredere bună17.06.2026

Suplimentarea cu sinbiotice pe bază de extract de porumb pigmentat la copiii cu ADHD care nu au urmat încă tratament medicamentos: un studiu randomizat, dublu-orb, controlat

Acest studiu clinic randomizat dublu-orb (RCT) a analizat dacă suplimentarea cu sinbiotice îmbogățite cu extract de porumb pigmentat îmbunătățește comportamentul, funcțiile cognitive și funcția cerebrală la 41 de copii cu ADHD netratați, pe o perioadă de 3 luni. Studiul nu a evidențiat diferențe semnificative între grupul care a primit sinbioticul îmbogățit și cel care a primit sinbioticul standard în ceea ce privește rezultatele primare (acizi grași), compoziția microbiotei, evaluările comportamentale sau markerii neurofiziologici.

StudiuADHDÎncredere înaltă17.06.2026

Revizuire sistematică și metaanaliză: Simptomele ADHD la copiii cu neurofibromatoză de tip 1

Această meta-analiză a 70 de studii (n = 8.548) a constatat că copiii și adolescenții cu neurofibromatoză de tip 1 (NF1) prezentau simptome de ADHD semnificativ mai severe decât colegii lor neafectați, cu simptome de neatenție deosebit de accentuate (g = 1,20). Analiza a inclus rapoarte ale părinților/îngrijitorilor și ale profesorilor, realizate cu ajutorul unor metode de evaluare consacrate, oferind dovezi solide privind simptomatologia accentuată a ADHD ca comorbiditate în cazul NF1.

StudiuADHDÎncredere înaltă17.06.2026

Influența genetică maternă ca factor semnificativ în structura factorilor de risc pentru ADHD

Acest studiu de populație suedez, care a cuprins aproape 1 milion de persoane, a analizat modul în care efectele genetice materne influențează riscul de ADHD la copii, dincolo de moștenirea genetică directă, estimând un efect genetic direct de 66% și un efect de influență genetică maternă de 14%. Cercetarea demonstrează că fenotipul matern și stilul parental influențat de genotip contribuie în mod substanțial la riscul de ADHD la copii, existând dovezi ale unei împerecheri selective între persoanele cu ADHD.

StudiuADHDÎncredere bună17.06.2026

Conștientizarea digitală a părinților și simptomele somatice ca factori ai utilizării problematice a mijloacelor media în rândul copiilor cu ADHD

Acest studiu a analizat modul în care severitatea ADHD, gradul de conștientizare al părinților cu privire la mediul digital și simptomele psihiatrice influențează utilizarea problematică a mijloacelor media la 95 de copii cu ADHD, comparativ cu 90 de copii din grupul de control, constatându-se că grupul cu ADHD petrecea un timp semnificativ mai îndelungat în fața ecranului (183 față de 117 minute pe zi) și prezenta scoruri mai ridicate privind utilizarea problematică. Printre factorii-cheie de risc s-au numărat gravitatea ADHD, simptomele somatice, modelul negativ de utilizare a mass-mediei oferit de mamă și monitorizarea inadecvată a utilizării mass-mediei de către părinți, aceștia explicând împreună 52% din variația utilizării problematice a mass-mediei.

StudiuADHDÎncredere înaltă17.06.2026

Activitatea fizică la copiii și adolescenții cu tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate: protocolul unei revizuiri sistematice și al unei meta-analize

Acest protocol de revizuire sistematică analizează efectele activității fizice asupra calității vieții, a funcțiilor executive și a simptomelor ADHD la copiii și adolescenții cu vârste cuprinse între 3 și 18 ani care suferă de ADHD. Revizuirea își propune să remedieze limitările metodologice ale studiilor anterioare prin includerea exclusivă a studiilor clinice randomizate controlate și prin stabilirea unor criterii coerente privind frecvența și intensitatea activității fizice.

StudiuADHDÎncredere înaltă17.06.2026

ADHD în copilărie și funcția cognitivă la vârste mai înaintate: Analiza datelor din studiul HRS

Acest studiu analizează relația pe termen lung dintre diagnosticul de ADHD din copilărie și performanța cognitivă la vârsta adultă, pe baza datelor din studiul „Health and Retirement Study”. Cercetarea examinează modul în care simptomele timpurii ale ADHD se corelează cu funcția cognitivă din perioada ulterioară a vieții, pe un eșantion reprezentativ pentru populație.

