Epilepsie

StudiuEpilepsieÎncredere bună02.07.2026

Creatin-kinaza ca biomarker pentru diferențierea crizelor tonico-clonice generalizate de crizele neepileptice de origine psihogenă și de sincopă: revizuire sistematică și metaanaliză

Un studiu de cohortă retrospectiv și o meta-analiză realizate pe un eșantion de 1.300 de pacienți au analizat dacă nivelurile serice ale creatinkinazei (CK) ar putea contribui la diferențierea crizelor epileptice de crizele non-epileptice de origine psihogenă (PNES) și de sincopă. Rezultatele au evidențiat niveluri semnificativ crescute ale CK la 48 de ore după crize tonico-clonice generalizate, comparativ cu PNES și sincopă, sugerând că CK ar putea fi un potențial biomarker adjuvant pentru clasificarea crizelor atunci când istoricul clinic este neclar.

StudiuEpilepsieÎncredere bună02.07.2026

Faza postictală în epilepsia idiopatică canină: manifestări clinice, gestionare și impactul asupra calității vieții din perspectiva proprietarilor

Acest studiu observațional a chestionat 292 de proprietari de câini cu privire la simptomele postictale în cazul epilepsiei idiopatice canine, constatând că 97% dintre aceștia au raportat semne clinice postictale, inclusiv dezorientare, mers compulsiv, ataxie și orbire, care au afectat în mod semnificativ calitatea vieții atât a câinilor, cât și a proprietarilor. Medicamentele anticonvulsive de urgență s-au dovedit ineficiente în controlul semnelor postictale în 71% din cazuri, evidențiind o nevoie terapeutică nesatisfăcută în gestionarea fazei postictale a crizelor epileptice, adesea neglijată.

StudiuEpilepsieÎncredere bună02.07.2026

Analiza modelelor de prescriere a medicamentelor antiepileptice și a impactului monitorizării terapeutice a medicamentelor asupra controlului crizelor

Acest studiu retrospectiv realizat în cadrul unui spital a analizat modelele de prescriere a medicamentelor anticonvulsivante la 918 de pacienți cu tulburări convulsive, constatând că levetiracetamul este medicamentul cel mai frecvent prescris. Studiul a evidențiat faptul că menținerea unor doze stabile de medicamente a fost asociată cu un control mai bun al crizelor, în timp ce ajustările de doză bazate pe monitorizarea nivelurilor terapeutice ale medicamentului au fost, în mod paradoxal, corelate cu o creștere a numărului de crize intermitente.

StudiuEpilepsieÎncredere bună01.07.2026

Dieta Atkins modificată pentru epilepsia rezistentă la tratament medicamentos la adolescenți și adulți: o revizuire sistematică și o metaanaliză

Această meta-analiză a trei studii clinice randomizate controlate a evaluat dieta Atkins modificată (MAD) ca opțiune terapeutică pentru epilepsia rezistentă la tratament medicamentos la adolescenți și adulți, constatând că 23% dintre pacienți au înregistrat o reducere a crizelor de ≥50%, cu rezultate semnificativ mai bune în comparație cu grupurile de control. Datele demonstrează că MAD are eficacitate și un nivel bun de aderență la tratament în ceea ce privește reducerea crizelor în cazul epilepsiei rezistente la medicamente, deși mărimea efectului absolut este modestă.

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă01.07.2026

Cenobamat în sindromul Dravet pediatric: două cazuri de pacienți care răspund la tratament, contestând mecanismele convenționale ale blocatorilor canalelor de sodiu

Două cazuri pediatrice de sindrom Dravet (cauzat de mutații SCN1A) au prezentat o reducere substanțială a crizelor epileptice cu cenobamat, în ciuda proprietăților de blocare a canalelor de sodiu ale medicamentului, care de obicei agravează această afecțiune. Rezultatele sugerează că mecanismul cenobamatului poate diferi de cel al blocantelor clasice de canale de sodiu și justifică efectuarea unor studii controlate pentru a evalua eficacitatea și siguranța în populații pediatrice.

