Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres

Informație de încredere. Sprijin real.

Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.

Începe gratuitSunt părinteSunt specialist

Explorează temele

Caută tot →

Sănătate mintală și neurodezvoltare

AutismSpectrul autist și particularitățile asociate.932 de articole
ADHDAtenție, impulsivitate și hiperactivitate.778 de articole
Sindrom DownDezvoltare și sprijin pentru sindromul Down.452 de articole
AnxietateÎngrijorare excesivă, tensiune, atacuri de panică.392 de articole
DepresieTristețe persistentă, lipsa energiei și a motivației.543 de articole
AdicțiiDependențe de substanțe și comportamentale.406 articole
Tulburare obsesiv-compulsivăObsesii, compulsii și modul de a le gestiona.6 articole
Tulburare narcisistăTiparul narcisist și relațiile afectate.În curând

Afecțiuni neurologice

DemențeBoala Alzheimer și alte forme de demență.585 de articole
AVC și AITAccident vascular cerebral și recuperare, la orice vârstă.358 de articole
Leziuni medulareLeziuni medulare, paraplegie și tetraplegie.310 articole
EpilepsieCrize epileptice și managementul lor.403 articole
ParkinsonBoala Parkinson și tulburări de mișcare.482 de articole
Scleroză multiplăScleroza multiplă și viața cu aceasta.404 articole
Traumatisme cranio-cerebraleTraumatisme cranio-cerebrale și recuperare.434 de articole
Tumori cerebraleTumori cerebrale: diagnostic, tratament și recuperare.52 de articole

Articole și ghiduri recomandate

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Teamă ridicată de cădere în boala Parkinson: Fenotipuri clinice distincte cu dominanță motorie și non-motorie

Acest studiu transversal realizat pe 460 de pacienți cu boala Parkinson a identificat trei fenotipuri distincte la baza fricii intense de cădere: subgrupuri determinate de dizabilitate motorie, anxietate și deficite de mers. Dizabilitatea motorie, anxietatea, severitatea înghețului motor și deficitele de mers în stare OFF au apărut ca corelați independenți, cu implicații pentru intervenții personalizate care să adreseze factorii clinici specifici în diferite populații de pacienți.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Stimularea Profundă a Creierului și Ultrasunetele Focalizate Ghidate prin IRM în Boala Parkinson și Tulburări de Mișcare Asociate: Dovezi Actuale și Direcții Viitoare

Această recenzie evaluează două abordări de neuromodulaţie pentru boala Parkinson rezistentă la tratament şi tulburările de mişcare: stimularea cerebrală profundă (DBS) invazivă stabilă şi ultrasonul focalizat ghidat prin rezonanţă magnetică (MRgFUS) non-invaziv emergent. Autorii examinează eficacitatea clinică, rezultatele de securitate, progresele tehnologice inclusiv sistemele DBS adaptive şi aplicaţiile învăţării automate, concluzionând că ambele modalităţi au roluri complementare care necesită o selecţie individualizată a tratamentului şi încercări clinice controlate suplimentare pentru optimizare.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Boala Parkinson Patologică și Co-Patologii: Asociații cu Declinul Cognitiv și Progresiunea Parkinsonianului în Cazurile Subclinice

Acest studiu bazat pe autopsie a examinat 1.717 creiere pentru a determina modul în care corpurile Lewy și pierderea neuronală nigrală se corelează cu declinul cognitiv și semnele parkinsoniene la indivizii mai în vârstă fără diagnostic clinic de MP. MP patologic a reprezentat 4,9-9,4% din variația în declinul cognitiv și motor, iar co-patologiile au contribuit cu 19% suplimentar la declinul cognitiv, subliniind bazele neuropatologice complexe ale simptomelor legate de MP.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună20.06.2026

Neuroreabilitarea precoce după traumatismul cranioencefal reduce riscul bolii Parkinson: Un studiu de cohortă retrospectiv

Acest studiu de cohortă retrospectiv a examinat peste 3.500 de pacienți cu leziuni cerebrale traumatice moderate până la severe și a constatat că neurorehabilitarea imediată (în primul curs) a redus riscul de a dezvolta boala Parkinson la 3 și 5 ani în comparație cu reabilitarea întârziată (8 zile până la 6 luni). Efectul protector a fost demonstrat prin măsurarea incidenței bolii Parkinson și a rezultatelor de prescripție a medicamentelor utilizând analiza cu scor de propensitate ajustată.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Protectoare sau patogene? Activitatea kinazei și originile neuroevolutive ale bolii Parkinson asociate cu G2019S LRRK2

Această cercetare examinează mutația G2019S LRRK2, cea mai frecventă cauză genetică a bolii Parkinson, și propune că activitatea kinazei crescută poate reprezenta mecanisme celulare compensatorii mai degrabă decât un câștig toxic de funcție. Studiul sugerează că strategiile terapeutice viitoare ar trebui să se deplaseze de la inhibarea largă a kinazei către modularea țintită a deficiențelor specifice LRRK2 în traficul veziculelor, funcția mitocondrială și neuroinflammație, informate de încercările în curs cu inhibitori de kinază.

Evaluare Psihologica

Ca stim de unde pornim

Programeaza o evaluare →