Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres
← Toate temele

Parkinson

Boala Parkinson și tulburări de mișcare.

476 de articole
Fișe de lucruCere sprijin
← Toate secțiunile

Studii și știri

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
StudiuParkinsonÎncredere înaltă26.07.2026

Nocturia și tulburări de somn în boala Parkinson: Asociere cu oboseală și calitate a vieții

Acest studiu cu 130 de pacienți cu boala Parkinson a constatat că 86% experimentează nocturia (urinarea nocturnă), care se corelează semnificativ cu perturbarea somnului, oboseală și calitate redusă a vieții măsurată prin scale clinice standardizate. Pacienții cu nocturia au arătat calitate a somnului semnificativ mai slabă și prevalență mai mare a simptomelor non-motorii multiple în comparație cu cei fără nocturia.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă25.07.2026

Sindrom Corticobasal: Investigarea Declanșatorilor Centrali și Periferici

Acest studiu retrospectiv a examinat 72 de pacienți cu sindrom corticobasal (CBS) pentru a identifica potențialii factori declanșatori centrali sau periferici care au precedat debutul simptomelor, constatând că 20,8% au raportat factori declanșatori focali (în principal leziuni/intervenții chirurgicale periferice) comparativ cu doar 1,4% în grupul de control cu boala Parkinson. Pacienții cu CBS declanșat de evenimente au avut debut mai timpuriu și au fost mai susceptibili să prezinte simptome specifice membrelor, sugerând că traumatismul localizat sau leziunea ar putea iniția neurodegenererație asimetrică în această tautopatologie.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă24.07.2026

Evaluarea modelelor de prognoză multivariabile pentru prognosticul bolii Parkinson: Un protocol de revizuire în domeniu

Acest protocol de scoping review urmărește să identifice, evalueze și sintetizeze în mod sistematic modelele de prognoză multivariabile existente care prezic progresia bolii la pacienții cu boala Parkinson folosind abordări statistice sau de învățare automată. Reviewul va căuta în bazele de date cu recenzii științifice până în 2025 și va exclude modelele univariabile, căutând să identifice lacunele în cunoștințe și să ghideze cercetarea prognostică viitoare în această condiție neurodegenerativă eterogen.

StudiuParkinsonÎncredere bună21.07.2026

Stimularea Magnetică Theta Burst Trans-Spinală pentru Tulburările de Mers în Boala Parkinson: Un Studiu Randomizat Controlat

Acest studiu randomizat, controlat, dublu-orb a evaluat stimularea magnetică trans-spinală în rafale theta intermitente pentru tulburări de mers și echilibru la pacienții cu boala Parkinson, cu 33 de participanți urmăriți timp de 4 săptămâni. Rezultatele nu au arătat o îmbunătățire semnificativă din punct de vedere statistic în rezultatul primar (testul Timed Up and Go) sau în măsurile secundare motorii/de mers între grupurile cu stimulare activă și simulată, deși intervenția a fost în general bine tolerată.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă15.07.2026

Inflamația olfactivă și leziunea cerebrală traumatică ca factori de risc interacționanți în patologia bolii Parkinson

Acest studiu experimental a examinat modul în care inflamația olfactivă preexistentă (indusă de lipopolizaharidă) interacționează cu traumatismul cranian pentru a modifica neuropatologia asociată bolii Parkinson la șobolani. Rezultatele au arătat că, deși fiecare factor a indus în mod independent modificări neuroinflamatorii și alterări ale alfa-sinucleinei în regiuni cerebrale relevante pentru boala Parkinson, combinația lor a produs doar efecte sinergice limitate asupra marcatorilor bolii.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă15.07.2026

Procesarea Alterată a Recompensei Cerebrale la Pacienții cu Tulburări de Mișcare cu Depresie Comorbidă

Acest studiu a examinat modelele de activitate neurală la pacienții cu boala Parkinson și tremor esențial cu depresie, utilizând înregistrări cerebrale directe în timpul chirurgiei de stimulare profundă a creierului. Pacienții deprimați au arătat răspunsuri reduse ale puterii alfa-beta la feedback-ul de recompensă în regiuni cerebrale cheie (caudatul și cortexul prefrontal), cu severitatea depresiei corelată negativ cu activitatea neurală legată de recompensă, sugerând că depresia alterează mecanismele fundamentale de semnalizare a recompensei la pacienții cu tulburări de mișcare.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă15.07.2026

