Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres
← Toate temele

ADHD

Atenție, impulsivitate și hiperactivitate.

743 de articole
Fișe de lucruCere sprijin
← Toate secțiunile

Studii și știri

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
PresăADHDÎncredere bună02.07.2026

Un studiu arată că substanțele psihedelice nu sunt încă pregătite pentru utilizarea clinică în tratamentul ADHD

Un studiu arată că, deși adulții cu ADHD recurg din ce în ce mai des la microdozarea de psilocibină și LSD, pe baza mărturiilor de pe internet privind îmbunătățirea concentrării și a controlului impulsurilor, dovezile rămân insuficiente pentru a formula recomandări clinice. Cercetarea sugerează că substanțele psihedelice necesită o validare științifică riguroasă suplimentară înainte de a putea fi considerate tratamente consacrate pentru ADHD.

PresăAutism + ADHDÎncredere înaltă01.07.2026

Utilizarea paracetamolului în perioada prenatală nu crește riscul de autism sau ADHD la copii

Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Hong Kong și de la Școala de Farmacie Aston a arătat că utilizarea paracetamolului (acetaminofenului) în timpul sarcinii nu crește riscul de tulburări din spectrul autist sau de ADHD la copii. Această cercetare contribuie la clarificarea preocupărilor legate de siguranța utilizării acestui medicament obișnuit în timpul sarcinii.

PresăAutism + ADHDÎncredere bună01.07.2026

Studio amplu cu fraţi gemeni nu găseşte nicio legătură între utilizarea prenatală a Tylenol şi autism sau ADHD

Un studiu longitudinal de 20 de ani, realizat pe baza comparării fraților, nu a găsit dovezi care să susțină îngrijorările potrivit cărora utilizarea acetaminofenului (Tylenol) în timpul sarcinii ar crește riscul de autism sau ADHD la copii. Cercetarea infirmă afirmațiile recente din mass-media cu privire la această presupusă legătură, demonstrând siguranța utilizării prenatale a acestui medicament obișnuit, disponibil fără rețetă.

PresăADHDÎncredere bună27.06.2026

Alăptarea până la vârsta de 6 luni este asociată cu o reducere a simptomelor ADHD în prima copilărie

Un studiu realizat de Universitatea din Bergen a identificat o legătură între alăptarea pe o perioadă de până la 6 luni și o incidență mai redusă a simptomelor ADHD la copiii cu vârste cuprinse între 3 și 8 ani. Rezultatele sugerează existența unor potențiale efecte protectoare, deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili legătura de cauzalitate și mecanismele care stau la baza acestora.

PresăADHDÎncredere bună25.06.2026

Oamenii de știință descoperă celule cerebrale străvechi care ajută la blocarea distragerilor

Cercetătorii au identificat neuroni într-o regiune veche a creierului care funcționează ca un filtru de concentrare, permițând orientarea selectivă a atenției către stimulii relevanți. Dezactivarea temporară a acestor neuroni la șoareci a produs simptome de distragere a atenției similare celor din ADHD, care s-au normalizat odată cu reactivarea lor, sugerând existența unui mecanism biologic care stă la baza reglării atenției.

PresăAutism + ADHDÎncredere bună15.06.2026

Medicamentele pe bază de GLP-1 sunt asociate cu un risc mai scăzut de depresie și anxietate, conform unui studiu amplu pe termen lung

Un studiu desfășurat pe parcursul a zece ani, care a cuprins aproape 100.000 de persoane, a constatat că medicamentele agoniste ale receptorilor GLP-1, precum semaglutida (Ozempic/Wegovy), au fost asociate cu o reducere semnificativă a numărului de internări în spitale de psihiatrie și cu o scădere a numărului de zile de concediu medical. Deși mecanismul rămâne neclar, aceste descoperiri sugerează potențiale beneficii pentru sănătatea mintală, pe lângă efectele metabolice cunoscute ale acestor medicamente.

PresăAutism + ADHDÎncredere bună15.06.2026

Cercetările arată că meditația poate provoca efecte adverse, printre care anxietatea și disocierea, la unii practicanți

Un studiu realizat de psihologul Nicholas Van Dam a arătat că aproape 60% dintre persoanele care practică meditația au resimțit o formă sau alta de efect secundar în urma practicii meditației, aproximativ o treime dintre acestea considerând aceste efecte deranjante. Efectele adverse documentate includ anxietatea, disocierea și afectarea funcțională, ceea ce subliniază faptul că meditația nu este benefică pentru toată lumea și poate fi contraindicată pentru anumite persoane.

PresăAutism + ADHDÎncredere bună15.06.2026

Exercițiul fizic ca tratament eficient împotriva depresiei și anxietății

O analiză cuprinzătoare a cercetărilor la nivel mondial demonstrează că exercițiile aerobice (alergarea, înotul, dansul) reduc semnificativ simptomele depresiei și anxietății în toate grupele de vârstă cuprinse între 10 și 90 de ani. Efectele acestora se ridică adesea la nivelul sau chiar depășesc rezultatele obținute prin tratamentul medicamentos și psihoterapie, ceea ce plasează exercițiile fizice printre principalele intervenții terapeutice.