StudiuADHDÎncredere bună17.06.2026

Structurile intelectuale ale copiilor de vârstă școlară cu ADHD: un studiu transversal multicentric realizat în China

Acest studiu a analizat profilurile cognitive ale diferitelor subtipuri de ADHD la 772 de copii chinezi cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani, folosind teste standardizate de inteligență, și nu a constatat diferențe semnificative în ceea ce privește coeficientul de inteligență (IQ) total între subtipurile de ADHD, dar a identificat variații legate de sex și vârstă în anumite domenii cognitive. Rezultatele oferă o perspectivă interculturală asupra caracteristicilor cognitive ale ADHD, care poate contribui la evaluarea și diagnosticul clinic.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă17.06.2026

Repetitive, dar nu interschimbabile: asemănări și diferențe între comportamentele repetitive observate în sindromul Tourette, tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC), TOC de tip Tourette și tulburarea din spectrul autist

Această analiză clinică examinează comportamentele repetitive care se suprapun, dar sunt totuși distincte, în sindromul Tourette, tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) și tulburarea din spectrul autist, analizând manifestările clinice ale acestora, rezultatele neuroimagistice, aspectele genetice și răspunsurile la tratament. Autorii propun ideea că ticurile, compulsiile și stereotipiile se încadrează pe un spectru impulsiv-compulsiv, unele cazuri sugerând că sindromul Tourette și tulburarea obsesiv-compulsivă ar putea avea baze neurobiologice comune.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună17.06.2026

Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) integrată cu reglarea senzorială pentru prevenirea gândurilor suicidare la adolescenții cu autism

Adolescenții cu tulburări din spectrul autist (TSA) se confruntă cu un risc crescut de suicid din cauza dificultăților sociale, emoționale și senzoriale. Rezumatul propune combinarea terapiei cognitiv-comportamentale cu strategii de reglare senzorială ca abordare cuprinzătoare pentru reducerea ideilor suicidare și îmbunătățirea rezultatelor în materie de sănătate mintală în rândul acestei populații.

StudiuADHDÎncredere bună17.06.2026

Tulburarea din spectrul alcoolului fetal și neurologia pediatrică: ne scapă oare legătura dintre ele? O analiză de sinteză

Această analiză de sinteză examinează subreprezentarea cercetării privind tulburările din spectrul alcoolului fetal (FASD) în revistele de neurologie pediatrică, constatând că doar 3,3% dintre articole au abordat tema FASD, comparativ cu 58,4% dedicate autismului și 38,4% dedicate ADHD. Studiul evidențiază o posibilă lacună în diagnosticare, sugerând că FASD ar putea fi trecut cu vederea în practica clinică, în ciuda prevalenței sale semnificative în rândul copiilor de vârstă școlară.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună17.06.2026

Depresia și atitudinile față de căutarea ajutorului psihologic la mamele turce ale copiilor cu autism: adaptarea centrata pe problemă ca mediator

Acest studiu cu 250 de mame turce ale copiilor autişti a investigat modul în care depresia şi strategiile de coping influenţează disponibilitatea lor de a apela la ajutor psihologic profesional. Rezultatele au arătat că depresia a fost pozitiv legată de coping-ul centrat pe problemă, dar negativ asociată cu atitudinile faţă de căutarea de ajutor, rezolvarea problemelor jucând un rol mediator între depresie şi căutarea ajutorului psihologic.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună17.06.2026

Utilizarea problematică a rețelelor sociale în tulburările din spectrul autist: rolul anxietății sociale

Acest studiu a comparat utilizarea problematică a rețelelor sociale (PSMU) la 76 de adolescenți cu autism și 107 adolescenți fără autism (cu vârste cuprinse între 8 și 17 ani), constatând niveluri generale similare de PSMU, dar modele diferite de relaționare cu vârsta și cu dimensiunile anxietății sociale. Anxietatea socială — în special umilirea/respingerea și anxietatea de performanță — a prezentat asocieri distincte cu PSMU la tinerii cu autism, comparativ cu colegii fără autism, sugerând că caracteristicile individuale și convingerile legate de anxietate sunt factori importanți în înțelegerea implicării în mediile digitale în cazul autismului.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună17.06.2026

Distingerea între tulburarea din spectrul autist și anxietatea socială: abilitățile de adaptare în rândul studenților universitari

Un studiu realizat pe un eșantion de 211 de studenți a comparat comportamentul adaptativ al persoanelor cu autism și al celor fără autism, cu niveluri diferite de anxietate socială, folosind instrumente de evaluare standardizate. Rezultatele au arătat că studenții cu autism prezentau abilități de adaptare conceptuală mai reduse, indiferent de nivelul de anxietate, în timp ce anxietatea socială a avut un impact negativ asupra abilităților de adaptare socială atât în rândul grupului cu autism, cât și al celui fără autism.

Studii și știri