Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres
← Toate temele

Parkinson

Boala Parkinson și tulburări de mișcare.

476 de articole
Fișe de lucruCere sprijin
← Toate secțiunile

Studii și știri

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Decarboxilază de Tirozină Fecală și Complicații ale Răspunsului Motor în Boala Parkinson

Acest studiu a examinat dacă tirozin decarbozilaza bacteriană din intestin (TDC), care metabolizează levodopa, este asociată cu complicații motorii la 178 de pacienți cu boala Parkinson. Deși pacienții cu diskinezi și fluctuații motorii au prezentat niveluri fecale de TDC de 2-3 ori mai mari, diferențele nu au fost statistic semnificative, sugerând o potențială, dar nedovedită relație între enzimele derivate din microbiota și variabilitatea răspunsului la tratament.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Măsuri ale mersului bazate pe senzori purtabili ca indicatori obiectivi ai severității bolii Parkinson: O revizuire sistematică și o meta-analiză

Această analiză sistematică a 93 de studii a examinat dacă unitățile de măsurare inerțiale (IMU) pot cuantifica cu acuratețe severitatea motorului bolii Parkinson prin corelarea parametrilor de mers cu scale clinice stabilite (MDS-UPDRS III, Hoehn și Yahr). Constatările meta-analizei confirmă că metricile obiective ale mersului, inclusiv viteza redusă, lungimea pasului mai scurtă, timp prelungit de susținere și viteză scăzută de viraj, reflectă în mod fiabil severitatea bolii și stadiile de progresie.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă19.06.2026

Imagistica SPECT a Transportorului de Dopamina Dificil de Interpretat în Diagnosticul Bolii Parkinson

Acest studiu a evaluat frecvența și acuratețea diagnostică a imaginilor ambigue ale transportorului de dopamină cu SPECT folosind [123I]ioflupană în 178 de pacienți cu boala Parkinson și controale potrivite. Între 3,4-7,6% din cazuri au fost dificil de interpretat, cu rate de clasificare greșită de până la 50% în aceste cazuri limitate, evidențiind limitări importante ale interpretării vizuale binare în neuroimagistică.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă19.06.2026

Fluența verbală în boala Parkinson cu deficiență cognitivă ușoară: analize cantitative, calitative și de rețea semantică

Acest studiu a comparat performanța fluidității verbale între pacienții cu boala Parkinson cu și fără deficiență cognitivă ușoară, folosind atât cotarea tradițională, cât și analiza rețelei semantice. Rezultatele au arătat că deficiența cognitivă afectează semnificativ atât fluiditatea semantică, cât și cea fonetică, cu diferite domenii neuropsihoice care prezic performanța în fiecare tip de sarcină.

StudiuParkinsonÎncredere bună19.06.2026

Variantele Genei Complexului Mitocondrial I Asociate cu Răspunsul de Scurtă Durată la Levodopa în Boala Parkinson

This study analyzed mitochondrial genome variants in 49 Parkinson's disease patients undergoing levodopa challenge testing, finding that variants in mitochondrial complex I genes (ND4, ND5, ND6) were associated with differential treatment response. Specific variants in MT-ND4 and ND5 showed significant structural impacts in responsive patients, while non-responsive patients carried unique variants absent from standard databases, suggesting mitochondrial function may influence levodopa therapeutic efficacy.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă19.06.2026

Efectele neurotoxice ale expunerii concomitente la mangan și vanadiu în modelele animale ale bolii Parkinson

Acest studiu a examinat modul în care expunerea combinată la manganul și vanadiul afectează șoarecii cu predispoziție genetică la boala Parkinson, constatând că co-expunerea a agravat declinul motor, deficitele olfactive, anxietatea și hiperactivitatea la șoarecii transgeci, dar nu la controalele sănătoase. Constatările sugerează că amestecurile de metale grele din mediu pot contribui la dezvoltarea bolii Parkinson, în special la indivizii genetic vulnerabili.

StudiuParkinsonÎncredere bună19.06.2026

Povara inserțiilor/delețiilor ADN mitocondrial în boala Parkinson: analiză dintr-o cohortă braziliană

Acest studiu a secvențiat ADN-ul mitochondrial complet de la 104 brazilieni cu boala Parkinson și 75 controale, găsind o povară semnificativ mai mare de inserții/delecții în genele complexului I asociate PD. Au fost identificate șapte variante mitocondiale noi, în special îmbogățite la indivizii cu ascendență nativ-americană, sugerând că variația genomică mitochondrială poate contribui la susceptibilitatea PD în populații genetic amestecate.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă19.06.2026

Variante DCTN1 noi asociate cu boala Perry într-o cohortă de parkinsonism chinezească

O serie de cazuri a identificat trei variante ale genei DCTN1 (două noi) într-un screening a 932 de pacienți chinezi cu parkinsonism, cu o rată de detecție de 0,32%. Studiile funcționale au confirmat patogenitatea prin localizare proteică defectuoasă, patologie TDP-43 și poziționare lisozomală alterată, lărgind înțelegerea genetică și fenotipică a bolii Perry.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă19.06.2026

Parkinsonism al Membrului Inferior: Reevaluarea Planimetriei RMN pentru Diagnosticul Diferențial

Acest studiu a evaluat măsurile planimetrice RM (raportul M/P, MRPI, MRPI 2.0) la 71 de pacienți cu parkinsonism de corp inferior (VP, NPH, PSP) și control cu MP pentru a îmbunătăți diagnosticul diferențial. Rezultatele au arătat că MRPI 2.0 discriminează efectiv PSP și NPH de parkinsonismul vascular la nivel de grup, susținând utilitatea sa clinică în clasificarea parkinsonismului atipic.

