Crize epileptice și managementul lor.
399 de articoleUn medicament experimental numit zorevunersen se dovedește extrem de promițător pentru copiii cu sindromul Dravet, reducând crizele cu până la 91% și îmbunătățind calitatea vieții prin optimizarea funcției genice în procesul de semnalizare al celulelor nervoase. Rezultatele pozitive ale studiilor clinice i-au determinat pe cercetători să treacă la studii clinice de fază 3, de amploare mai mare.
O femeie în vârstă de 30 de ani cu epilepsie rezistentă la tratament, convulsii non-epileptice psihogene, dizabilitate intelectuală și psihoza cauzată de o translocație cromozomală echilibrată moștenită maternal a continuat să experimenteze crize zilnice în ciuda mai multor medicamente antiepileptice, stimulării nervului vag și stimulării cerebrale profunde a nucleilor talami anteriori. Cazul demonstrează relația complexă între epilepsie, comorbiditățile psihiatrice, efectele secundare ale neuroestimulării (inclusiv normalizarea forțată) și sugerează perturbarea genetică a genelor neuroevolutive care reglementează semnalele inhibitorii.
Acest studiu clinic pe 189 de pacienți adulți a constatat că doza inadecvată de medicamente anticonvulsivante a fost asociată în mod independent cu eșecul tratamentului și mortalitate mai înaltă în status epilepticus non-convulsiv, indiferent de succesiunea tratamentului. Cercetarea sugerează că asigurarea unei doze corespunzătoare de medicamente este mai critică decât ordinea specifică a administrării medicamentelor în gestionarea acestei condiții.
Acest studiu propune SALT, un model de deep learning care combină arhitectura LSTM-Transformer cu preantrenare autosupervizată pentru a detecta crize epileptice din semnale EEG fără a necesita seturi mari de date etichetate. Metoda a obținut o sensibilitate și o acuratețe >98% pe două seturi de date publice de referință folosind protocoale de evaluare atât pe bază de segmente, cât și pe bază de evenimente.
Acest studiu identifică DIRAS2, o GTPază legată de Ras, ca regulator al susceptibilității la convulsii prin efectele sale asupra echilibrului excitație/inhibiție neuronal și căilor de ferroptotoxă în modele de epilepsie și la pacienți cu epilepsie temporală. Suprexprimarea DIRAS2 reduce activitatea convulsivă și protejează împotriva ferroptotoxei prin inhibirea semnalizării ERK/p38 MAPK, identificând o potențială țintă terapeutică pentru tratamentul epilepsiei.
Un studiu retrospectiv realizat pe un eșantion de 56 de copii (cu vârste cuprinse între 0 și 21 de ani) care s-au prezentat la un serviciu de urgență pediatrică cu crize convulsive active a arătat că 46% dintre aceștia au necesitat intubare, cel mai adesea pentru protejarea căilor respiratorii sau din cauza insuficienței respiratorii. Pacienții intubați prezentau, de obicei, crize convulsive febrile complexe, cu o durată mai lungă a crizelor, și au necesitat administrarea mai multor medicamente anticonvulsivante pentru controlul acestora.
O femeie în vârstă de 59 de ani, care prezenta modificări comportamentale, tulburări de memorie și hiponatremie, a fost diagnosticată cu encefalită autoimună cu anticorpi LGI1 pozitivi, după ce o RMN cerebrală a evidențiat afectarea lobului temporal, iar EEG-ul a evidențiat tipare electrografice de criză. Tratamentul cu terapie pulsată cu steroizi, plasmofereză și lacosamidă a dus la dispariția leziunilor în termen de 90 de zile, subliniind importanța monitorizării EEG pentru depistarea precoce a encefalitei autoimune.
Acest studiu a comparat înregistrările EEG cu și fără hiperventilație pentru a evalua rolul lor în detectarea anomaliilor epileptiforme la 659 de pacienți. Hiperventilația, durata mai lungă de înregistrare și privarea de somn au crescut probabilitatea de a detecta descărcări epileptiforme, hiperventilația prezentând beneficii deosebite la copii, dar nu la adulți.
Acest studiu propune o rețea de atenție cauzală (CANet) care combină convoluția cauzală dilatată cu mecanisme de atenție pentru a prezice crizele în timpul perioadelor preictale prelungite (cu până la 2 ore înainte de debut). Testarea pe seturi de date standard privind epilepsia a evidențiat o sensibilitate ridicată (92-100%) și rate scăzute de alarme false, cu timpi medii de predicție care depășesc 90 de minute, ceea ce ar putea oferi timp suficient pentru intervenția terapeutică.
