Atenție, impulsivitate și hiperactivitate.
743 de articoleAcest studiu investighează prevalența și caracteristicile ADHD-ului în populația adultă greacă, abordând lacuna din datele epidemiologice privind cazurile nediagnosticate la vârsta adultă. Cercetarea contribuie la înțelegerea modului în care ADHD se manifestă și rămâne nerecunoscut la adulți din diferite grupuri demografice.
Această cercetare investighează modul în care modelele de conectivitate ale rețelelor cerebrale și caracteristicile moleculare asociate ADHD se modifică pe parcursul etapelor de dezvoltare. Studiul examinează reorganizarea neurobiologică care stă la baza patofisiologiei ADHD folosind analiza conectivității funcționale și biomarcatori moleculari.
Această cercetare examinează diferențele în organizarea rețelei funcționale a creierului în ADHD, investigând în mod specific cum stările cerebrale integrate și segregate necesită niveluri diferite de energie de control. Studiul contribuie la înțelegerea bazei neurobiologice a ADHD prin analiza modelelor de conectivitate funcțională a creierului.
Acest studiu aplică algoritmi de învățare automată datelor de neuroimagistică structurală corticală pentru a dezvolta un model de clasificare pentru identificarea ADHD la adulți. Abordarea exploatează caracteristici structurale cerebrale cuantificabile ca potențiali biomarkeri pentru diagnosticul obiectiv al ADHD la populațiile adulte.
Această scurtă trecere în revistă examinează ADHD ca o afecțiune sistemică prin investigarea anomaliilor funcției vizuale și modul în care medicamentele psihostimulante afectează procesele vizuale. Studiul sintetizează dovezi privind relația dintre neurobiologia ADHD și implicarea sistemului ocular/vizual.
Această analiză narrativă examinează relația dintre caracteristicile temperamentului timpuriu și dezvoltarea ulterioară a ADHD, analizând factorii de risc dezvoltatori și relevanța lor clinică. Revizuirea sintetizează dovezi privind modul în care trăsăturile temperamentale pot contribui la patogeneza ADHD și pot informa strategiile de evaluare clinică și intervenție pe parcursul vieții.
Acest studiu stabilește praguri clinic semnificative pentru modificările scorurilor de autoraportare în evaluarea ADHD la adulți, ajutând clinicienii să interpreteze dacă îmbunătățirile observate reflectă o reducere reală a simptomelor. Cercetarea oferă îndrumare bazată pe dovezi pentru determinarea eficacității tratamentului în populațiile de adulți cu ADHD.
Acest studiu a surveiat 536 de participanți din patru grupuri (persoane cu ADHD, părinți, profesioniști și public) privind preferințele pentru terminologia legată de ADHD, inclusiv limbajul centrat pe persoană vs. centrat pe identitate și caracterizarea ADHD ca neurodiversitate vs. dezabilitate. Toate grupurile au preferat predominant limbajul centrat pe persoană și descrierea ADHD ca ceva pe care îl are cineva mai degrabă decât ceea ce este, preferințele pentru limbajul centrat pe identitate corelând cu preferințele gramaticale mai degrabă decât cu viziuni bazate pe identitate.
O inițiativă de cercetare la scară largă și multidisciplinară finanțată de Institutul Național pentru Îmbătrânire a publicat nouă lucrări de referință în revistele Nature care investighează bazele moleculare ale bolii Alzheimer, bolii Parkinson, schizofreniei și tulburărilor cerebrale conexe. Lucrarea Consorțiului PsychAD oferă informații despre mecanismele moleculare comune și distincte în cadrul condițiilor neurodegenerative și psihiatrice.
Acest studiu transversal a examinat 121 de adulți cu tulburări convulsive pentru a identifica grupuri de factori de risc asociați cu simptomele depresive folosind analiza factorială exploratorie. Rezultatele au identificat o soluție cu trei factori care incorporează variabile demografice, sociale, legate de medicamente și clinice care influențează apariția depresiei la persoanele cu epilepsie.
