Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres
← Toate temele

Demențe

Boala Alzheimer și alte forme de demență.

570 de articole
Fișe de lucruCere sprijin
← Toate secțiunile

Studii și știri

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
PresăDemențeÎncredere bună02.07.2026

Un promedicament activat de peroxidul de hidrogen se dovedește promițător în tratamentul bolii Alzheimer

Cercetătorii de la KAIST au dezvoltat o strategie terapeutică țintită care valorifică nivelurile ridicate de peroxid de hidrogen din țesutul cerebral afectat de boala Alzheimer pentru a activa în mod selectiv un medicament la nivelul zonelor afectate de boală. Această abordare transformă o specie reactivă de oxigen dăunătoare într-un biomarker pentru administrarea precisă a medicamentului, reprezentând un mecanism de tratament potențial mai eficient decât abordările convenționale.

PresăDemențeÎncredere înaltă02.07.2026

În cazul bolii Alzheimer, problemele legate de flexibilitatea cognitivă pot apărea cu câteva luni înainte de apariția tulburărilor de memorie

Un studiu realizat de Texas A&M Health sugerează că dificultatea de adaptare la circumstanțele în schimbare ar putea constitui un marker cognitiv al bolii Alzheimer care apare mai devreme decât pierderea de memorie recunoscută în mod tradițional. Această descoperire ar putea contribui la îmbunătățirea strategiilor de depistare precoce și de intervenție în cazul acestei afecțiuni.

PresăDemențeÎncredere bună02.07.2026

Un studiu sugerează că dietele antiinflamatorii ar putea reduce riscul de demență

Cercetările indică faptul că consumul de alimente cu proprietăți antiinflamatorii ar putea contribui la reducerea riscului de demență, în special în cazul persoanelor cu risc crescut de a dezvolta boala Alzheimer. Studiul prezintă intervențiile alimentare ca o potențială strategie preventivă, mai degrabă decât ca un tratament curativ.

StudiuDemențeÎncredere înaltă02.07.2026

Pierderea precoce a funcției de splicare a proteinei TDP-43 în creierul îmbătrânit, asociată cu boala Alzheimer și declinul cognitiv

Acest studiu neuropatologic a constatat că pierderea capacității de represie a splicării proteinei TDP-43 începe în a șasea decadă de viață, precedând cu aproximativ 10 ani apariția incluziunilor de TDP-43, și este asociată cu o intensificare a patologiei tau și cu declinul cognitiv la persoanele în vârstă. Cercetarea demonstrează că disfuncția TDP-43 apare încă din stadiile incipiente ale îmbătrânirii normale și contribuie la afectarea cognitivă atunci când este combinată cu neuropatologia bolii Alzheimer.

StudiuDemențeÎncredere bună02.07.2026

Disfuncția metabolică și declinul cognitiv: dovezi metabolomice în boala Alzheimer

Această analiză examinează modul în care tulburările metabolice, precum diabetul, obezitatea și dislipidemia, contribuie la patologia bolii Alzheimer și la deteriorarea funcțiilor cognitive. Biomarkerii metabolomici sunt analizați ca instrumente pentru diagnosticul precoce și identificarea factorilor de risc metabolici, iar intervențiile dietetice, precum controlul greutății și suplimentarea cu omega-3, sunt discutate ca potențiale strategii preventive.

StudiuDemențeÎncredere bună01.07.2026

Suplimentarea cu acizi grași omega-3 și declinul cognitiv în boala Alzheimer: o revizuire sistematică a studiilor clinice randomizate controlate

Această revizuire sistematică analizează datele provenite din unsprezece studii clinice randomizate (RCT) pentru a stabili dacă suplimentarea cu omega-3 DHA (acid docosahexaenoic) încetinește declinul cognitiv în cazul tulburărilor cognitive ușoare și al bolii Alzheimer. Rezultatele au fost mixte: unele cazuri aflate în stadiu incipient au prezentat beneficii la nivelul memoriei și menținerea volumului hipocampal, în timp ce cazurile avansate de boală Alzheimer au prezentat efecte minime; autorii solicită studii mai ample și de durată mai lungă, cu doze optimizate și abordări personalizate.

