Demențe

PresăDemențeÎncredere bună30.06.2026

Căldura și frigul extreme determină o creștere a numărului de vizite la serviciile de urgență în rândul persoanelor cu demență

Cercetările preliminare prezentate în cadrul Congresului Academiei Europene de Neurologie din 2026 arată că expunerea la temperaturi extreme este asociată cu o creștere a numărului de vizite la serviciile de urgență în rândul persoanelor cu demență. Acest lucru evidențiază vulnerabilitatea la factorii de mediu ca un aspect important de sănătate și siguranță pentru pacienții cu demență.

PresăDemențeÎncredere bună30.06.2026

S-a descoperit că proteina Arc răspândește proteina Tau toxică în cazul bolii Alzheimer

Cercetările identifică proteina Arc, o proteină endogenă a creierului, ca mediator al răspândirii proteinei tau toxice între neuroni prin intermediul veziculelor extracelulare în cazul bolii Alzheimer. Deși proteina Arc permite neuronilor afectați să supraviețuiască mai mult timp prin eliminarea agregatelor de tau, aceasta favorizează, în mod paradoxal, transmiterea patologiei către celulele sănătoase, ceea ce sugerează că spațiul extracelular ar putea constitui un potențial punct de intervenție terapeutică.

StudiuDemențeÎncredere înaltă30.06.2026

Impactul singurătății și al izolării sociale asupra declinului cognitiv și asupra dezvoltării bolii Alzheimer

Această analiză examinează relația dintre singurătate și izolarea socială ca factori majori de risc pentru boala Alzheimer și declinul cognitiv, acordând o atenție deosebită diferențelor între sexe. Autorii discută mecanismele care leagă izolarea de patologia bolii Alzheimer și propun abordări pentru elaborarea unor strategii de prevenire și tratament bazate pe înțelegerea acestor asocieri.

StudiuDemențeÎncredere bună30.06.2026

Aplicație software mobilă pentru sprijinul comunicării cognitive în cazul bolii Alzheimer: dezvoltare și studiu de eficacitate

Cercetătorii au dezvoltat o aplicație software pentru tabletă, concepută pentru a încetini declinul cognitiv și comunicativ la persoanele cu boala Alzheimer, destinată utilizării la domiciliu. Un studiu randomizat controlat, la care au participat 32 de persoane (aflate în stadii ușoare, moderate și severe), a comparat rezultatele obținute de cei care au utilizat aplicația împreună cu tratamentul farmacologic cu cele obținute de cei care au urmat doar tratamentul farmacologic.

StudiuDemențeÎncredere bună30.06.2026

Analiza costurilor tratamentului cu Lecanemab ghidat prin imagistică în cazul bolii Alzheimer: proiecții pe trei ani

Acest studiu de economie a sănătății analizează costurile asociate utilizării neuroimagisticii (PET și RMN) pentru identificarea pacienților cu boala Alzheimer care au cele mai mari șanse să beneficieze de tratamentul cu lecanemab pe o perioadă de trei ani. Autorii subliniază o preocupare esențială: aproximativ 78% dintre pacienții cu tulburări cognitive ușoare (MCI) nu ajung să dezvolte demență, ceea ce face ca tratamentul profilactic la toți pacienții cu MCI să fie costisitor și problematic din punct de vedere etic; aceștia identifică utilizarea combinată a fluorodezoxiglucozei și a imagisticii prin RMN ca fiind abordarea cea mai eficientă din punct de vedere al costurilor, la 177.000 de dolari pe rezultat pozitiv, având în vedere prețul ajustat al lecanemabului.

PresăDemențeÎncredere bună27.06.2026

Medicamentele pentru Alzheimer sunt promițătoare, dar îngrijirea cuprinzătoare rămâne esențială pentru gestionarea demenței

Medicamentele care modifică evoluția bolii Alzheimer oferă speranță unor pacienți, deși eficacitatea lor variază. Articolul subliniază faptul că îngrijirea persoanelor cu demență trebuie să depășească cadrul intervențiilor farmacologice, pentru a asigura calitatea vieții și demnitatea umană tuturor persoanelor afectate, indiferent de răspunsul la tratament.

PresăDemențeÎncredere bună27.06.2026

Cum o proteină neurotransmițătoare din creier determină progresia bolii Alzheimer

Boala Alzheimer se caracterizează prin acumularea proteinei tau, o proteină toxică care afectează neuronii. Pe măsură ce proteina tau se răspândește în creier către noi regiuni, declinul cognitiv se accelerează, iar boala avansează în gravitate.

StudiuDemențeÎncredere bună27.06.2026

Metabolismul ergotioneinei ca biomarker plasmatic al rezilienței cognitive la persoanele în vârstă cu patologie amiloidă asociată bolii Alzheimer

Acest studiu a analizat dacă nivelurile plasmatice ale ergotioneinei și ale metabolitului său, hercynina, sunt corelate cu rezistența la declinul cognitiv la persoanele în vârstă fără demență, care prezintă patologie amiloidă de tip Alzheimer. Un metabolism mai ridicat al ergotioneinei (raportul HC:ET) a atenuat relația dintre biomarkerii amiloizi și declinul cognitiv, sugerând că rolul neuroprotector potențial al ergotioneinei justifică investigații suplimentare.

StudiuDemențeÎncredere înaltă27.06.2026

Impactul complicațiilor microvasculare asupra riscului de demență la pacienții cu diabet: o revizuire sistematică

Această revizuire sistematică a cinci studii care au implicat peste 1,6 milioane de participanți analizează modul în care complicațiile microvasculare ale diabetului — în special neuropatia și nefropatia — cresc riscul de demență, cu rapoarte de risc cuprinse între 1,12 și 1,26. Controlul glicemic deficitar (HbA1c) și variabilitatea acestuia contribuie în mod independent la declinul cognitiv, fiecare creștere cu 1% a HbA1c fiind asociată cu o creștere de 8% a riscului de demență.

