Demențe

StudiuDemențeÎncredere bună01.07.2026

Efectele stimulării transcraniene cu curent continuu într-o singură sesiune asupra funcțiilor cognitive în cazul demenței asociate bolii Alzheimer

Acest studiu a evaluat dacă o singură sesiune de 30 de minute de stimulare transcraniană cu curent continuu (tDCS), aplicată la nivelul cortexului prefrontal stâng, ar putea îmbunătăți atenția, fluența verbală și memoria de lucru la pacienții cu demență ușoară de tip Alzheimer. Rezultatele au evidențiat îmbunătățiri semnificative din punct de vedere statistic în ceea ce privește viteza de procesare (Testul Trail Making), dar nu au indicat modificări semnificative în ceea ce privește fluența verbală, capacitatea de memorare a cifrelor sau alte indicatori cognitivi.

StudiuDemențeÎncredere bună01.07.2026

Aducanumab în tratamentul bolii Alzheimer: eficacitate, siguranță și implicații clinice

Această analiză examinează aducanumab, un anticorp monoclonal care vizează beta-amiloidul și care a devenit primul tratament modificator al evoluției bolii pentru boala Alzheimer în stadiu incipient, aprobat prin procedura accelerată a FDA, dar retras ulterior de pe piață. Articolul discută despre încetinirea demonstrată a declinului cognitiv, preocupările majore legate de siguranță, inclusiv anomaliile imagistice asociate cu amiloidul (ARIA), precum și implicațiile pentru viitoarele terapii care vizează amiloidul și proteina tau.

PresăDemențeÎncredere bună01.07.2026

Cercetătorii îmbunătățesc analiza moleculelor asociate cu boala Alzheimer folosind câmpuri magnetice mai puternice

Cercetătorii de la Facultatea de Inginerie FAMU-FSU și de la Laboratorul Național de Câmp Magnetic de Înaltă Intensitate au demonstrat că intensificarea câmpului magnetic poate îmbunătăți analiza moleculelor asociate cu boala Alzheimer. Acest progres metodologic ar putea facilita dezvoltarea unor tratamente viitoare, permițând o mai bună caracterizare a biomarkerilor asociați cu boala.

PresăDemențeÎncredere bună01.07.2026

Biomarkerii bolii Alzheimer ar putea permite previzionarea evoluției demenței la persoanele cu vârsta de 80 de ani și peste

Articolul contestă presupunerea depășită conform căreia declinul cognitiv la adulții cu vârsta peste 80 de ani ar fi o parte inevitabilă a procesului de îmbătrânire, subliniind faptul că instrumentele de diagnostic îmbunătățite și biomarkerii permit în prezent detectarea bolilor neurodegenerative subiacente. Identificarea precisă a biomarkerilor permite o clasificare mai bună a problemelor de memorie și o evaluare clinică mai adecvată în rândul populației foarte vârstnice.

StudiuDemențeÎncredere înaltă01.07.2026

Siguranța în condiții reale și caracteristicile inițiale ale tratamentului cu lecanemab pentru boala Alzheimer în estul Chinei

Un studiu multicentric realizat pe un eșantion de 190 de pacienți cu boala Alzheimer din provincia Zhejiang a evaluat siguranța tratamentului cu lecanemab și biomarkerii plasmatici pentru selecția pacienților. Pacienții cu AD în stadiu incipient au prezentat reacții legate de perfuzie în 16,5% din cazuri și anomalii imagistice legate de amiloid în 9,7% din cazuri, p-Tau 217 demonstrând o eficacitate discriminatorie ridicată în identificarea AD în stadiu incipient.

StudiuDemențeÎncredere bună01.07.2026

MicroARN-urile și declinul cognitiv în boala Alzheimer și boala Parkinson: o analiză bibliometrică a tendințelor de cercetare (2014-2021)

Această analiză bibliometrică a examinat 7.722 de articole despre microARN-uri (miARN-uri) legate de declinul cognitiv în cazul bolii Alzheimer și al bolii Parkinson, analizând în final cele mai citate 100 de publicații din perioada 2015-2021. Studiul a identificat tendințele de publicare, revistele influente, autorii cheie și instituțiile de cercetare de vârf, relevând faptul că 60 dintre articolele de top erau „Citation Classics”, iar 40 erau „Hyperclassics”, revistele „Molecular Neurobiology” și „Progress in Neurobiology” fiind principalele publicații în acest domeniu.

