La intersecția autism–ADHD.
264 de articoleCercetări analizând date genetice de la 187.000 de adulți vârstnici au constatat că adulții cu ADHD au un risc de peste 4 ori mai mare de a dezvolta demență comparativ cu cei fără ADHD. Studiul oferă dovezi genetice care susțin o legătură epidemiologică stabilită între diagnosticul de ADHD la adult și vulnerabilitatea crescută la demență în vârstă.
Această resursă explorează abordări bazate pe dovezi pentru îmbunătățirea calității somnului la femeile care au atât ADHD, cât și autism, condiții adesea subdiagnosticate la femei. Ea abordează probabil factori neuroevolutivi care afectează reglarea somnului și oferă strategii practice adaptate nevoilor specifice acestei populații.
Un studiu amplu de bază pe populație din Catalonia a constatat că persoanele cu boli psihice severe au un risc semnificativ crescut de demență pe parcursul vieții adulte și un risc semnificativ crescut de accident vascular cerebral în perioada adulță timpurie-medie. Constatările subliniază importanța asistenței medicale integrate fizice și psihice, deoarece complicațiile cardiovasculare și neurologice apar mai devreme decât se anticipează tipic în practica clinică.
Un studiu amplu pe bază de populație din Catalonia a constatat că persoanele cu boli psihice severe au un risc semnificativ crescut de demență pe parcursul vieții adulte și un risc semnificativ mai ridicat de accident vascular cerebral în vârstele timpurii și medii. Aceste constatări sugerează conexiuni importante între afecțiunile psihiatrice și complicațiile neurologice care justifică atenția clinică și strategiile de prevenție.
Izolarea socială la adulții mai vârstnici este asociată cu risuri crescute de boli cardiovasculare, demență, accident vascular cerebral, depresie, anxietate și mortalitate prematur. Acest studiu examinează cum adulții hispanici mai vârstnici mențin angajamentul social în ciuda ratelor mai ridicate de dizabilități senzoriale.
Cercetările demonstrează că menținerea unor programe consecvente pentru somn, mese, activitate socială și orele de trezire se corelează cu reducerea simptomelor depresiei și durerilor, în special la adulții mai în vârstă care suferă de insomnie. Acest beneficiu pare să fie legat de întărirea ritmului circadian al corpului și minimizarea efectelor negative ale modelelor neregulate de somn-veghe.
Articolul examinează conexiunile bine stabilite între microbiota intestinală și rezultatele sănătății creierului, inclusiv stresul, depresia, anxietatea și neuroevoluția, în timp ce pune sub semnul întrebării în mod critic dacă cercetarea actuală reprezintă adecvat diversitatea populației mondiale. Ridică preocupări valide cu privire la reprezentativitatea științei microbiomului și implicațiile potențiale ale acesteia pentru înțelegerea afecțiunilor neuropsihiatrice în diferite populații.
Cercetătorii de la Centrul pentru Dependență și Sănătate Mintală au găsit dovezi de imagistică cerebrală că COVID-ul lung este asociat cu daune ale neuronilor producători de dopamină, ceea ce ar putea explica simptomele precum oboseală, motivație redusă, mișcare încetinită și dificultăți cognitive. Această descoperire ar putea informa noi abordări terapeutice pentru gestionarea simptomelor neurologice post-COVID.
O inițiativă de cercetare analizează modul în care compoziția microbiotei intestinale și factorii legați de alimentație și stilul de viață interacționează cu afecțiunile de sănătate mintală, precum anxietatea și depresia, la nivel european. Proiectul recunoaște faptul că nutriția și factorii socioeconomici joacă un rol semnificativ în evoluția sănătății mintale.