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă30.06.2026

Factori predictivi ai recidivei crizelor după întreruperea tratamentului anticonvulsiv la copiii cu epilepsie

Un studiu realizat pe un eșantion de 403 copii cu epilepsie care au întrerupt tratamentul anticonvulsiv după o perioadă de ≥2 ani fără crize a evidențiat că 12,7% dintre aceștia au suferit o recidivă a crizelor, cele mai ridicate rate fiind înregistrate în cazul etiologiilor genetice (25%) și structurale (14,9%). Printre factorii predictivi cheie ai recidivei s-au numărat vârsta la momentul diagnosticării > 2 ani, etiologia definită, crizele focale și întreruperea rapidă a tratamentului (< 3 luni).

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă29.06.2026

Rolurile funcționale și moleculare ale receptorului de neurotrofină p75 în epilepsie

Această analiză examinează modul în care receptorul de neurotrofină p75 (p75NTR) contribuie la dezvoltarea epilepsiei prin modificarea echilibrului neurotransmițătorilor și creșterea expresiei pro-BDNF/p75NTR în celulele cerebrale. Autorii sintetizează dovezile actuale privind căile mecanice care leagă supraexpresia p75NTR de epileptogeneză și de patogeneza crizelor.

StudiuEpilepsieÎncredere bună29.06.2026

Alterarea stării de conștiință indusă de epilepsie și răspunderea penală: un cadru de evaluare juridică și clinică

Această analiză de caz examinează situația unui șofer care suferă de epilepsie de lungă durată și care a provocat un accident rutier în timpul unei stări de tulburare profundă a conștiinței indusă de o criză, abordând modul în care instanțele stabilesc răspunderea penală în astfel de situații. Autorii pledează pentru extinderea cadrelor juridice, astfel încât acestea să impună o evaluare medicală multidisciplinară și măsuri terapeutice, mai degrabă decât măsuri pur penale, pentru a preveni incidente viitoare și a reduce la minimum complicațiile psihiatrice.

StudiuEpilepsieÎncredere bună28.06.2026

Monoterapia cu lacosamidă la pacienții cu epilepsie și tulburări psihiatrice comorbide: O analiză retrospectivă a dosarelor

Acest studiu retrospectiv a evaluat monoterapia cu lacosamidă (LCM) la 55 de pacienți adulți cu epilepsie, comparând pe cei cu (n=19) și fără (n=36) comorbidități psihiatrice pe parcursul a 6 luni. Ambele grupuri au obținut >80% libertate de crize cu efecte adverse psihiatrice minime (un caz de iritabilitate), iar doi pacienți cu anxietate au experimentat ameliorarea simptomelor, sugerând că LCM este bine tolerată la pacienții cu epilepsie cu condiții psihiatrice preexistente.

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă28.06.2026

Asocieri între crizele epileptice din timpul sarcinii și rezultatele negative ale sarcinii: o revizuire sistematică și o metaanaliză

Această meta-analiză a 25 de studii observaționale (24.596 de sarcini) a constatat că femeile însărcinate cu epilepsie care suferă de crize prezintă un risc crescut de naștere prin cezariană, depresie peripartum, naștere prematură și nou-născuți cu greutate mică pentru vârsta gestațională, în comparație cu cele care nu suferă de crize. Analiza a examinat, de asemenea, modul în care factorii socioeconomici pot influența controlul crizelor în timpul sarcinii.

StudiuEpilepsieÎncredere bună27.06.2026

Hemisferotomie în cazul epilepsiei posttraumatice la copii

Hemisferotomia este o tehnică neurochirurgicală care constă în deconectarea unui emisfer cerebral pentru a controla crizele severe, rezistente la tratamentul medicamentos, la copiii care au suferit un traumatism cranian. Această intervenție specializată este luată în considerare atunci când epilepsia cu originea într-un singur emisfer nu poate fi gestionată cu medicamente, oferind posibilitatea controlului crizelor prin deconectarea anatomică a creierului, mai degrabă decât prin îndepărtarea țesutului.

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă27.06.2026

Disfuncția canalelor ionice cardio-cerebrale: legătura dintre moartea subită și neașteptată în epilepsie și sindromul QT lung

Această analiză mecanicistă examinează disfuncțiile comune ale canalelor ionice (în special variantele genelor KCNQ1, KCNH2 și SCN5A) care pot determina simultan predispoziția la crize convulsive și anomalii ale repolarizării cardiace, propunând un cadru integrat de „ionocanalopatie cardio-cerebrală” pentru înțelegerea riscului de SUDEP. Autorii discută implicațiile critice pentru evaluarea siguranței medicamentelor anticonvulsive și pentru strategiile de medicină de precizie la pacienții cu vulnerabilități neurologice și cardiace suprapuse.

