Autism

StudiuAutismÎncredere bună26.06.2026

Caracteristicile cerebrale specifice fiecărui individ, stratificate în funcție de vârstă, îmbunătățesc predicția simptomelor comportamentale ale tulburărilor din spectrul autist

Acest studiu de neuroimagistică a analizat datele fMRI obținute de la 437 de participanți, utilizând un algoritm computațional (COBE) pentru a extrage modele de conectivitate cerebrală specifice vârstei la persoanele cu autism și la grupul de control. Caracteristicile specifice fiecărui individ, stratificate în funcție de vârstă, au îmbunătățit semnificativ precizia predicției simptomelor comportamentale, în special în ceea ce privește comportamentul social la adolescenții cu TSA, înregistrând o îmbunătățire medie de 41% față de măsurătorile standard de conectivitate.

StudiuAutismÎncredere înaltă26.06.2026

Multilingvismul și trăsăturile sociale la adulții cu și fără autism: un studiu la scară largă

Acest studiu a analizat dacă utilizarea mai multor limbi permite prezicerea trăsăturilor sociale asociate autismului la 459 de adulți (dintre care 132 diagnosticați cu autism), folosind Inventarul cuprinzător al trăsăturilor autiste. O entropie lingvistică mai mare a fost asociată cu scoruri mai mici ale trăsăturilor autiste în domeniile interacțiunii sociale, cu efecte de amploare semnificative în subgrupul de persoane cu autism, deși nu s-a constatat nicio relație specifică în ceea ce privește trăsăturile de comunicare.

StudiuAutismÎncredere înaltă26.06.2026

Clasificarea sistematică a variantelor genetice asociate cu tulburările din spectrul autist folosind cadrul EAGLE

În cadrul acestui studiu s-a aplicat cadrul EAGLE (Evaluation of Autism Gene Link Evidence) pentru a selecta în mod sistematic 222 de gene asociate cu tulburările de dezvoltare neurologică, identificându-se 78 de gene cu dovezi definitive privind asocierea cu autismul, 43 cu dovezi moderate și 99 cu dovezi limitate. Analiza a relevat modele diferențiale de expresie și de îmbogățire la nivel cerebral și celular, stabilind relevanța biologică pentru distingerea asocierilor genetice specifice autismului de fenotipurile mai largi ale tulburărilor de dezvoltare neurologică.

StudiuAutismÎncredere înaltă26.06.2026

EEG-ul și autoevaluarea relevă o evaluare cognitivă intactă, dar o rezonanță afectiv-senzorio-motorie redusă față de durerea altora în cazul autismului

Acest studiu EEG, care a comparat adulții cu autism cu un grup de control neurotipic, a constatat că ambele grupuri erau la fel de capabile să evalueze cognitiv dacă ceilalți simțeau durere. Cu toate acestea, adulții cu autism au prezentat răspunsuri emoționale și senzorio-motorii reduse (măsurate prin oscilații neuronale și autoevaluare) atunci când au aflat că o persoană putea simți durere, ceea ce sugerează diferențe la nivelul empatiei afective, mai degrabă decât la nivelul înțelegerii durerii.

StudiuAutismÎncredere înaltă26.06.2026

Factori asociați cu reziliența în rândul părinților copiilor cu tulburări din spectrul autist: o revizuire sistematică

Această revizuire sistematică a identificat cinci teme cheie care influențează reziliența părinților copiilor cu TSA: factori sociodemografici/economici, caracteristicile copilului, bunăstarea părinților, factori psihologici/stiluri de adaptare și sprijinul social. Rezultatele subliniază faptul că reziliența părinților este multifactorială, fiind influențată de elemente psihologice, sociale și contextuale, deși majoritatea studiilor incluse au fost de tip transversal, ceea ce limitează inferența cauzală.

StudiuAutismÎncredere bună26.06.2026

Momentul apariției adversităților din copilărie și profilurile cognitive la adulții cu tulburare din spectrul autist

Acest studiu a analizat 161 de adulți cu autism, fără dizabilitate intelectuală, clasificându-i în funcție de momentul apariției experiențelor negative din copilărie (ACE) și comparând abilitățile cognitive prin intermediul unor teste standardizate de inteligență. Rezultatele au indicat că expunerea timpurie la ACE (≤10 ani) a fost asociată cu modele de performanță diferite la anumite subteste cognitive, comparativ cu expunerea la ACE în perioada adolescenței, diferențele persistând chiar și după controlarea gravității simptomelor de tulburare de stres posttraumatic (PTSD).