PresăAutism + ADHDÎncredere bună15.06.2026

Gena care preia controlul asupra fricii: Cum PTEN reconfigurează circuitul anxietății din creier

Cercetările demonstrează că deleția genei PTEN în anumite celule cerebrale perturbă circuitele responsabile de frică și generează comportamente de tip anxios la șoareci, imitând trăsături asociate cu autismul. Studiul descrie modul în care această alterare genetică dezechilibrează excitația și inhibiția în amigdala, oferind informații privind contribuțiile genetice la simptomele de anxietate asociate cu autismul.

PresăADHDÎncredere bună15.06.2026

Nu poți dormi, nu te poți concentra, nu reușești să te descurci? ADHD-ul și insomnia pot forma un cerc vicios

Cercetările demonstrează existența unei relații bidirecționale între insomnie și simptomele ADHD, în care somnul de proastă calitate agravează dificultățile de concentrare și de control emoțional, ceea ce, la rândul său, afectează calitatea somnului. Acest ciclu somn-atenție pare să fie strâns legat de scăderea satisfacției față de viață la adulții cu trăsături de ADHD.

PresăAutism + ADHDÎncredere înaltă15.06.2026

Oamenii de știință au descoperit de ce tulburările psihice se suprapun atât de des

Un studiu genetic de amploare, care a cuprins peste șase milioane de persoane, a identificat rădăcini biologice comune pentru 14 afecțiuni psihiatrice, arătând că multe dintre aceste tulburări se grupează în cinci categorii care se suprapun, în loc să existe independent una de alta. Această cercetare explică frecvența ridicată a comorbidității în afecțiuni precum depresia, anxietatea, sindromul de stres posttraumatic (PTSD), tulburarea bipolară, schizofrenia și tulburările legate de consumul de substanțe.

PresăADHDÎncredere bună15.06.2026

Impactul ascuns asupra sănătății al faptului de a crește cu trăsături de ADHD

Un studiu prospectiv desfășurat pe parcursul a câteva decenii, care a cuprins aproape 11.000 de persoane, a constatat că copiii care prezentau trăsături pronunțate de ADHD la vârsta de 10 ani aveau o probabilitate semnificativ mai mare de a dezvolta multiple probleme de sănătate fizică și dizabilități legate de sănătate până la vârsta de maturitate mijlocie. Cercetarea demonstrează că dificultățile legate de ADHD depășesc domeniul comportamental și educațional, având un impact asupra stării de sănătate fizică pe termen lung.

PresăAutism + ADHDÎncredere bună15.06.2026

Un studiu asupra creierului dezvăluie o legătură ascunsă între autism și ADHD

Cercetările indică faptul că autismul și ADHD-ul ar putea avea mecanisme neurobiologice comune, severitatea trăsăturilor de tip autist corelându-se cu anumite tipare de conectivitate a rețelelor cerebrale legate de cogniție și comportamentul social. Rezultatele sugerează o abordare dimensională, mai degrabă decât una categorică, în înțelegerea acestor afecțiuni, evidențiind căi de dezvoltare atipice chiar și la persoanele fără un diagnostic oficial de autism.

PresăAutism + ADHDÎncredere bună04.06.2026

Oamenii de știință au descoperit bacterii intestinale care ar putea contribui la prevenirea autismului și a ADHD

Cercetările sugerează că modificările epigenetice de la naștere influențează dezvoltarea microbiomului intestinal, anumite tipare microbiene fiind corelate cu semne timpurii de autism și ADHD până la vârsta de trei ani. Studiul sugerează că interacțiunile prenatale dintre factorii genetici și microbieni ar putea modela traiectoriile de dezvoltare neurologică, deși mecanismele cauzale sunt încă în curs de investigare.

PresăADHDVerificat editorial04.06.2026

Editorial despre timpul petrecut pe ecrane și atenție Într-o epocă dominated de dispozitive digitale, relația noastră cu ecranele a devenit o preocupare majoră pentru societate. Copiii și adulții petrec ore în șir conectați la telefoane, tablete și computere, iar consecințele asupra capacității noastre de concentrare sunt din ce în ce mai evidente. Studiile arată că expunerea prelungită la ecrane afectează semnificativ abilitatea noastră de a rămâne atenți. Creierul nostru, obișnuit cu stimularea constantă și cu schimbările rapide de conținut, devine mai greu de concentrat asupra sarcinilor care necesită atenție susținută. Copiii crescuți cu tehnologia din primii ani de viață se confruntă cu dificultăți în a urmări lecții sau a citi cărți întregi. Cu toate acestea, nu putem ignora beneficiile pe care le oferă tehnologia. Educația online, comunicarea la distanță și accesul la informații sunt invaluabile în lumea modernă. Cheia constă în echilibru și folosirea responsabilă. Instituțiile educaționale și părinții au responsabilitatea de a stabili limite sănătoase. Pauze regulate, activități în aer liber și interacțiune directă cu oamenii rămân esențiale pentru dezvoltarea cognitivă. Trebuie să reajustăm relația noastră cu ecranele, nu să le evităm complet, ci să le folosim în mod intenționat și controlat. Viitorul depinde de generații capabile să-și mențină atenția și concentrarea. Această provocare este a tuturor noastră.

Material de opinie cu rigurozitate scăzută; scor mic, trimis spre revizuire înainte de o eventuală publicare.