Leziuni medulare, paraplegie și tetraplegie.
274 de articoleAcest raport de caz documentează sindromul cord alb, o complicație rară care apare după chirurgia de decompresie spinală cervicală la un pacient în vârstă de 81 de ani, prezentând tetraplegia acută și semnale caracteristice de hiperintensitate pe imagini IRM ponderate în T2. Autorii revizuiesc 13 cazuri raportate anterior și discută mecanismul propus al leziunii de reperfuzie urmărind decompresie ca factor cauzal.
Un studiu clinic prospectiv multicentric pe 27 de pacienți cu leziune spinală completă motor-senzitivă a examinat relația dintre drenajul lichidului cefalorahidian/managementul perfuziei măduvei spinale și recuperarea neurologică la 6 luni. Pacienții cu ameliorare de grad AIS (converteri) au prezentat modele hemodinamice distincte, inclusiv presiune intratecală mai ridicată, presiune de perfuzie a măduvei spinale mai scăzută, volum de drenaj LCR mai mare și forme de undă intratecale mai pulsatile în comparație cu pacienții care nu s-au recuperat.
Acest studiu comparativ observațional a evaluat modul în care protocolul SPIKES—o metodă structurată de comunicare pentru transmiterea unor vești dificile—afectează strategiile de adaptare la persoanele cu leziuni complet ale măduvei spinării. Majoritatea participanților (94,2%) au dorit să primească informații prognostice chiar dacă nefavorabile, iar cei care au primit comunicare structurată au arătat rezultate îmbunătățite ale adaptării în comparație cu grupul de control.
Această serie de cazuri examinează 17 incidente documentate (2004-2024) în care indivizi au suferit paraplegie sau tetraplegie asociată cu utilizarea de arme electrice (CEW) de către forțele de ordine, cu 13 cazuri determinate a fi cauzate direct de căderi induse de CEW. Mecanismul primar al leziunilor a implicat căderi de la înălțime cu impact cap-prim, cauzând traumă spinală cervicală sau toracică, cu tetraplegie permanentă în 8 cazuri și paraplegie în 8 cazuri, reprezentând o complicație rară dar severă a utilizării CEW.
Acest studiu calitativ a examinat utilizarea tehnologiei de asistență la domiciliu în rândul a 10 persoane cu leziuni ale măduvei spinării cervicale superioare și șase cărători, identificând ce tehnologii sunt adoptate și ce nevoi neîndeplinite rămân. Constatările arată că nevoile fiziologice de bază și de siguranță rămân dependente de asistența cărătorilor, în timp ce nevoile de ordin superior sunt mai bine sprijinite de tehnologia utilizată în mod independent, cu bariere cheie incluzând instruirea limitată, provocările de integrare și finanțarea restrictivă.
Acest studiu transversal a comparat 50 de persoane cu leziuni cronice ale măduvei spinării cu 50 de controale potrivite, examinând comportamentele alimentare, calitatea dietei, distresul psihologic și independența funcțională. Rezultatele au arătat că pacienții cu LMS aveau scoruri semnificativ mai mari de mâncare emoțională și receptivitate la sațiere, deși asociațiile cu distresul psihologic nu au fost semnificative din punct de vedere statistic după corectarea pentru comparații multiple.
Un bătrân a suferit o paraplegie completă atunci când un fragment de lemn dintr-un ecran shoji a penetrat mduva spinării toracice la T10-11 și T11-12 în urma unei căderi cu energie scăzută în mediul casnic. În ciuda îndepărtării prompte a corpului străin și decompresiei, nu a avut loc nicio recuperare neurologică, ilustrând consecințele grave ale traumei spinării penetrante chiar și din accidente casnice minore.
Acest studiu clinic a evaluat 34 de pacienți cu leziuni ale măduvei spinării cervicale superioare, care erau inițial dependenți de ventilație mecanică continuă prin tuburi de traheostomie, evaluând capacitatea lor de a tranziționa la suportul ventilator non-invaziv și eventual de a se descuraja de la ventilatoare. Decanulatia reușită a avut loc la 22 de pacienți, cu rezultate variind de la independența completă de ventilator până la suportul continuu nocturnal, deși clirijarea adecvată a secreției căilor respiratorii prin funcția musculară bulbară intactă a fost esențială pentru o descurajare reușită.
Acest studiu a examinat modul în care caracteristicile mediului comunității afectează participarea socială la 182 de adulți care îmbătrânesc cu leziune medulară, constatând că facilitatorii de accesibilitate precum rigolele și ușile automate cresc semnificativ angajamentul în activități sociale, în timp ce barierele precum suprafețele din pietriș și spațiile aglomerate reduc participarea. Cercetarea evidențiază importanța mediilor construite accesibile pentru susținerea atât a integrării sociale formale, cât și informale la această populație îmbătrânind.