StudiuAutismÎncredere bună26.06.2026

Gradul de informare cu privire la tulburările din spectrul autist și recunoașterea simptomelor în rândul medicilor de familie: un studiu transversal

Acest studiu, realizat pe un eșantion de 242 de medici de familie, a evaluat cunoștințele acestora privind simptomele tulburărilor din spectrul autist, practicile de trimitere către specialiști, precum și atitudinile față de etiologia și tratamentul TSA. Deși majoritatea medicilor de familie au recunoscut simptomele principale legate de comunicarea socială, au existat lacune semnificative de cunoștințe în ceea ce privește simptomele senzoriale și manifestările atipice, formarea postuniversitară în domeniul TSA fiind asociată cu o competență îmbunătățită de recunoaștere a acestor simptome.

StudiuAutismÎncredere bună26.06.2026

Evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și comportamentelor privind tulburările din spectrul autist în rândul studenților din anul al șaselea la medicină din Izmir

Acest studiu transversal a evaluat 748 de studenți la medicină din universitățile turce, utilizând chestionare validate pentru a evalua cunoștințele acestora despre tulburările din spectrul autist (TSA) și atitudinile societății față de autism. Rezultatele au arătat că, deși două treimi dintre aceștia au participat la cursuri de formare privind TSA, 39,4% nu aveau încredere în gestionarea cazurilor suspectate de TSA, iar studenții cu experiență clinică anterioară sau cu legături personale cu persoane cu TSA au demonstrat cunoștințe semnificativ mai bune și atitudini mai pozitive.

StudiuAutismÎncredere bună26.06.2026

Profilurile biomarkerilor biochimici din sângele periferic al șobolanilor din modelul de autism indus de acid valproic, pe parcursul dezvoltării

Acest studiu experimental a analizat modificările de dezvoltare ale biomarkerilor din sângele periferic (BDNF, neurotrofine, citokine, serotonină) la șobolani cu trăsături similare autismului, induse prenatal prin utilizarea acidului valproic și a poli I:C. Screeningul comportamental a confirmat fenotipurile de autism, iar probele de sânge au fost analizate la vârsta de 2, 4, 6 și 8 săptămâni pentru a caracteriza modificările biochimice.

PresăAutismÎncredere bună25.06.2026

Câinii ar putea contribui la acoperirea lacunelor în cercetarea medicamentelor pentru autism

Beagle-ii cu mutația Shank3 reprezintă un model preclinic potențial valoros pentru cercetarea în domeniul autismului, datorită comportamentelor sociale pe care le-au dezvoltat în mod natural și care seamănă mai mult cu fenotipurile autismului uman decât modelele de rozătoare. Această abordare își propune să rezolve problema ratei ridicate de eșec în transferul substanțelor candidate pentru tratamentul autismului de la studiile pe animale la studiile clinice pe oameni.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună24.06.2026

Efectul diagnosticului anterior de depresie asupra evoluției tulburării bipolare: un studiu de cohortă retrospectiv

Acest studiu de cohortă retrospectiv a analizat 5.595 de pacienți japonezi la care s-a pus recent diagnosticul de tulburare bipolară, pentru a examina dacă un diagnostic anterior de depresie și durata acestuia au influențat ratele de spitalizare psihiatrică și din orice cauză, precum și mortalitatea. Pacienții cu antecedente de depresie au prezentat un risc ușor mai scăzut de spitalizare din orice cauză (HR = 0,87), durata depresiei anterioare (≥ 1 an față de < 1 an) neavând un impact semnificativ asupra rezultatelor privind spitalizarea psihiatrică.

