← Toate temele

ADHD

Atenție, impulsivitate și hiperactivitate.

743 de articole
← Toate secțiunile

Studii și știri

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă06.10.2026

Fluxul și stările atenționale în autism și ADHD: o revizuire a științei despre asemănări și diferențe

Această trecere sistematică în revistă a 43 de publicații compară stările de flux cu experiențele atenționale legate de autism și ADHD, cum ar fi hiperfocusul, inerția autistă și monotropismul. Deși aceste stări împărtășesc caracteristici precum concentrarea intensă, ele diferă fundamental: inerția autistă împiedică tranzițiile dintre sarcini, monotropismul implică o focalizare rigidă și inflexibilă, iar hiperfocusul este adesea involuntar și marcat de dereglare emoțională, contrastând cu natura adaptivă și orientată pe obiective a fluxului.

StudiuADHDÎncredere bună06.10.2026

Tratamentul cu Metilfenidat și Ateroscleroza Subclinică la Copii și Adolescenți cu ADHD: Un Studiu Comparativ Transversal

Acest studiu transversal a comparat 65 de copii tratați cu metilfenidat și 65 de copii cărora nu le-a fost administrat nicio medicație, cu ADHD (vârste 8-17 ani), pentru markeri aterosclerotici subclinici folosind măsurători ecocardiografice incluzând grosimea intimei-media carotidiene și grosimea țesutului adipos. După ajustarea pentru factorii de risc cardiovascular, doar grosimea țesutului adipos periaortic a rămas semnificativ mai mare în grupul netratabil, fără diferențe semnificative în alți markeri aterosclerotici între grupuri.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă06.10.2026

Arhitectura genetică a tulburărilor neuroevolutive: Dovezi pentru un model bifactorial care stă la baza autismului și ADHD

Acest studiu genomic a analizat relațiile genetice între condiții neuroevolutive utilizând date de asociere la nivel genomic și modelare cu ecuații structurale. Rezultatele indică faptul că un model genetic cu doi factori explică mai bine autismul și ADHD decât un factor genetic unic subiacent, cu asociații genetice diferențiale care implică dezvoltarea motorie.

StudiuADHDÎncredere bună06.10.2026

Simptomele ADHD la copiii în vârstă școlară cu antecedente de sindrom PFAPA: Evaluare comparativă cu coetanii sănătoși

Acest studiu transversal a comparat simptomele ADHD la 96 de copii în vârstă școlară cu sindrom PFAPA (febră periodică, stomatită aftozã, faringitã, adenitã cervicalã) diagnosticat în perioada preșcolarã, comparativ cu 81 de controale sãnãtoase, folosind mãsuri validate de raportare parentalã. Deși ratele generale ale simptomelor ADHD nu au diferit semnificativ între grupuri, vârsta mai timpurie a debut-ului PFAPA a arãtat o corelaţie slabã dar semnificativã cu scoruri mai mari ale simptomelor ADHD dupã ajustarea multivariabilã.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă03.10.2026

Disfuncția limbajului ca caracteristică primară a declinului cognitiv în populații neurologice

Această recenzie examinează deficitele de limbaj în patru condiții neurologice majore—boala Alzheimer, accidentul vascular cerebral, scleroza multiplă și boala Parkinson—evidențiind cum deficitul subtil de limbaj poate determina declinul cognitiv mai larg. Autorii discută substraturile neuroanatomice, manifestările clinice și instrumentele emergente de evaluare a vorbirii bazate pe învățarea automată pentru detectarea acestor disfuncții de limbaj adesea trecute cu vederea.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă02.10.2026

Variabilitatea Timpului de Reacție și Indicii de Monitorizare a Performanței Electrofziologice la Tinerii cu ADHD și OCD

Acest studiu a comparat modele de activitate neuroognitivă și electrică cerebrală în 84 de tineri cu ADHD, 90 cu OCD și 136 de controale sănătoase folosind o sarcină de flancare, găsind profile specifice tulburării: ADHD a arătat variabilitate crescută a timpului de reacție și componente modificate de monitorizare a erorilor, în timp ce OCD a arătat acuratețe redusă la sarcină și negativitate crescută legată de erori. Ambele afecțiuni au prezentat o acumulare redusă de dovezi post-decizionale reflectată în diferențe diminuate ale amplitudinii Pe-Pc, sugerând deficite comune în mecanismele de ajustare comportamentală în ciuda semnăturilor de performanță distincte.