Simptome Neuropsihiatrice Prodromale cu Debut la Nivel Somatic versus Cerebral în Boala Parkinson: O Revizuire Narativă

Această recenzie examinează modul în care boala Parkinson ar putea progresa prin două căi distincte: de la corp la creier (începând în sistemul nervos periferic/enteric cu comportament REM distonul și disfuncție autonomă) și de la creier la corp (originând în regiunile olfactive/limbice cu hiposmie, anxietate, depresie). Recunoașterea acestor simptome neuropsihiatrice prodromale ani înaintea apariției manifestărilor motorii ar putea îmbunătăți stratificarea timpurie a riscului și selecția pacienților pentru intervenții.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă15.07.2026

Fluoxetina reduce anxietatea, dar agravează simptomele motoare în modelul bolii Parkinson în stadiu incipient

Acest studiu preclinic pe șobolani cu caracteristici parkinsoniene arată că fluoxetina (un SSRI) a redus eficient comportamentul asemănător anxietății, dar paradoxal a agravat deficitele motorii, inclusiv catalepsia și disfonia orală. Rezultatele sugerează modularea serotoninergică a circuitelor dopaminergice și ridică probleme cu privire la utilizarea SSRI-urilor în PD precoce, necesitând o investigație clinică suplimentară a strategiilor de tratament psihiatric în această populație.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă15.07.2026

Tulburări ale vocii în boala Parkinson și tremorul esențial: O comparație acustică transversală

Acest studiu observațional a comparat parametrii acustici ai vocii în 33 de pacienți cu boala Parkinson, 32 de pacienți cu tremor esențial și 38 de controale sănătoase, folosind măsurători obiective și Indicele Handicapului Vocal. Deși ambele tulburări de mișcare au prezentat anomalii vocale care se suprapun, tremorul esențial a manifestat o modulație mai pronunțată a tremolului de frecvență, în timp ce boala Parkinson a arătat modificări spectrale mai eminente, cu parametrii acustici corelând semnificativ cu severitatea afectării vocale subiective.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă11.07.2026

Mutația VPS35 Deteriorează Controlul Calității Mitocondrial în Boala Parkinson prin Perturbarea Căii Mediată de LRRK2

Acest studiu identifică o nouă mutație VPS35 p.D620N care cauzeaza boala Parkinson dominantă autozomalə prin perturbarea mitofagiei mediate de PINK1/parkin, un mecanism celular pentru eliminarea mitocondriilori deteriorate. Folosind celule și neuroni derivate din pacienți, cercetătorii au descoperit că mutația acționează printr-un mecanism de câștig de funcție care crește activitatea kinazei LRRK2 și previne recrutarea mitochondrială adecvată în timpul proceselor de control al calității.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă11.07.2026

Colaps akinetic acut în boala Parkinson: Caracteristici clinice și rezultate ale imobilizării susținute

Acest studiu retrospectiv pe 40 de pacienți cu boala Parkinson a examinat episoadele acute de imobilizare motorie durând ≥12 ore care au necesitat spitalizare de urgență. Căderi au fost declanșatorul cel mai frecvent; pacienții au prezentat deshidratare și markeri de leziune musculară, cu declin funcțional semnificativ în timpul unui sejur mediu la spital de 32 de zile.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă11.07.2026

Profilurile ARN circular din PBMC distinge parkinsonismul atipic de cel idiopatic și urmărește severitatea clinică

Acest studiu a analizat modelele ARN circular în celulele sangvine de la 140 de persoane cu boala Parkinson idiopatică, sindroame parkinsoniene atipice (MSA, PSP) și controale sănătoase folosind RT-qPCR, identificând șase ARN-uri circulare diferențial exprimate care ar putea discrimina tipurile de boală. Panourile multi-marker de ARN circular au atins o acuratețe diagnostică puternică (AUC 0,78-0,88) pentru a distinge paralizia supranucleară progresivă de boala Parkinson idiopatică, iar mai multe ARN-uri circulare au corelat cu severitatea simptomelor cognitive și motorii.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă07.07.2026

