Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres
← Toate temele

Demențe

Boala Alzheimer și alte forme de demență.

569 de articole
Fișe de lucruCere sprijin
← Toate secțiunile

Studii și știri

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
PresăDemențeÎncredere bună21.10.2026

Numărul scăzut de pași pe zi asociat cu risc mai mare de demență, boala Parkinson și accident vascular cerebral

Un studiu prezentat la conferința anuală a Asociației Neurologice Americane a constatat că adulții care parcurgeau în medie mai puțin de 5.000 de pași zilnic aveau o rată aproape de două ori mai mare de diagnostice de demență, boală Parkinson sau accident vascular cerebral în comparație cu cei care parcurgeau mai mult de 12.000 de pași. Cercetarea sugerează că datele din brățări de activitate fizică ar putea ajuta la identificarea persoanelor cu risc neurologic crescut în funcție de nivelurile activității fizice.

PresăDemențeÎncredere bună20.10.2026

Virusul Herpes Labial Reprogramează Celulele Imunității Cerebrale, Imitând Inflamația Asociată Alzheimer-ului

Cercetările arată că HSV-1 (virusul herpes simplex de tip 1) poate reprograma celulele microgliale—celule imunitare cerebrale responsabile de funcțiile de întreținere—potențial asemănătoare tiparelor inflamatorii observate în boala Alzheimer. Studiul sugerează că HSV-1 poate perturba homeostazia normală a sistemului imunitar cerebral, deși cauzalitatea directă în neurodegenerare necesită cercetări suplimentare.

PresăDemențeÎncredere bună20.10.2026

Mersul pe jos 3.000 de pași zilnic poate încetini schimbările cerebrale legate de Alzheimer, arată un studiu

Cercetările arată că mersul regulat este asociat cu o acumulare redusă de proteina tau și aproximativ jumătate din rata declinului cognitiv la persoanele cu semne timpu­rii de Alzheimer. Beneficiile par cel mai pronunțate la 5.000–7.500 de pași zilnici, sugerând că ținta frecvent citată de 10.000 de pași poate depăși ceea ce este necesar pentru neuroprotecție.

PresăDemențeÎncredere bună17.10.2026

Noua abordare a administrării medicamentelor arată potențial pentru tratarea bolilor neurodegenerative

Cercetătorii explorează noi metode pentru a administra medicamente terapeutice pe bază de anticorpi în traversarea barierei hemato-encefalice pentru a trata condiții neurodegenerative, inclusiv boala Parkinson, boala Alzheimer și SLA. Mecanismele de protecție ale creierului care previn infecția creează, de asemenea, bariere pentru tratamentele medicale benefice, prezentând o provocare majoră în dezvoltarea terapiilor eficace.

PresăDemențeÎncredere bună14.10.2026

PCOS asociat cu risc crescut de Alzheimer și demență

Cercetările indică faptul că femeile cu PCOS (sindromul ovarelor polichistice, redenumit PMOS) au risc ridicat pentru boala Alzheimer și demență, mediat prin rezistența la insulină și mecanismele legate de obezitate. Relația evidențiază disfuncția metabolică ca factor contributor la neurodegenrare, mai degrabă decât o cauzare directă.

PresăDemențeÎncredere bună10.10.2026

Testele de sânge de rutină pot dezvălui riscul viitor de demență

Cercetările prezentate la Congresul ECNP și publicate în Jurnalul Bolii Alzheimer sugerează că biomarkerii detectabili în testele de sânge standard efectuate în cadrul controalelor de rutină ar putea ajuta la identificarea persoanelor cu risc mai mare pe termen lung pentru demență. Această descoperire ar putea permite o stratificare mai timpurie a riscului și monitorizarea în practica clinică.

PresăDemențeÎncredere bună10.10.2026

Cercetarea sintetizează dovezi privind modelele dietetice și performanța cognitivă în riscul de demență.

Cercetătorii au armonizat datele din mai multe studii pentru a clarifica relațiile dintre diferitele modele dietetice și performanța cognitivă, funcția executivă și riscul de demență, abordând lacunele identificate de Comitetul Consultativ al Ghidurilor Dietetice din 2025. Lucrarea vizează furnizarea de perspective bazate pe dovezi cu privire la modul în care dieta poate influența sănătatea creierului, deși autorii recunosc limitările datelor existente.

PresăDemențeÎncredere înaltă06.10.2026

Încetinește, evocare amintiri dacă simți că e potrivit: sfaturi practice pentru a vorbi cu persoane cu demență

Comunicarea eficientă cu persoanele cu demență se bazează pe principii fundamentale de respect și evitarea presupunerilor, îmbunătățite prin strategii practice. Articolul oferă îndrumări acționabile pentru a face conversațiile mai semnificative și mai puțin stresante atât pentru persoana cu demență, cât și pentru persoanele care o îngrijesc.

