Crize epileptice și managementul lor.
328 de articoleAcest studiu transversal a examinat prevalența bacteriuriei asimptomatice (ASB) la 200 de pacienți cu epilepsie versus 100 de controale sănătoase, constatând rate semnificativ mai mari de ASB în grupul cu epilepsie (34,0% vs 16,2%). Genul feminin, proteinuria și utilizarea oxcarbazepenei au fost identificate ca factori de risc, în timp ce lamotrigina a demonstrat un efect protector.
O nouă scară de autoraportare cu 10 articole a fost dezvoltată pentru a măsura aderența la medicamentele anticonvulsivante și pentru a identifica motivele non-aderenței la pacienții cu epilepsie. Scara a demonstrat consistență internă puternică (alfa Cronbach = 0,80) și a fost validată folosind Analiza Componentelor Principale și corelația cu o măsură de aderență medicamentoasă stabilită (MARS) în 162 de participanți.
Acest studiu propune o abordare bazată pe învățarea profundă pentru predicția crizelor epileptice prin analiza semnalului EEG, utilizând rețele neuronale convoluționale pentru extragerea caracteristicilor și Bi-LSTM pentru clasificare. Metoda a atins o precizie de 99,61% și are ca scop îmbunătățirea calității vieții pacienților prin detectarea precoce a crizelor și intervenția în timp util.
Această revizuire sistematică a analizat 136 de studii pentru a evalua impactul uman și economic al epilepsiei focale și al crizelor tonico-clonice generalizate primare la adulți, examinând rezultatele pacienților, calitatea vieții, pierderea productivității și povara îngrijitorilor. Rezultatele demonstrează că epilepsia, în special cea focală, impune o povară substanțială, incluzând productivitate scăzută la locul de muncă, creșterea numărului de zile de concediu medical, pensionarea anticipată și costuri semnificative pentru îngrijitori, impactul fiind mai mare în cazul frecvenței ridicate a crizelor și al rezistenței la tratament.
Această revizuire sistematică a 37 de studii analizează modul în care modelele de învățare automată pot prezice răspunsul individual al pacienților la medicamentele anticonvulsivante, prin analiza datelor clinice, a imaginilor cerebrale, a EEG-ului și a informațiilor genetice. Deși unele modele prezintă o precizie promițătoare, rezultatele variază semnificativ, iar acest domeniu se confruntă cu limitări importante legate de calitatea și cantitatea datelor, care necesită cercetări suplimentare și standardizare.
Un studiu clinic realizat pe 12 pacienți adulți cu epilepsie și niveluri ridicate ale enzimei hepatice (GGT) a arătat că trecerea de la carbamazepină la lacosamidă a dus la o reducere semnificativă a nivelurilor de GGT și la normalizarea acestora la majoritatea pacienților. Trecerea la un alt medicament s-a efectuat brusc, fără o ajustare treptată a dozelor, și nu a dus la o creștere a incidenței crizelor pe parcursul unei luni de urmărire.
Acest studiu analizează tiparele temporale și factorii prognostici ai crizelor convulsive asociate cu glioblastomul, o neoplazie malignă primară a creierului. Cercetarea își propune să caracterizeze modul în care momentul apariției crizelor convulsive se raportează la evoluția stării de sănătate a pacienților și la progresia bolii.
O femeie în vârstă de 33 de ani, care suferea de epilepsie, a suferit un stop cardiac în timpul tratamentului intravenos cu lacosamidă, ceea ce a scos la iveală un sindrom Brugada nediagnosticat anterior, cauzat de o mutație a genei SCN5A (c.2893C>T, p.Arg965Cys). Cazul ilustrează o interacțiune adversă rară, dar gravă, între medicamentul antiepileptic lacosamidă și susceptibilitatea genetică a canalelor ionice cardiace, subliniind necesitatea efectuării unui screening cardiac la pacienții cu antecedente familiale de moarte subită cardiacă înainte de inițierea tratamentului cu lacosamidă.
Acest studiu de farmacovigilență a analizat rapoartele privind evenimentele adverse transmise către FDA pentru a investiga dacă inhibitorii ALK (crizotinib, ceritinib, alectinib, brigatinib, lorlatinib) sunt asociați cu convulsii, utilizând metode statistice bayesiene. Rezultatele au evidențiat scoruri de detectare a semnalului variabile între diferiții inhibitori ai ALK, ceritinibul, brigatinibul, alectinibul și lorlatinibul prezentând asocieri mai puternice cu tulburările convulsive în comparație cu crizotinibul.