Un raport de caz prezintă o experiență de alăptare reușită a unei mame cu epilepsie rezistentă la medicamente, tratată cu acetat de eslicarbazepină, în care concentrațiile serice ale medicamentului la sugar au fost măsurate la 9,1% și 7,5% din concentrația maternă, fără efecte adverse la 13 luni de urmărire. Autorii concluzionează că alăptarea poate fi luată în considerare sub supraveghere clinică în cazul sugarilor sănătoși născuți la termen ai mamelor aflate sub monoterapie cu eslicarbazepină, menționând totodată că datele privind siguranța rămân limitate.
Acest studiu caz-martor, care a inclus 132 de pacienți cu epilepsie și 131 de subiecți martori, a evidențiat niveluri serice de subfatin semnificativ mai scăzute la pacienții cu epilepsie în comparație cu subiecții martori, analiza ROC indicând o bună putere de discriminare diagnostică (AUC 0,84). Autorii propun subfatina ca un biomarker promițător care ar putea reflecta procesele neuroinflamatorii din cadrul epileptogenezei, cu potențială utilitate diagnostică și prognostică.
Acest studiu a analizat modul în care spray-ul nazal cu diazepam, un medicament de urgență aprobat de FDA pentru crize convulsive în serie la copiii cu vârste cuprinse între 2 și 5 ani, a influențat intervalul de timp dintre episoadele de crize în serie. Rezultatele au arătat că intervalul mediu dintre crizele în serie s-a dublat aproximativ pe parcursul perioadei de tratament, ceea ce sugerează o îmbunătățire a controlului crizelor prin utilizarea continuă a medicamentului.
Această revizuire sistematică a sintetizat 47 de studii observaționale privind urgențele convulsive în Spania, dezvăluind că pacienții cu stare epileptică experimentează o mortalitate ridicată (24,3%), o durată prelungită a convulsiilor (8-51 de ore) și admisii semnificative în unități de terapie intensivă. Pacienții prezentați cu convulsii epileptice la secțiile de urgență au arătat rate de spitalizare variabile (6-32%) și complicații medicale (19,4-52,1%), subliniind sarcina clinică și asupra resurselor de sănătate substanțială a urgențelor convulsive.
Un studiu cvaziexperimental de 344 de adolescenți din Quito a constatat că o benzi desenate educativă a îmbunătățit semnificativ scorurile mediane globale de cunoștințe-atitudini-practici (CAP) de la 11,5 la 15,1. Elevii au arătat îmbunătățiri mai mari indiferent de cunoștințele inițiale, deși cei cu expunere anterioară la convulsii s-au îmbunătățit mai puțin, sugerând că educația bazată pe benzi desenate reduce în mod eficace stigmatul epilepsiei în populațiile diverse de adolescenți.
Acest articol prezintă un dispozitiv memristor capacitiv pe bază de SnNb₂O₆ care imită neuronii biosinaptici cu dinamică de tip „leaky-integrate-and-fire” pentru monitorizarea crizelor epileptice. Dispozitivul atinge o precizie de clasificare de 95,8% pentru stările asociate epilepsiei atunci când este integrat cu rețele neuronale convoluționale pentru analiza semnalului EEG.
Această analiză narativă examinează interacțiunile bidirectionale complexe dintre medicamentele anticonvulsivante și contraceptivele hormonale, care pot afecta controlul convulsiilor, eficacitatea contraceptivă și nivelurile serice ale medicamentelor la persoanele cu epilepsie de vârstă reproductivă. Autorii subliniază că sarcinile planificate conduc la rezultate mai bune și oferă îndrumări cuprinzătoare pentru selectarea metodelor de contracepție adecvate, abordând în același timp populații speciale, inclusiv adolescenții și persoanele cu dizabilități intelectuale.
Acest studiu optimizează achiziția semnalului EEG prin selectarea comună a canalelor și benzilor de frecvență cele mai relevante pentru clasificarea convulsiilor, reducând în același timp costurile computaționale, utilizând o abordare cu algoritm genetic testată pe baza de date CHB-MIT. Rezultatele au identificat canale specifice (P3-O1, P4-O2, CZ-PZ) și benzi de frecvență (gama și alfa) ca fiind cele mai relevante pentru detectarea precisă a convulsiilor în medii clinice cu resurse limitate.
Acest studiu de cohortă multi-centru chinez pe 1.013 femei cu epilepsie a examinat modul în care suplimentarea cu acid folic afectează rezultatele sarcinii, constatând că utilizarea AF în sarcinile expuse ASM a redus riscurile rezultatelor composite adverse și moartea fetală. Suplimentarea la ≥0,4 mg/zi a oferit protecție, cu relații doza-răspuns analizate folosind modele statistice adecvate.
