Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.
Acest studiu analizează relația dintre integritatea substanței albe și disfuncția executivă la persoanele în vârstă cu ADHD, prin intermediul analizei de neuroimagistică. Cercetarea contribuie la înțelegerea bazelor neurobiologice ale simptomelor ADHD în rândul populației în vârstă.
Acest editorial analizează dacă benzfetamina, un medicament pentru obezitate aprobat de FDA care se metabolizează în dextroamfetamină și dextrometamfetamină, ar putea, teoretic, să contribuie la soluționarea penuriei actuale de tratamente stimulante pentru ADHD. Autorii recunosc existența unor limitări semnificative datorate lipsei datelor specifice privind utilizarea benzfetaminei în cazul ADHD și evită în mod deliberat să formuleze afirmații clinice sau recomandări terapeutice.
Acest editorial trece în revistă datele epidemiologice care arată că persoanele cu ADHD se confruntă cu riscuri crescute de comportament suicidar, abuz de substanțe, rezultate școlare slabe și tulburări psihiatrice comorbide, inclusiv depresie și anxietate. Un studiu realizat de Alemany și colab. a constatat că riscul genetic de ADHD era asociat mai puternic cu dificultățile emoționale și comportamentale din copilărie decât riscurile genetice asociate altor afecțiuni.
Această meta-analiză a 12 studii clinice (N=327) a examinat intervențiile de neurofeedback în cazul ADHD, utilizând calcule ale mărimii efectului și evaluarea eterogenității. Rezultatele indică beneficii semnificative în ceea ce privește reglarea atenției și comportamentul, poziționând neurofeedback-ul ca o abordare non-farmacologică promițătoare, deși autorii recunosc necesitatea unor cercetări controlate suplimentare, realizate cu protocoale standardizate.
Acest document de poziție examinează în mod critic dimensiunile sociale, clinice și instituționale ale diagnosticului și tratamentului ADHD în Ungaria, analizând modul în care discrepanțele epidemiologice, ambiguitățile diagnostice din DSM-5 și presiunile economice/instituționale contribuie la extinderea diagnosticului. Autorul discută atât beneficiile, cât și riscurile asociate cu metilfenidatul și atomoxetina, recomandând în același timp controale mai stricte asupra prescrierii, centre specializate pentru cazurile severe și intervenții psihosociale consolidate.