PresăDemențeÎncredere bună01.07.2026

Ceasurile proteomice de vârstă prezic mortalitatea și riscul de boli cronice, inclusiv demența

Un studiu care a utilizat ceasuri proteomice de îmbătrânire în cadrul unor cohorte europene a constatat că markerii de îmbătrânire biologică mai rapidă erau corelați cu un risc crescut de mortalitate, boli cardiovasculare, demență și diverse tipuri de cancer, alături de factori legați de stilul de viață, precum fumatul și sedentarismul. Ceasurile proteomice specifice fiecărui organ au evidențiat asocieri mai puternice cu tipurile de cancer la rinichi, plămâni și stomac, sugerând existența unor potențiali biomarkeri pentru evaluarea personalizată a riscului.

PresăDemențeÎncredere bună30.06.2026

S-a descoperit că proteina Arc răspândește proteina Tau toxică în cazul bolii Alzheimer

Cercetările identifică proteina Arc, o proteină endogenă a creierului, ca mediator al răspândirii proteinei tau toxice între neuroni prin intermediul veziculelor extracelulare în cazul bolii Alzheimer. Deși proteina Arc permite neuronilor afectați să supraviețuiască mai mult timp prin eliminarea agregatelor de tau, aceasta favorizează, în mod paradoxal, transmiterea patologiei către celulele sănătoase, ceea ce sugerează că spațiul extracelular ar putea constitui un potențial punct de intervenție terapeutică.

StudiuDemențeÎncredere înaltă30.06.2026

Impactul singurătății și al izolării sociale asupra declinului cognitiv și asupra dezvoltării bolii Alzheimer

Această analiză examinează relația dintre singurătate și izolarea socială ca factori majori de risc pentru boala Alzheimer și declinul cognitiv, acordând o atenție deosebită diferențelor între sexe. Autorii discută mecanismele care leagă izolarea de patologia bolii Alzheimer și propun abordări pentru elaborarea unor strategii de prevenire și tratament bazate pe înțelegerea acestor asocieri.

StudiuDemențeÎncredere bună30.06.2026

Aplicație software mobilă pentru sprijinul comunicării cognitive în cazul bolii Alzheimer: dezvoltare și studiu de eficacitate

Cercetătorii au dezvoltat o aplicație software pentru tabletă, concepută pentru a încetini declinul cognitiv și comunicativ la persoanele cu boala Alzheimer, destinată utilizării la domiciliu. Un studiu randomizat controlat, la care au participat 32 de persoane (aflate în stadii ușoare, moderate și severe), a comparat rezultatele obținute de cei care au utilizat aplicația împreună cu tratamentul farmacologic cu cele obținute de cei care au urmat doar tratamentul farmacologic.

StudiuDemențeÎncredere bună30.06.2026

Analiza costurilor tratamentului cu Lecanemab ghidat prin imagistică în cazul bolii Alzheimer: proiecții pe trei ani

Acest studiu de economie a sănătății analizează costurile asociate utilizării neuroimagisticii (PET și RMN) pentru identificarea pacienților cu boala Alzheimer care au cele mai mari șanse să beneficieze de tratamentul cu lecanemab pe o perioadă de trei ani. Autorii subliniază o preocupare esențială: aproximativ 78% dintre pacienții cu tulburări cognitive ușoare (MCI) nu ajung să dezvolte demență, ceea ce face ca tratamentul profilactic la toți pacienții cu MCI să fie costisitor și problematic din punct de vedere etic; aceștia identifică utilizarea combinată a fluorodezoxiglucozei și a imagisticii prin RMN ca fiind abordarea cea mai eficientă din punct de vedere al costurilor, la 177.000 de dolari pe rezultat pozitiv, având în vedere prețul ajustat al lecanemabului.

StudiuDemențeÎncredere bună27.06.2026

Metabolismul ergotioneinei ca biomarker plasmatic al rezilienței cognitive la persoanele în vârstă cu patologie amiloidă asociată bolii Alzheimer

Acest studiu a analizat dacă nivelurile plasmatice ale ergotioneinei și ale metabolitului său, hercynina, sunt corelate cu rezistența la declinul cognitiv la persoanele în vârstă fără demență, care prezintă patologie amiloidă de tip Alzheimer. Un metabolism mai ridicat al ergotioneinei (raportul HC:ET) a atenuat relația dintre biomarkerii amiloizi și declinul cognitiv, sugerând că rolul neuroprotector potențial al ergotioneinei justifică investigații suplimentare.