Acest studiu a examinat utilizarea procedurilor de reconstructie a membrului superior (RMS) – inclusiv transferuri de nervi, transferuri de tendoane și alte tehnici chirurgicale – la pacienții cu leziuni ale măduvei spinării cervicale, folosind o rețea mare de cercetare în sănătate. În ciuda cererii funcționale mari, doar 0,8% din pacienții cu leziuni SCI cervicale au suferit RMS, cu rate mai mari la cei cu leziuni cervicale inferioare (C5-C8) și leziuni complete; procedurile tendoanelor și articulațiilor au fost mai frecvente decât procedurile nervilor.
Un sistem neuroprotetică a restabilit cu succes mișcarea mâinii și senzația tactilă la un bărbat cu paralizie cauzată de o leziune a măduvei spinării, permițând activități funcționale precum alimentarea de sine stătător. Beneficiile susținute care persistă chiar și atunci când dispozitivul a fost dezactivat sugerează potențial atât pentru asistență în timp real, cât și pentru recuperarea neurologică pe termen lung.
Acest studiu prospectiv a urmărit nivelurile cerebrale de myo-inozitol în 17 pacienți cu leziuni ale măduvei spinării (grupuri acute/subacute și cronice) comparativ cu 12 controale sănătoase utilizând spectroscopia de rezonanță magnetică. Concentrațiile de myo-inozitol au fost crescute în faza acută, dar s-au normalizat progresiv în timp, sugerând răspunsuri bifazice ale astrocitelor la leziunea măduvei spinării care se corelează cu procesele de recuperare neorobiologică.
Acest studiu a analizat modelele de mers la 21 de indivizi cu leziune medulară incompletă (iSCI), categorizând-i după severitatea slăbiciunii musculare și examinând modul în care deficitele neuromusculare influențează viteza de mers, stabilitatea dinamică și încărcarea articulară. Constatările arată că slăbiciunea musculaturii plantare și a șoldului se corelează cu echilibrul progresiv compromis, modele de pasire mai largi și distribuție alterată a încărcării șold-gleznă în timpul mersului.
Cercetătorii au prezentat la Reuniunea Anuală 2026 a Societății Internaționale pentru Cercetarea Celulelor Stem o nouă abordare terapeutică bazată pe celule stem pentru leziunile cronice ale măduvei spinării, o afecțiune care în prezent nu are tratamente restauratoare eficace. Lucrarea reprezintă progres către potențiale terapii regenerative pentru această afecțiune neurologică debilitantă.
Acest studiu a examinat tiparele de tensiune arterială pe 24 de ore la 80 de participanți (44 cu leziuni spinale cervicale, 19 cu leziuni spinale toracice superioare, 17 controale) utilizând monitorizarea ambulatorie. Persoanele cu leziuni spinale cervicale au prezentat o variabilitate semnificativ mai mare a tensiunii arteriale sistolice, o scădere nocturnă redusă a tensiunii arteriale și Evenimente hipotensive mai frecvente în comparație cu alte grupuri.
Scorul Integrat de Schimbare Neurologică (INCS) combină evaluările senzoriale și motorii din sistemele standard de clasificare a leziunilor medulare într-o singură măsură compozită cu sensibilitate îmbunătățită la rezultatele terapeutice. Analiza datelor din studiul clinic NISCI și cohortul EMSCI demonstrează că INCS este mai puțin susceptibil la efectele de plafon decât scorurile motorii tradiționale și se corelează puternic cu îmbunătățirile funcționale în auto-îngrijire și mobilitate.
O femeie diabetică în vârstă de 67 de ani a dezvoltat tetraplegie progresivă în decurs de 10 ore după efectuarea unei angiografii cerebrale cu injecții repetate de substanță de contrast în artera subclaviculară dreaptă; RMN-ul a evidențiat o umflare a măduvei spinării în expansiune, de la nivelul cervical până la cel toracic, iar angiografia a relevat o circulație colaterală spinală aberantă. În ciuda tratamentului agresiv cu doze mari de corticosteroizi și imunoglobulină, pacienta a suferit o deteriorare motorie permanentă, ceea ce sugerează că administrarea substanței de contrast în măduva spinării prin anastomoze vasculare anormale ar fi putut cauza leziunea extinsă.
Această analiză examinează progresele recente în gestionarea spasticității membrelor superioare în urma unei leziuni a măduvei spinării la nivel cervical, concentrându-se pe procesul decizional chirurgical, neurotomia selectivă și intervențiile la nivelul tendoanelor. Abordările bazate pe dovezi științifice pun accentul pe găsirea unui echilibru între controlul spasticității și păstrarea mișcării funcționale reziduale, precum și pe îmbunătățirea autonomiei la pacienții tetraplegici.