Acest studiu retrospectiv a analizat înregistrările EEG pentru a determina durata optimă de înregistrare în vederea detectării anomaliilor epileptiforme la pacienții cu prima criză, comparativ cu cei cu epilepsie confirmată. Rezultatele au arătat rate de detectare de 37,6% și, respectiv, 57,4%, factori precum utilizarea medicamentelor anticonvulsivante și frecvența crizelor influențând în mod semnificativ detectarea, ceea ce sugerează necesitatea unor protocoale EEG individualizate, bazate pe tabloul clinic.
Această revizuire sistematică și meta-analiză a examinat modificările compoziției microbiotei intestinale la pacienții cu epilepsie, în comparație cu subiecții sănătoși din grupul de control, pe baza datelor din mai multe baze de date. Deși diversitatea alfa nu a prezentat diferențe semnificative, anumite taxoni bacterieni au înregistrat modificări semnificative, printre care o creștere a prezenței Verrucomicrobia și Akkermansia, dar și o scădere a prezenței Lactobacillus la pacienții cu epilepsie.
Acest studiu prezintă un model de învățare automată conceput pentru a anticipa crizele epileptice prin analiza imaginilor scalografice EEG cu ajutorul unei rețele multiseriale în cascadă, cu selecție optimizată a caracteristicilor. Abordarea utilizează algoritmul de optimizare Archimedes pentru selecția caracteristicilor, urmat de procesarea LSTM bidirecțională, pentru a asigura detectarea la timp a crizelor.
Acest comentariu științific analizează modul în care medicamentele anticonvulsive influențează organizarea rețelelor cerebrale în urma unui prim episod convulsiv. Lucrarea oferă informații privind mecanismele neurobiologice care stau la baza diferențelor individuale în ceea ce privește răspunsul la tratament la pacienții cu epilepsie.
Acest articol tratează crizele provocate de sevrajul alcoolic ca o complicație medicală gravă, analizează legătura dintre consumul cronic de alcool și apariția epilepsiei și examinează modul în care leziunile cerebrale traumatice pot crește riscul de apariție a crizelor. Conținutul abordează mecanismele recunoscute din punct de vedere clinic care leagă sevrajul, leziunile neurologice și tulburările convulsive.
Un bărbat în vârstă de 54 de ani s-a prezentat cu o convulsie pentru prima dată și a dezvoltat o erupție petehială caracteristică pe față, gât și piept în perioada postictal, asemănătoare cu piele de păstrăv. Investigațiile cuprinzătoare au exclus infecția și tulburările de coagulare, confirmând această manifestare postictal rară dar recunoscută a epilepsiei, care a fost gestionată cu succes cu levetiracetam.
Un model computațional hibrid combină dinamica neuronală bazată pe fizică (oscilatori Kuramoto) cu ecuații diferențiale ordinare neuronale conduse de date pentru a îmbunătăți predicția modelelor de convulsii din înregistrări EEG multi-canal. Abordarea a demonstrat performanță superioară comparativ cu metodele pur statistice sau doar bazate pe fizică pe o bază de date mare de convulsii, oferind aplicații potențiale în prognoza convulsiilor și monitorizarea clinică.
Acest raport de caz documentează un pacient cu schizencefalie cu buze deschise care a dezvoltat convulsii în vârsta adultă—neobișnuit de târziu pentru această malformație cerebrală congenitală—precedate de durere tip migrană. În ciuda prognosticului de obicei grav al schizencefaliei cu buze deschise, pacientul și-a menținut funcția cognitivă și independența în timp ce gera eficient ambele condiții cu medicamente standard antiepileptice și antimigrenă.
A fost dezvoltat un model de învățare automată care utilizează rețele generative adversariale de domeniu pentru a detecta crize epileptice pe baza înregistrărilor EEG, fără a necesita date de antrenare specifice fiecărui pacient. Testată pe două seturi de date, metoda a atins o sensibilitate ridicată (93-98% recall) și rate scăzute de alarme false, demonstrând eficacitatea sa în detectarea generalizabilă a crizelor la o gamă diversă de pacienți.