StudiuParkinsonÎncredere bună19.06.2026

Serul fosforilat tau 217 la purtătorii variantei GBA1 cu și fără boala Parkinson

Acest studiu a comparat nivelurile de tau 217 fosforilatã din ser în pacienţi cu boala Parkinson asociatã GBA1, PD idiopatic, purtãtori GBA1 nemanifestaţi și controale, constatând cã p-tau217 nu a diferenţiat între grupurile PD. Purtãtorii GBA1 nemanifestaţi au prezentat p-tau217 ridicat corelat cu cogniţie mai slabã, dar valoarea predictivã a marcatorului pentru conversia bolii sau declinul cognitiv rãmâne neclarã.

StudiuParkinsonÎncredere bună19.06.2026

Infuzie subcutanată continuă de apomorfină pentru managementul simptomelor în sindroamele parkinsoniene avansate: Un studiu retrospectiv la domiciliu

Acest studiu retrospectiv a evaluat infuzia subcutanată continuă de apomorfină (ISCA) administrată prin îngrijire la domiciliu în 17 pacienți cu boala Parkinson avansată sau atrofie multisistemică după evenimente care amenință viața și afectează absorbția medicamentelor orale. ISCA a fost asociată cu ameliorarea simptomelor la 82% din pacienți cu bună tolerabilitate, sugerând beneficiu paliativ potențial în afecțiuni Parkinsoniene degenerative avansate.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă19.06.2026

Reorganizarea Funcțională a Conectivității Corticostriate pe Diferite Grade de Degenerare Nigrostriatală în Boala Parkinson

Acest studiu neuroimagistic transversal pe 326 de pacienți cu boala Parkinson a investigat cum deplecția dopaminei striatale se corelează cu modificările conectivității functionale cerebrale dintre cortex și striatum folosind imagistica fMRI în repaus și imagistica PET. Rezultatele au arătat că odată cu scăderea nivelurilor de dopamină, caudatul posterior demonstrează o conectivitate crescută cu regiunile corticale motoare și senzoriale, sugerând o reorganizare functională compensatorie în neurodegenerarea în stadiu incipient.

StudiuParkinsonÎncredere bună19.06.2026

Plângeri Cognitive Subiective la Pacienții cu Parkinson Cognitiv Normali Prezic Dezvoltarea Demenței: Un Studiu Longitudinal pe 5 Ani

Acest studiu de urmărire pe 5 ani a 53 de pacienți cu boala Parkinson cognitiv normali a constatat că cei care au raportat plângeri cognitive subiective mai ridicate (scorul SCCQ-PD 6-12) au avut un risc semnificativ crescut de a dezvolta demență în comparație cu cei cu plângeri reduse. Testarea cognitivă de bază nu a arătat diferențe între grupuri, dar deficiența în activitățile instrumentale ale vieții zilnice și dezvoltarea viitoare a demenței au fost mai frecvente în grupul cu plângeri ridicate.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă19.06.2026

Calitatea vieții în boala Parkinson cu debut precoce: Corelatele psihosociale și demografice

Un sondaj transversal pe 262 adulți cu boala Parkinson cu debut timpuriu a identificat că factorii psihosociali—în special stresul perceput, singurătatea și capitalul psihologic—sunt predictori mai influenți ai calității vieții decât variabilele demografice singure. Munca semnificativă și reziliența psihologică au apărut ca factori protectori, în timp ce stresul și timpul scurs de la diagnostic au afectat negativ bunăstarea.

StudiuParkinsonÎncredere bună19.06.2026

Hiperecoicitate strială ca marker de imagistică cu ultrasunete pentru distonia-parkinsonismul X-linked prodromal

Acest studiu a examinat 138 de participanți folosind sonografia transcraniană pentru a identifica markeri de imagistică pentru distonia-parkinsonismul X-linked (XDP), o tulburare neurodegenerativă genetică. Hiperećogenitatea nucleului lentiform a fost găsită la 81% dintre pacienții cu XDP și la 47% dintre purtătorii nemanifestanți (comparativ cu 20% dintre controalele sănătoase), apărând cu ani înainte de debutul simptomelor și putând ajuta la identificarea celor cu risc mai mare pentru manifestarea bolii.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă19.06.2026

Traiectoriile asimetriei motorii și rezultatele clinice în boala Parkinson după stimularea cerebrală profundă a nucleului subthalamic (STN-DBS): un studiu longitudinal pe o perioadă de 5 ani

Acest studiu longitudinal, care a inclus peste 500 de pacienți cu boala Parkinson în stadiu avansat, a analizat modul în care asimetria motorie (diferențele dintre afectarea mișcărilor pe partea stângă și cea dreaptă) evoluează pe parcursul a 5 ani după intervenția chirurgicală de stimulare cerebrală profundă a nucleului subtalamic (STN-DBS). Rezultatele au arătat că asimetria motorie normalizată a scăzut în timp și a fost asociată cu o calitate mai bună a vieții, severitatea motorie globală jucând un rol de mediator în relația dintre asimetrie și rezultatele clinice.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă19.06.2026

Influența vitezei mersului asupra parametrilor spațiotemporali în boala Parkinson avansată după stimularea cerebrală profundă a nucleului subtalamic

Acest studiu prospectiv a examinat modul în care stimularea cerebrală profundă a nucleului subthalamic (DBS-STN) afectează parametrii mersului în 30 de pacienți cu boală Parkinson avansată, utilizând analiza pe o bandă de alergare sensibilă la presiune la trei viteze de mers. Rezultatele au arătat îmbunătățiri selective ale lungimii pasului pentru membrul mai afectat și reducerea asimetriei mersului, deși viteza generală de mers și cadența au rămas neschimbate după intervenție chirurgicală.