StudiuDemențeÎncredere bună27.06.2026

Deteriorarea funcțiilor cognitive și a memoriei în afecțiunile tiroidiene: un studiu transversal bazat pe biomarkeri la adulții în vârstă

Acest studiu analizează mecanismele potențiale care leagă disfuncția tiroidiană (hiper- și hipotiroidismul) de riscul de a dezvolta boala Alzheimer, prin măsurarea biomarkerilor serici, printre care Aβ42, BDNF, acetilcolinesteraza și calciul, la persoanele în vârstă. Rezultatele au evidențiat niveluri crescute de Aβ42 și BDNF în ambele grupuri cu tulburări tiroidiene, comparativ cu grupul de control, cu creșteri mai pronunțate la pacienții cu hipotiroidism, ceea ce sugerează că disfuncția tiroidiană ar putea influența căile declinului cognitiv.

PresăDemențeÎncredere bună26.06.2026

O nouă formă de moarte celulară programată a fost descoperită în cazul bolii Alzheimer

Cercetătorii au identificat un tip până acum necunoscut de moarte celulară programată, denumit carioptoză, caracterizat prin dezintegrarea nucleului și determinat de interacțiunea dintre proteinele p38 MAP kinază și LaminB1. Acest mecanism a fost observat la aproximativ 35% dintre neuronii din cortexul frontal al pacienților cu boala Alzheimer, oferind potențial noi perspective asupra pierderii neuronale în cadrul acestei boli.

PresăDemențeÎncredere bună26.06.2026

Acumularea de fier în creier poate contribui la neurodegenerare

Acumularea de fier în creier este analizată ca factor care contribuie la apariția bolilor neurodegenerative, în special a bolii Alzheimer și a bolii Parkinson. Oamenii de știință studiază acest mecanism în cadrul eforturilor continue de a înțelege procesele complexe care stau la baza acestor afecțiuni care afectează milioane de oameni la nivel mondial.

PresăDemențeÎncredere bună26.06.2026

Scăderea nivelului proteinelor cerebrale este asociată cu pierderea funcțiilor cognitive în boala Alzheimer

Un studiu publicat în revista „Nature Aging” a identificat faptul că reducerea, odată cu înaintarea în vârstă, a unei proteine specifice din creier ar putea contribui la disfuncția neuronală în cazul bolii Alzheimer. Cercetarea analizează mecanismele mediate de proteine din sistemul de eliminare al creierului, care au legătură cu pierderea memoriei și declinul cognitiv.

PresăDemențeÎncredere bună25.06.2026

Expunerea la lumina naturală în timpul zilei este asociată cu un risc mai scăzut de demență

Cercetările indică faptul că o expunere medie la lumina zilei de peste 1.000 de lux este asociată cu o reducere de 16% a riscului de demență. S-a constatat că o expunere zilnică la lumina puternică de mai puțin de 42 de minute reprezintă un factor predictor mai puternic al demenței decât șase factori de risc clinici convenționali.

PresăDemențeÎncredere bună25.06.2026

Modelele bazate pe peștele zebră se dovedesc promițătoare pentru înțelegerea și tratarea CADASIL

CADASIL este o afecțiune ereditară care afectează vasele sanguine mici din creier, provocând accidente vasculare cerebrale recurente și un declin cognitiv progresiv care duce la demență cu debut precoce. Cercetătorii utilizează peștele zebră ca organism model pentru a înțelege mai bine mecanismele bolii și pentru a dezvolta potențiale tratamente.

PresăDemențeÎncredere bună25.06.2026

Îngrijirea persoanelor cu demență: rolul și limitele laudelor în interacțiunile cu pacienții

Articolul analizează modul în care laudele din partea îngrijitorilor pot influența îndeplinirea sarcinilor și starea de bine emoțională a pacienților cu demență, subliniind faptul că, deși încurajarea este benefică, laudele inadecvate sau condescendente pot avea un efect contraproductiv. Articolul evidențiază importanța strategiilor de comunicare individualizate și adaptate contextului în cadrul serviciilor de îngrijire a persoanelor cu demență.

PresăDemențeÎncredere bună23.06.2026

Trăsături psihologice asociate cu subtipurile moleculare ale demenței de tip Alzheimer, identificate în urma analizei post mortem a creierului

Un studiu realizat pe un eșantion de 822 de persoane în vârstă decedate a relevat că anumite caracteristici psihologice stabile, în special nevroticismul și singurătatea, erau asociate cu diferite tipare moleculare ale patologiei bolii Alzheimer în țesutul cerebral. Sentimentul de a avea un scop în viață a prezentat asocieri inverse cu anumite subtipuri ale bolii Alzheimer, ceea ce sugerează că factorii psihologici ar putea influența eterogenitatea biologică a bolii dincolo de markerii neuropatologici standard.

PresăDemențeÎncredere bună23.06.2026

Obiceiurile de somn și variantele genei AQP4 interacționează pentru a influența riscul de Alzheimer

Cercetările indică faptul că anumite variante ale genei AQP4 interacționează cu obiceiurile de somn nesănătoase, accelerând pierderea materiei cenușii și declinul cognitiv. Aceasta reprezintă o interacțiune genă-mediu în care comportamentul legat de somn, care poate fi modificat, poate influența manifestarea riscului genetic de a dezvolta boala Alzheimer.

Studii și știri