Acest articol prezintă un algoritm clinic pentru gestionarea pacienților care prezintă simultan tulburarea de gaming și tulburarea depresivă majoră. Abordarea tratează sistematic clarificarea diagnosticului, evaluarea comorbidității și planificarea tratamentului integrat pentru această prezentare complexă cu diagnostic dublu.
O revizuire sistematică a 19 studii clinice randomizate controlate (N=4.078) a evaluat aplicații digitale de sănătate mintală eligibile pentru prescripție (DiGA) în Germania pentru tratarea depresiei și anxietății. Intervențiile digitale au arătat o reducere modestă, dar semnificativă a simptomelor depresiei imediat după intervenție și la urmărire, deși dovezile pentru tulburările de anxietate erau limitate; constatările susțin integrarea instrumentelor digitale bazate pe dovezi în tratamentul sănătății mintale, dar remarcă faptul că dovezile actuale sunt dominate de un număr mic de aplicații.
Acest studiu de caz descrie tratamentul unui pacient cu tulburare de consum de alcool (pattern de consumul în exces) complicat de tulburare de anxietate, tulburare disforică premenstruală și comportamente de mâncare emoțională folosind fluoxetină (SSRI) și acamprosat (medicament pentru prevenirea rechutei alcoolice). Abordarea farmacologică integrată tratează atât dependența, cât și comorbiditățile psihiatrice subiacente.
Acest studiu pe 94 de pacienți cu psihoză la debutul bolii a constatat că intervievurile diagnostice structurate (SCID-I) au identificat depresie la 42% din cazurile non-afective și tulburări de anxietate la 45-48% din toate cazurile, totuși dosarele clinice au documentat doar jumătate din aceste diagnostice de depresie și 40% din diagnosticele de anxietate pe parcursul unui an de urmărire. Constatările evidențiază lacune semnificative între evaluarea psihiatrică bazată pe cercetare și documentarea de rutină din practică clinică a comorbiditățior de dispoziție și anxietate în psihoză.
Acest studiu longitudinal a analizat cinci ani de date de la 680 de părinți coreeni care îngrijesc copii cu dizabilitate intelectuală sau tulburare de spectru autist, identificând trei clase distincte de traiectorie a depresiei: 34,5% cu simptome persistent ridicate, 15,4% cu depresie moderată stabilă și 50% cu simptome inițiale scăzute care scad în timp. Modelurile de depresie la părinți au fost semnificativ asociate cu vârsta copilului, tipul de dizabilitate, lipsa economică și discriminarea experimentată, grupul persistent ridicat prezentând rezultate psiho-sociale notabil mai rele, inclusiv autoestimă redusă și
Un raport de caz descrie o mamă cu boala Lhermitte-Duclos/Sindromul Hamartom Tumoral PTEN și fiica sa cu tulburare de spectru autist, ambele purtând aceeași mutație patogenă a genei PTEN (c.370 T>C). Studiul subliniază importanța screeningului pentru condiții legate de PTEN la copiii diagnosticați cu TSA atunci când un părinte a fost diagnosticat cu PHTS, evidențiind implicațiile consilului genetic și ale managementului pentru familiile afectate.
Această resursă explorează abordări bazate pe dovezi pentru îmbunătățirea calității somnului la femeile care au atât ADHD, cât și autism, condiții adesea subdiagnosticate la femei. Ea abordează probabil factori neuroevolutivi care afectează reglarea somnului și oferă strategii practice adaptate nevoilor specifice acestei populații.
Anumite modele de atenție caracteristice ADHD, cum ar fi filtrarea atențională redusă, pot facilita gândirea creativă prin permițiunea explorării mai largi a ideilor și stabilirea unor conexiuni noi. Cercetătorii sugerează că activitățile creative ar putea valorifica acest stil atențional divergent, în timp ce ar putea consolida potențial sistemele funcției executive și autocontrolului.