StudiuADHDÎncredere bună02.10.2026

Suplimentarea cu Acizi Grași Polinesaturați și Rezultatele ADHD la Copii și Adolescenți: Revizuire Sistematică și Meta-Analiză a Studiilor Clinice Randomizate Controlate

Această meta-analiză a 16 studii controlate randomizate a constatat că suplimentarea cu AGPI (în principal acizi grași omega-3) a fost asociată cu îmbunătățiri mici, la limita semnificației statistice, în simptomele ADHD, cu efecte mai pronunțate pe testele de performanță cognitivă decât pe scările de evaluare comportamentală. Beneficiile par modeste și dependente de context, fără relații clare dose-răspuns identificate, sugerând că AGPI ar putea servi ca o potențială intervenție adjuvantă mai degrabă decât un tratament primar.

StudiuADHDÎncredere înaltă02.10.2026

Disparități sociodemografice în diagnosticul ADHD la copiii școlari din Suedia: Rolul performanței academice

Acest studiu pe bază de populație de 296.380 de elevi suedezi a examinat cum se raportează factorii sociodemografici (genul, statutul socioeconomic, statutul de imigrant) la diagnosticul ADHD și dacă diferențele în performanța academică explică aceste disparități. Constatările au arătat că diferențele de gen în diagnosticul ADHD au fost în mare măsură explicate de performanța academică, în timp ce gradienții socioeconomici s-au inversat după ajustare, sugerând interacțiuni complexe între modelele de trimitere diagnostică și funcționarea academică efectivă.

StudiuADHDÎncredere bună02.10.2026

Consumul de Băuturi Îndulcite cu Zahăr și Simptomele ADHD la Copii și Adolescenți: Revizuire Sistematică și Meta-Analiză

Această revizuire sistematică și meta-analiză a examinat studii observaționale care investighează relația dintre consumul de băuturi îndulcite cu zahăr și simptomele ADHD la copii și adolescenți. Cercetătorii au utilizat o metodologie standardizată în mai multe baze de date pentru a evalua dimensiunile efectelor și pentru a explora sursele de inconsistență din dovezile existente.

StudiuADHDÎncredere înaltă02.10.2026

Îmbunătățirea simptomelor ADHD semnificativă din punct de vedere clinic la copii și adolescenți tratați cu centanafadină: rezultatele studiului de fază 3

Această analiză secundară a două studii randomizate controlate de fază 3 a examinat eficacitatea centanafadinei în tratamentul simptomelor ADHD de bază (lipsa de atenție, hiperactivitate, impulsivitate) la copii și adolescenți pe parcursul a 6 săptămâni folosind scale de evaluare clinică standardizate. Centanafadina, un inhibitor al recaptării norepinefrinei-dopaminei-serotoninei aprobat de FDA, a demonstrat îmbunătățiri măsurabile în simptomele ADHD comparativ cu placebo pe mai multe măsuri de evaluare.

StudiuADHDÎncredere înaltă02.10.2026

Efectul tratamentului farmacologic al ADHD asupra performanței academice: Studiu bazat pe registru la nivel de populație

Acest studiu din registrul norvegian a examinat 6.255 de copii diagnosticați cu ADHD, urmărind utilizarea medicamentelor și rezultatele academice până la finalizarea obligatorie a școlii. Deși analiza observațională a arătat îmbunătățiri modeste ale notelor cu tratamentul, analiza variabilei instrumentale nu a găsit niciun efect cauzal, sugerând că asociațiile inițiale ar putea reflecta confuziunea mai degrabă decât beneficiile reale ale medicamentelor.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă02.10.2026