StudiuDemențeÎncredere bună01.07.2026

Rolul exercițiilor fizice în prevenirea și tratarea bolii Alzheimer și a tulburărilor cognitive ușoare

Această analiză examinează studiile clinice randomizate controlate care investighează modul în care exercițiile aerobice regulate pot reduce riscul de demență și încetini declinul cognitiv în cazul bolii Alzheimer și al tulburărilor cognitive ușoare. Dovezile sugerează că exercițiile fizice oferă beneficii mai consistente în cazul tulburărilor cognitive ușoare decât în cazul bolii Alzheimer în stadiu avansat, aducând îmbunătățiri în mai multe domenii cognitive și contribuind la menținerea unui stil de viață independent.

StudiuDemențeÎncredere bună01.07.2026

Biomarkeri ai LCR și capacitatea financiară în cazul bolii Alzheimer: o investigație preliminară

Acest studiu a analizat dacă biomarkerii din lichidul cefalorahidian (proteinele beta-amiloid și tau) pot prezice capacitatea de luare a deciziilor financiare la pacienții cu boala Alzheimer, folosind teste neuropsihologice standardizate. Rezultatele au arătat că acești biomarkeri nu au prezis capacitatea financiară, deși funcția cognitivă măsurată prin MMSE a prezentat o corelație puternică cu evaluarea capacității financiare.

StudiuDemențeÎncredere bună01.07.2026

Efectele stimulării transcraniene cu curent continuu într-o singură sesiune asupra funcțiilor cognitive în cazul demenței asociate bolii Alzheimer

Acest studiu a evaluat dacă o singură sesiune de 30 de minute de stimulare transcraniană cu curent continuu (tDCS), aplicată la nivelul cortexului prefrontal stâng, ar putea îmbunătăți atenția, fluența verbală și memoria de lucru la pacienții cu demență ușoară de tip Alzheimer. Rezultatele au evidențiat îmbunătățiri semnificative din punct de vedere statistic în ceea ce privește viteza de procesare (Testul Trail Making), dar nu au indicat modificări semnificative în ceea ce privește fluența verbală, capacitatea de memorare a cifrelor sau alte indicatori cognitivi.

StudiuDemențeÎncredere bună01.07.2026

Aducanumab în tratamentul bolii Alzheimer: eficacitate, siguranță și implicații clinice

Această analiză examinează aducanumab, un anticorp monoclonal care vizează beta-amiloidul și care a devenit primul tratament modificator al evoluției bolii pentru boala Alzheimer în stadiu incipient, aprobat prin procedura accelerată a FDA, dar retras ulterior de pe piață. Articolul discută despre încetinirea demonstrată a declinului cognitiv, preocupările majore legate de siguranță, inclusiv anomaliile imagistice asociate cu amiloidul (ARIA), precum și implicațiile pentru viitoarele terapii care vizează amiloidul și proteina tau.

PresăDemențeÎncredere bună01.07.2026

Cercetătorii îmbunătățesc analiza moleculelor asociate cu boala Alzheimer folosind câmpuri magnetice mai puternice

Cercetătorii de la Facultatea de Inginerie FAMU-FSU și de la Laboratorul Național de Câmp Magnetic de Înaltă Intensitate au demonstrat că intensificarea câmpului magnetic poate îmbunătăți analiza moleculelor asociate cu boala Alzheimer. Acest progres metodologic ar putea facilita dezvoltarea unor tratamente viitoare, permițând o mai bună caracterizare a biomarkerilor asociați cu boala.