StudiuDemențeÎncredere înaltă27.06.2026

Impactul complicațiilor microvasculare asupra riscului de demență la pacienții cu diabet: o revizuire sistematică

Această revizuire sistematică a cinci studii care au implicat peste 1,6 milioane de participanți analizează modul în care complicațiile microvasculare ale diabetului — în special neuropatia și nefropatia — cresc riscul de demență, cu rapoarte de risc cuprinse între 1,12 și 1,26. Controlul glicemic deficitar (HbA1c) și variabilitatea acestuia contribuie în mod independent la declinul cognitiv, fiecare creștere cu 1% a HbA1c fiind asociată cu o creștere de 8% a riscului de demență.

StudiuDemențeÎncredere bună27.06.2026

Deteriorarea funcțiilor cognitive și a memoriei în afecțiunile tiroidiene: un studiu transversal bazat pe biomarkeri la adulții în vârstă

Acest studiu analizează mecanismele potențiale care leagă disfuncția tiroidiană (hiper- și hipotiroidismul) de riscul de a dezvolta boala Alzheimer, prin măsurarea biomarkerilor serici, printre care Aβ42, BDNF, acetilcolinesteraza și calciul, la persoanele în vârstă. Rezultatele au evidențiat niveluri crescute de Aβ42 și BDNF în ambele grupuri cu tulburări tiroidiene, comparativ cu grupul de control, cu creșteri mai pronunțate la pacienții cu hipotiroidism, ceea ce sugerează că disfuncția tiroidiană ar putea influența căile declinului cognitiv.

PresăDemențeÎncredere bună26.06.2026

Metaboliții din sânge evidențiază legăturile dintre stilul de viață și sănătatea creierului înainte de apariția demenței

Cercetătorii au identificat 14 metaboliți din sânge asociați cu funcția cognitivă și 22 legați de modificările structurii creierului la adulții de vârstă mijlocie cu funcții cognitive normale, stilul de viață și microbiota intestinală jucând un rol semnificativ în modelarea acestor profiluri metabolice. Ergothioneina s-a evidențiat ca un marker metabolic promițător legat de cogniție, oferind potențial ținte de identificare precoce pentru prevenirea demenței.

PresăDemențeÎncredere bună26.06.2026

O nouă formă de moarte celulară programată a fost descoperită în cazul bolii Alzheimer

Cercetătorii au identificat un tip până acum necunoscut de moarte celulară programată, denumit carioptoză, caracterizat prin dezintegrarea nucleului și determinat de interacțiunea dintre proteinele p38 MAP kinază și LaminB1. Acest mecanism a fost observat la aproximativ 35% dintre neuronii din cortexul frontal al pacienților cu boala Alzheimer, oferind potențial noi perspective asupra pierderii neuronale în cadrul acestei boli.

PresăDemențeÎncredere bună23.06.2026

Trăsături psihologice asociate cu subtipurile moleculare ale demenței de tip Alzheimer, identificate în urma analizei post mortem a creierului

Un studiu realizat pe un eșantion de 822 de persoane în vârstă decedate a relevat că anumite caracteristici psihologice stabile, în special nevroticismul și singurătatea, erau asociate cu diferite tipare moleculare ale patologiei bolii Alzheimer în țesutul cerebral. Sentimentul de a avea un scop în viață a prezentat asocieri inverse cu anumite subtipuri ale bolii Alzheimer, ceea ce sugerează că factorii psihologici ar putea influența eterogenitatea biologică a bolii dincolo de markerii neuropatologici standard.

StudiuDemențeÎncredere bună23.06.2026

Diabetul zaharat de tip 2 moderează relația dintre interleukina-8 și patologia bolii Alzheimer în cazul tulburărilor cognitive ușoare

Acest studiu a analizat 373 de participanți cu tulburări cognitive ușoare pentru a investiga modul în care diabetul de tip 2 modifică asocierea dintre nivelurile plasmatice inițiale de IL-8 și declinul cognitiv, patologia amiloidă și neurodegenerarea. Rezultatele au arătat că, în grupul cu diabet de tip 2 (T2DM), nivelurile mai ridicate de IL-8 au fost asociate cu un declin clinic mai lent, o încărcătură amiloidă hipocampală mai redusă și o atrofie cerebrală mai mică, ceea ce sugerează că rolul IL-8 depinde de context și poate reflecta un răspuns imun adaptativ în condiții de stres metabolic.

Studii și știri