Trăsături autiste la rude de gradul întâi neafectate ale indivizilor cu schizofrenie și tulburare bipolară: dovezi pentru vulnerabilitate neurodevelopmentală comună

Acest studiu transversal a comparat expresia trăsăturilor autiste la rudele neafectate ale indivizilor cu schizofrenie și tulburare bipolară versus controale sănătoase, folosind Autism Spectrum Quotient. Constatările au relevat trăsături autiste semnificativ crescute în ambele grupuri de rude, în special în domeniile comunicării și imaginației, sugerând mecanisme genetice/neuroevolutive comune care stau la baza acestor condiții psihiatrice.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă02.10.2026

Contribuțiile Cerebelulose la Conectivitatea Cerebrală în Bolile Psihice Severe: Cadru Dezvoltator cu Autismul ca Studiu de Caz

Această recenzie examinează tulburarea din spectrul autist și tulburările din spectrul psihotic ca afecțiuni neuroevolutive cu origini în perturbații cerebrale precoce, mai degrabă decât procese cu debut în vârsta adultă, analizând diversitatea lor distinctă de simptome prin prisma disfuncției circuitelor cerebrale. Autorii sintetizează patru decenii de cercetări privind conectivitatea structurală și funcțională pentru a înțelege cum sistemele cerebeloase și corticale contribuie diferit la aceste tulburări în funcție de momentul și natura perturbării evolutive.

PresăADHDÎncredere bună01.10.2026

Medicii de familie pot prescrieri acum medicamente pentru ADHD - dar mari bariere în tratament rămân

Noua Zeelandă a implementat în februarie schimbări de politică pentru a extinde autoritatea medicilor de familie de a prescrie medicamente pentru ADHD, cu scopul de a îmbunătăți accesul la tratament. În ciuda acestei reforme, persistă obstacole semnificative, inclusiv lacune în formarea furnizorilor de servicii, costurile medicamentelor și provocări continue de accesibilitate.

PresăADHDÎncredere bună01.10.2026

Probleme placentare în sarcina târzie asociate cu risc mai mare de ADHD

Cercetări din cadrul University of Iowa Health Care publicate în JAMA Psychiatry identifică disfuncția placentară din perioada târzie a sarcinii ca un potențial factor de risc pentru dezvoltarea ADHD la copii. Descoperirile pot ajuta la identificarea sarcinilor cu risc și sugerează noi ținte terapeutice pentru înțelegerea etiologiei ADHD.

PresăAutism + ADHDÎncredere bună30.09.2026

Depresia maternală prenatală asociată cu risc crescut de tulburări neuroevolutive la copii

Un studiu publicat în PLOS Medicine a constatat că copiii născuți de mame cu depresie prezintă rate mai ridicate de tulburări de neuroevoluție, independent de expunerea la medicamente antidepresive în timpul sarcinii. Cercetarea sugerează că depresia maternă în sine, mai degrabă decât tratamentul antidepresiv, poate fi factorul de risc primar pentru aceste rezultate de dezvoltare.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă27.09.2026

Comparația simptomelor depresive și angoansei între tulburarea depresivă majoră și tulburarea bipolară folosind CUDOS-A

Acest studiu transversal a comparat 202 pacienți psihiatrici ambulatori (133 cu tulburare depresivă majoră, 69 cu tulburare bipolară) utilizând măsuri validate de depresie și anxietate. Rezultatele au arătat că nu există diferențe semnificative în prevalența distresului anxios (42,9% vs 43,4%) sau în severitatea generală a simptomelor depresive între cele două grupuri de diagnostic.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă27.09.2026

Prevalența oboselii în tulburările psihice comune: O revizuire sistematică

Această revizuire sistematică a examinat apariția oboselii în tulburări de dispoziție, tulburări de anxietate, tulburări de personalitate și condiții legate de traumă prin analizarea a 46 de studii (40 raportând date de prevalență). S-a constatat că oboseala este foarte prevalentă (18-100%) în toate aceste condiții de sănătate mintală, cu dovezi sugerând că oboseala poate prezice debutul depresiei și invers.