StudiuAutismÎncredere înaltă23.06.2026

Legătura dintre autism și psihoză: revizuire sistematică și metaanaliză a instrumentelor de măsurare

Această meta-analiză a 63 de studii (N = 6,9 milioane) a identificat asocieri semnificative între autism și trăsăturile specifice spectrului psihozei pe mai multe dimensiuni, persoanele care suferă de una dintre aceste afecțiuni prezentând un risc crescut de a fi diagnosticate cu cealaltă. Cercetarea subliniază faptul că validitatea măsurătorilor și potențiala interpretare eronată a chestionarelor privind psihoza de către persoanele cu autism și de către clinicieni pot contribui la aceste asocieri.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună23.06.2026

Autismul în schizofrenie și legătura sa inițială cu tulburarea de identitate: restituirea unui concept împrumutat

Acest articol academic urmărește originile istorice ale termenului „autism”, creat de Eugen Bleuler în 1910 pentru a descrie schizofrenia, precum și modul în care acest concept a fost ulterior preluat pentru a descrie tulburarea din spectrul autist, ceea ce a dus la confuzie în ceea ce privește diagnosticul. Autorii susțin că trăsăturile autiste din schizofrenie diferă fundamental de tulburarea din spectrul autist — având la bază o tulburare a sinelui, mai degrabă decât autismul de dezvoltare — și propun ca această distincție să fie considerată crucială pentru un diagnostic diferențial precis și un tratament adecvat.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună22.06.2026

Legătura dintre tulburarea bipolară și boala Parkinson: o analiză a mecanismelor dopaminergice și a implicațiilor clinice

Această sinteză a literaturii de specialitate examinează asocierea dintre tulburarea bipolară și boala Parkinson, concentrându-se asupra disfuncției dopaminergice comune din căile nigrostriatale și mezolimbice. Analize și meta-analize recente indică un risc crescut de a dezvolta boala Parkinson la pacienții cu tulburare bipolară, deși diferențierea parkinsonismului idiopatic de cel indus de medicație necesită o evaluare atentă, inclusiv scanări DAT.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă22.06.2026

Corelatele structurale și metabolice ale profilurilor neuropsihologice în atrofia sistemică multiplă și boala Parkinson

Acest studiu comparative de neuroimagistică a examinat deficiența cognitivă la 11 pacienți cu atrofie multiplă a sistemului cu parkinsonism (MSA-P) și 11 cu boala Parkinson, folosind testare neuropsihologică, imagistică cu tensor de difuzie și imagistică PET. Rezultatele au arătat că pacienții cu MSA-P au prezentat o disfuncție executivă mai severă și scoruri mai ridicate de depresie/anxietate, cu corelații specifice între performanța cognitivă și integritatea materiei albe frontostriatale și metabolismul glucozei în ambele afecțiuni.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă22.06.2026

Costurile îngrijirii formale și informale în urma leziunilor cerebrale traumatice și a leziunilor măduvei spinării cauzate de accidente rutiere: un studiu transversal realizat în Australia

Acest studiu a comparat frecvența săptămânală de utilizare și costurile asociate îngrijirii formale și informale la 81 de persoane cu leziuni cerebrale traumatice și la 30 de persoane cu leziuni ale măduvei spinării, survenite în urma unor accidente rutiere în Australia. Leziunile măduvei spinării (tetraplegie/paraplegie) au necesitat costuri semnificativ mai mari atât pentru îngrijirea formală, cât și pentru cea informală, în timp ce costurile îngrijirii informale au depășit costurile îngrijirii formale pentru ambele afecțiuni, evidențiind rolul esențial, dar insuficient recunoscut, al îngrijirii oferite de familie în sprijinirea recuperării.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună22.06.2026

Utilizarea problematică a rețelelor sociale: efecte asupra sănătății mintale și a funcționării creierului

Utilizarea excesivă a rețelelor sociale este asociată cu rate ridicate de depresie, anxietate, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) și tulburări de somn, dovezile preliminare obținute prin neuroimagistică sugerând o reducere a materiei cenușii în regiunile legate de procesarea recompensei și de controlul inhibitor. Terapia cognitiv-comportamentală se dovedește promițătoare ca intervenție pe termen scurt, deși sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege pe deplin mecanismele neurobiologice și eficacitatea tratamentului.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă22.06.2026

Prevalența tulburărilor din spectrul autist și a trăsăturilor ADHD la adulții japonezi cu tulburare de joc: Un studiu transversal

Acest studiu clinic a examinat prevalența tulburării spectrului autist (TSA) și a trăsăturilor ADHD la 97 de adulți japonezi cu tulburare de joc patologic, folosind instrumente de screening validate. Rezultatele au arătat că 29,8% aveau trăsături TSA și 26,0% aveau trăsături ADHD, cu scorurile AQ fiind invers asociate cu severitatea jocului de noroc.

Studii și știri