Informație de încredere. Sprijin real.

Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.

Explorează temele

Caută tot →

Sănătate mintală și neurodezvoltare

Afecțiuni neurologice

Articole și ghiduri recomandate

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Stimularea Profundă a Creierului și Ultrasunetele Focalizate Ghidate prin IRM în Boala Parkinson și Tulburări de Mișcare Asociate: Dovezi Actuale și Direcții Viitoare

Această recenzie evaluează două abordări de neuromodulaţie pentru boala Parkinson rezistentă la tratament şi tulburările de mişcare: stimularea cerebrală profundă (DBS) invazivă stabilă şi ultrasonul focalizat ghidat prin rezonanţă magnetică (MRgFUS) non-invaziv emergent. Autorii examinează eficacitatea clinică, rezultatele de securitate, progresele tehnologice inclusiv sistemele DBS adaptive şi aplicaţiile învăţării automate, concluzionând că ambele modalităţi au roluri complementare care necesită o selecţie individualizată a tratamentului şi încercări clinice controlate suplimentare pentru optimizare.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Boala Parkinson Patologică și Co-Patologii: Asociații cu Declinul Cognitiv și Progresiunea Parkinsonianului în Cazurile Subclinice

Acest studiu bazat pe autopsie a examinat 1.717 creiere pentru a determina modul în care corpurile Lewy și pierderea neuronală nigrală se corelează cu declinul cognitiv și semnele parkinsoniene la indivizii mai în vârstă fără diagnostic clinic de MP. MP patologic a reprezentat 4,9-9,4% din variația în declinul cognitiv și motor, iar co-patologiile au contribuit cu 19% suplimentar la declinul cognitiv, subliniind bazele neuropatologice complexe ale simptomelor legate de MP.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Modificări ale oscilațiilor alfa-beta subtalamice în boala Parkinson cu debut precoce asociată cu PRKN, în relație cu distonia din faza „off”

Acest studiu a analizat activitatea electrică a nucleului subtalamic (STN) la pacienții cu mutații ale genei PRKN, comparativ cu cei cu boala Parkinson idiopatică cu debut precoce, prin înregistrarea activității cerebrale în timpul intervenției chirurgicale. Pacienții cu mutații ale genei PRKN au prezentat modele distincte de oscilații neuronale și de activitate celulară în comparație cu cazurile idiopatice, distonia evidențiindu-se ca un factor-cheie care influențează aceste semnături electrofiziologice.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună20.06.2026

Neuroreabilitarea precoce după traumatismul cranioencefal reduce riscul bolii Parkinson: Un studiu de cohortă retrospectiv

Acest studiu de cohortă retrospectiv a examinat peste 3.500 de pacienți cu leziuni cerebrale traumatice moderate până la severe și a constatat că neurorehabilitarea imediată (în primul curs) a redus riscul de a dezvolta boala Parkinson la 3 și 5 ani în comparație cu reabilitarea întârziată (8 zile până la 6 luni). Efectul protector a fost demonstrat prin măsurarea incidenței bolii Parkinson și a rezultatelor de prescripție a medicamentelor utilizând analiza cu scor de propensitate ajustată.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Protectoare sau patogene? Activitatea kinazei și originile neuroevolutive ale bolii Parkinson asociate cu G2019S LRRK2

Această cercetare examinează mutația G2019S LRRK2, cea mai frecventă cauză genetică a bolii Parkinson, și propune că activitatea kinazei crescută poate reprezenta mecanisme celulare compensatorii mai degrabă decât un câștig toxic de funcție. Studiul sugerează că strategiile terapeutice viitoare ar trebui să se deplaseze de la inhibarea largă a kinazei către modularea țintită a deficiențelor specifice LRRK2 în traficul veziculelor, funcția mitocondrială și neuroinflammație, informate de încercările în curs cu inhibitori de kinază.

Evaluare Psihologica

Ca stim de unde pornim

Programeaza o evaluare