PresăDemențeÎncredere bună01.07.2026

Biomarkerii bolii Alzheimer ar putea permite previzionarea evoluției demenței la persoanele cu vârsta de 80 de ani și peste

Articolul contestă presupunerea depășită conform căreia declinul cognitiv la adulții cu vârsta peste 80 de ani ar fi o parte inevitabilă a procesului de îmbătrânire, subliniind faptul că instrumentele de diagnostic îmbunătățite și biomarkerii permit în prezent detectarea bolilor neurodegenerative subiacente. Identificarea precisă a biomarkerilor permite o clasificare mai bună a problemelor de memorie și o evaluare clinică mai adecvată în rândul populației foarte vârstnice.

PresăDemențeÎncredere bună01.07.2026

O singură variantă genetică asociată cu riscuri opuse de demență și cancer

Cercetătorii de la Universitatea din Kentucky au identificat o variantă genetică care ar putea crește riscul de demență, reducând în același timp riscul de cancer, ceea ce sugerează existența unui compromis biologic între aceste două afecțiuni. Această descoperire demonstrează modul în care o singură genă poate avea efecte divergente asupra diferitelor căi patologice.

PresăDemențeÎncredere bună01.07.2026

ARN-urile circulare ca biomarkeri sangvini pentru predicția evoluției bolii Alzheimer

Un studiu publicat în revista „Nature Medicine” a arătat că nivelurile ridicate de ARN circular (circARN) din sânge aproape triplează riscul de apariție a simptomelor bolii Alzheimer și constituie factori predictivi mai sensibili decât biomarkerii existenți. Această descoperire ar putea permite depistarea și intervenția mai timpurie în evoluția bolii Alzheimer.

StudiuDemențeÎncredere înaltă01.07.2026

Siguranța în condiții reale și caracteristicile inițiale ale tratamentului cu lecanemab pentru boala Alzheimer în estul Chinei

Un studiu multicentric realizat pe un eșantion de 190 de pacienți cu boala Alzheimer din provincia Zhejiang a evaluat siguranța tratamentului cu lecanemab și biomarkerii plasmatici pentru selecția pacienților. Pacienții cu AD în stadiu incipient au prezentat reacții legate de perfuzie în 16,5% din cazuri și anomalii imagistice legate de amiloid în 9,7% din cazuri, p-Tau 217 demonstrând o eficacitate discriminatorie ridicată în identificarea AD în stadiu incipient.

StudiuDemențeÎncredere bună01.07.2026

MicroARN-urile și declinul cognitiv în boala Alzheimer și boala Parkinson: o analiză bibliometrică a tendințelor de cercetare (2014-2021)

Această analiză bibliometrică a examinat 7.722 de articole despre microARN-uri (miARN-uri) legate de declinul cognitiv în cazul bolii Alzheimer și al bolii Parkinson, analizând în final cele mai citate 100 de publicații din perioada 2015-2021. Studiul a identificat tendințele de publicare, revistele influente, autorii cheie și instituțiile de cercetare de vârf, relevând faptul că 60 dintre articolele de top erau „Citation Classics”, iar 40 erau „Hyperclassics”, revistele „Molecular Neurobiology” și „Progress in Neurobiology” fiind principalele publicații în acest domeniu.

PresăDemențeÎncredere bună01.07.2026

Ceasurile proteomice de vârstă prezic mortalitatea și riscul de boli cronice, inclusiv demența

Un studiu care a utilizat ceasuri proteomice de îmbătrânire în cadrul unor cohorte europene a constatat că markerii de îmbătrânire biologică mai rapidă erau corelați cu un risc crescut de mortalitate, boli cardiovasculare, demență și diverse tipuri de cancer, alături de factori legați de stilul de viață, precum fumatul și sedentarismul. Ceasurile proteomice specifice fiecărui organ au evidențiat asocieri mai puternice cu tipurile de cancer la rinichi, plămâni și stomac, sugerând existența unor potențiali biomarkeri pentru evaluarea personalizată a riscului.