PresăDemențeÎncredere bună06.10.2026

Un medicament existent ar putea opri inflamația creierului în boala Alzheimer

Cercetările demonstrează că blocarea receptorului P2X7 reduce neuroinflam­ația în țesutul cerebral uman, oferind potențial o țintă terapeutică pentru boala Alzheimer și traumatismul cranioencefauc. Această abordare de repoziționare a medicamentelor identifică un mecanism existent care ar putea ajuta la gestionarea proceselor neuroinflama­torii implicate în condiții neurodegenerative.

PresăDemențeÎncredere bună02.10.2026

Cititul, socializarea și rezolvarea puzzle-urilor asociate cu sănătatea cognitivă preservată într-un studiu amplu

Un studiu la scară largă a constatat că participarea la activități de agrement, cum ar fi lectura, interacțiunea socială și puzzle-uri, poate ajuta la menținerea funcției cognitive și la reducerea declinului. Cercetarea arată că, deși programele intensive de antrenament cerebral prezintă unele beneficii, activitățile practice zilnice sunt abordări mai sustenabile pentru conservarea cognitivă.

PresăDemențeÎncredere bună01.10.2026

Rapamicina stimulează fluxul sanguin cerebral la purtătorii genei Alzheimer

Un studiu a constatat că rapa micina în doze mici crește semnificativ fluxul de sânge cerebral la indivizii de vârstă mijlocie sănătoși care poartă factorul genetic de risc APOE4 pentru boala Alzheimer, cu beneficii mai mari observate la femei. Această descoperire preliminară sugerează potențiale mecanisme neuroprotectoare, dar necesită cercetări suplimentare înainte de aplicarea clinică.

PresăDemențeÎncredere bună01.10.2026

Ar putea vocea ta să dezvăluie cât de repede îți îmbătrânește creierul?

Un model de învățare automată analizează modelele vocale pentru a detecta bioblocatorii îmbătrânirii biologice, atrofia cerebrală și riscul de demență. Această abordare non-invazivă oferă potențial pentru identificarea timpurie a modificărilor neurodegenerative prin analiza vorbirii.

PresăDemențeÎncredere bună28.09.2026

Poate Matematica să Rezolve Puzzle-ul Molecular al Bolii Alzheimer?

Cercetătorii de la Universitatea de Stat Mississippi au dezvoltat un model matematic care demonstrează cum ionii de cupru și zinc contribuie la formarea plăcii amiloide în boala Alzheimer. Această abordare computațională poate ajuta la identificarea unor noi ținte terapeutice pentru tratarea acestei afecțiuni.

PresăDemențeÎncredere bună26.09.2026

Modelarea matematică explorează influența metalelor asupra formării plăcilor de proteine în Alzheimer

Un cercetător de la Universitatea de Stat Mississippi utilizează modelarea matematică pentru a investiga cum metalele comune pot afecta agregarea proteinelor în boala Alzheimer și cum intervențiile terapeutice ar putea întrerupe aceste procese. Această abordare computațională reprezintă o metodologie științifică legitimă pentru înțelegerea mecanismelor bolii în loc să propună tratamente directe.

PresăDemențeÎncredere bună23.09.2026

Oamenii de știință restabilesc proteina cerebrală Menin și inversează semnele îmbătrânirii la șoareci

Cercetătorii au descoperit că nivelurile scăzute ale proteinei cerebrale Menin contribuie la probleme legate de îmbătrânire, inclusiv inflamație, declin cognitiv și deteriorare fizică la șoareci. Restabilirea nivelurilor de Menin a inversat mai multe schimbări legate de vârstă, iar suplimentarea cu D-serină a îmbunătățit funcția cognitivă, sugerând noi direcții pentru înțelegerea unui îmbătrânire sănătos.

PresăDemențeÎncredere bună22.09.2026

Cercetătorii universității investighează extractul de ceai verde ca potențial preventiv pentru boala Alzheimer

Cercetătorii de la Universitatea din Waterloo studiază epigallocatechina galată (EGCG), un compus antioxidant găsit în ceaiul verde, pentru a înțelege cum ar putea proteja neuronii de daunele asociate bolii Alzheimer. Cercetarea la scară nanometrică urmărește să identifice mecanismele preventive potențiale, mai degrabă decât să susțină o vindecare.

PresăDemențeÎncredere bună22.09.2026

Utilizarea timpurie de statine legată de risc cu 15% mai scăzut de demență la pacienții cu diabet tip 2

Un studiu danez pe 132.000 de persoane a constatat că începerea tratamentului cu statine în termen de un an de la diagnosticul de diabet de tip 2 a fost asociată cu un risc relativ 15% mai scăzut de demență pe parcursul a 10 ani. Deși această constatare observațională este notabilă, ea nu dovedește cauzalitatea și poate reflecta factori de confuzie, cum ar fi managementul general al sănătății sau severitatea bolii.