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă27.06.2026

Dinamica sincronizării la scară largă în timpul crizelor epileptice: o analiză a rețelei EEG independentă de pacient

Acest studiu examinează tiparele de sincronizare electrică cerebrală în timpul crizelor, utilizând analiza rețelelor EEG cu metode aplicabile la diferiți pacienți. Cercetarea contribuie la înțelegerea mecanismelor neurofiziologice care stau la baza propagării crizelor și poate oferi informații utile pentru evaluarea clinică sau abordările terapeutice.

StudiuEpilepsieÎncredere bună27.06.2026

Validarea preliminară a chestionarului privind factorii declanșatori ai crizelor epileptice la adulții cu epilepsie

Acest studiu transversal a validat un chestionar de autoevaluare (EST-Q) destinat evaluării factorilor declanșatori percepuți ai crizelor la 100 de adulți cu epilepsie din Brazilia. Modulul de bază, compus din șapte itemi, a demonstrat o consistență internă adecvată pentru cercetarea la nivel de grup, dar o fiabilitate insuficientă pentru deciziile clinice individuale, analiza factorială exploratorie indicând o structură predominant unidimensională.

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă26.06.2026

Psihoza ca manifestare a unei crize focale cu afectarea conștiinței la un pacient geriatric

Crizele focale cu alterare a conștiinței (denumite anterior crize parțiale complexe), cu originea în lobul temporal, se manifestă frecvent prin simptome psihiatrice, inclusiv tulburări comportamentale și afective, incidența maximă fiind înregistrată în rândul populației vârstnice. Acest raport de caz descrie un adult în vârstă a cărui psihoză tranzitorie a fost atribuită în cele din urmă activității convulsive, mai degrabă decât unei boli psihiatrice primare, evidențiind dificultatea diagnosticării psihozei asociate convulsiilor la pacienții geriatrici.

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă26.06.2026

Nivelurile proteinei huntingtină modulează susceptibilitatea la crize spontane la șoarecii FVB/N

Acest studiu demonstrează că nivelurile proteinei huntingtină influențează apariția unei tulburări convulsive spontane la șoarecii FVB/N, reducerea nivelului de huntingtină crescând frecvența crizelor, în timp ce supraexprimarea acesteia previne complet apariția crizelor. Rezultatele ridică aspecte importante în ceea ce privește terapiile de reducere a nivelului de huntingtină aflate în curs de testare pentru boala Huntington, sugerând posibile efecte adverse asupra susceptibilității la crize, ca urmare a scăderii nivelurilor de huntingtină de tip sălbatic.

StudiuEpilepsieÎncredere bună25.06.2026

Personalitatea și tiparele de atașament la pacienții cu crize psihogene neepileptice: un studiu comparativ realizat în Arabia Saudită

Acest studiu a comparat trăsăturile de personalitate și tiparele de atașament la 25 de pacienți cu crize non-epileptice de origine psihogenă (PNES), 23 de pacienți cu epilepsie și 20 de subiecți sănătoși din grupul de control, utilizând chestionare psihologice standardizate. Pacienții cu PNES au prezentat scoruri IQ mai scăzute și diferențe modeste în ceea ce privește trăsăturile de personalitate (amabilitate și deschidere) în comparație cu subiecții din grupul de control, dar nu s-au înregistrat diferențe semnificative în ceea ce privește stilurile de atașament sau satisfacția față de viață.

StudiuEpilepsieÎncredere bună23.06.2026

Căile de tratament și de trimitere pentru pacienții cu epilepsie din Germania: un studiu bazat pe o bază de date națională

Acest studiu retrospectiv a analizat înregistrările sistemului național de asigurări de sănătate din Germania pentru a evalua parcursurile terapeutice în cazul epilepsiei și respectarea ghidurilor de practică clinică, identificând o prevalență națională de 0,67%, 36% dintre pacienți fiind clasificați ca refractari la tratamentul medicamentos. Cercetarea a validat datele centrelor de epilepsie din cadrul spitalelor prin compararea cu bazele de date naționale, în vederea evaluării trimiterii în timp util către specialiști și a recomandărilor privind tratamentul optim.

Studii și știri