Apraxia membrelor în boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene atipice: o revizuire sistematică

Această analiză sistematică a examinat apraxia membrelor în boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene atipice (sindromul corticobasal, Paralizia Supranucleară Progresivă, Atrofia Sistemică Multiplă) prin analiza a 22 de studii. Sindromul corticobasal a prezentat cel mai sever deficit apraxic, în timp ce boala Parkinson a demonstrat deficite mai ușoare cu caracteristici suprapuse, iar Paralizia Supranucleară Progresivă a fost caracterizată în principal prin tulburări legate de secvență.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă07.07.2026

Mutațiile GBA1 și LRRK2 ca factori de risc pentru depresie și anxietate în boala Parkinson: o analiză longitudinală

Acest studiu longitudinal pe 4 ani efectuat pe 632 de pacienți cu boala Parkinson a examinat modul în care mutațiile genelor GBA1 și LRRK2 afectează dezvoltarea simptomelor de depresie și anxietate. Mutațiile GBA1 au apărut ca un factor de risc semnificativ pentru simptomele depresive, în special la femei peste 50 de ani, în timp ce mutațiile LRRK2 au arătat asociații cu dezvoltarea anxietății.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă07.07.2026

Studiu Faza 1 al Livrării Îmbunătățite prin Convecție a Terapiei Genice AAV2-GDNF în Boala Parkinson Avansată

Acest studiu de Fază 1 a evaluat siguranța și tolerabilitatea infuziei bilaterale putaminale a AAV2-GDNF, o terapie genică proiectată pentru a deliver factori neurotrofici direct în regiunile cerebrale afectate la 13 pacienți cu boala Parkinson avansată pe parcursul a 5 ani. Deși 45 de evenimente adverse au fost posibil sau probabil legate de medicamentul studiului și terapia a atins doar 26% acoperire putaminală, niciun eveniment advers grav nu a fost atribuit intervenției, susținând dezvoltarea ulterioară a acestei abordări de livrare genică.

StudiuParkinsonÎncredere bună07.07.2026

Diferențele amplitudinii fluctuațiilor de joasă frecvență în fMRI în stare de repaus între boala Parkinson și atrofia multiplă a sistemului - tip parkinsonian

Acest studiu de neuroimagistică a comparat modelele de activitate cerebrală folosind fMRI în stare de repaos în 25 de pacienți cu boala Parkinson, 20 de pacienți cu atrofie multisistemică de tip parkinsorian și 20 de controluri sănătoase. Rezultatele au identificat amplitudine redusă a fluctuațiilor de joasă frecvență în regiunile cerebeloase și corticale ale pacienților cu boala Parkinson, iar schimbările cerebelloase drepte au arătat o capacitate discriminativă puternică (AUC 0,900) pentru diferențierea celor două condiții.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă07.07.2026

Stresul Perceput și Funcția Cognitivă Modelează Prezentarea Clinică Inițială a Bolii Parkinson

Acest studiu transversal de 52 de pacienți cu Parkinson nou diagnosticați, fără tratament anterior, a examinat asociațiile dintre simptomele motorii, simptomele non-motorii, deficiența cognitivă și stresul perceput versus stresul obiectiv. Stresul perceput și performanța cognitivă mai scăzută au fost asociate cu scoruri mai mari de deficiență non-motorie și funcțională, în timp ce stresul din viața obiectiv nu a prezentat corelații semnificative.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă03.07.2026

Performanța de screening a itemului privind anxietatea din scala MDS-UPDRS în cazul bolii Parkinson: comparație cu scala de evaluare a anxietății Hamilton

Acest studiu evaluează cât de bine identifică întrebarea unică privind anxietatea din Scala unificată de evaluare a bolii Parkinson a Societății pentru Tulburări de Mișcare (MDS-UPDRS) anxietatea semnificativă din punct de vedere clinic, în comparație cu standardul de referință, Scala de evaluare a anxietății Hamilton. Rezultatele arată că itemul privind anxietatea din MDS-UPDRS funcționează în mod rezonabil ca instrument pragmatic de screening clinic, cu praguri diferite de sensibilitate și specificitate utile pentru trierea pacienților care necesită o evaluare cuprinzătoare a anxietății.