ADHD

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună16.06.2026

Intervenții pentru promovarea consumului de fructe și legume în rândul copiilor cu tulburări de dezvoltare neurologică: o analiză de sinteză

Această analiză de sinteză a examinat intervențiile bazate pe dovezi științifice, concepute pentru a crește consumul de fructe și legume în rândul copiilor cu autism, ADHD și alte tulburări de dezvoltare neurologică, care se confruntă frecvent cu dificultăți alimentare. Au fost identificate șapte studii care au utilizat modificarea comportamentală, expunerea repetată la alimente, programe bazate pe jocuri însoțite de instruirea părinților și abordări multidisciplinare de tratament în timpul meselor ca strategii bazate pe dovezi științifice.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Tulburările de dezvoltare neurologică și funcționarea adaptativă – un studiu de control cu gemeni

Acest studiu suedez realizat pe gemeni (N=314, cu vârste cuprinse între 8 și 21 de ani) a analizat modul în care autismul, ADHD-ul, dizabilitatea intelectuală și alte afecțiuni psihiatrice se raportează în mod independent la funcționarea adaptativă zilnică, ținând seama de factorii genetici și de cei de mediu comuni. Toate afecțiunile neurodezvoltative au fost asociate cu dificultăți de adaptare, observându-se o afectare funcțională mai accentuată în cazul coexistenței mai multor afecțiuni.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Reclasificarea tulburărilor de dezvoltare neurologică în ICD-11

ICD-11 definește tulburările de dezvoltare neurologică ca grup principal de clasificare, reunind afecțiunile care, anterior, erau dispersate în mai multe categorii din ICD-10. Aceste afecțiuni cu componentă genetică implică tipare atipice de percepție, cogniție, limbaj și abilități motorii care se manifestă în stadiile timpurii ale dezvoltării, fiind adesea considerate variante de dezvoltare neurologică mai degrabă decât patologii, deși apar frecvent concomitent cu anxietatea, depresia și alte afecțiuni psihiatrice.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Evaluarea încrederii și competenței paramedicilor în intervenția în cazul persoanelor cu neurodiversitate: o analiză de sinteză

O analiză de sinteză a examinat literatura de specialitate existentă privind încrederea, competența și pregătirea paramedicilor în gestionarea pacienților cu neurodiversitate (inclusiv autism și ADHD). Studiul a identificat lacune semnificative în formarea paramedicilor în ceea ce privește neurodiversitatea și recomandă o pregătire consolidată pentru a îmbunătăți acordarea asistenței medicale de urgență acestei populații.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună15.06.2026

Caracteristici definitorii care prezic tulburările de sănătate mintală în rândul studenților de licență în era post-COVID-19: un studiu transversal multicentric

Un studiu multicentric realizat pe un eșantion de 2.349 de studenți din universități braziliene a analizat caracteristicile fizice, comportamentale, cognitive și emoționale asociate cu anxietatea, depresia, stresul și tulburarea de stres posttraumatic, utilizând scale de evaluare validate și analiza de regresie logistică. Treisprezece caracteristici au prezis simptomele de anxietate, cincisprezece au prezis simptomele de stres, unsprezece au prezis simptomele de depresie, iar cincisprezece au prezis tulburarea de stres posttraumatic.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă15.06.2026

Proprietățile psihometrice ale chestionarelor PHQ-9 și GAD-7 la pacienții mexicani cu cancer

Acest studiu transversal a validat versiunile în limba spaniolă ale chestionarelor „Patient Health Questionnaire-9” și „Generalized Anxiety Disorder-7” la un eșantion de 357 de pacienți mexicani cu cancer, demonstrând că ambele instrumente prezintă o consistență internă și structuri factoriale acceptabile. Rezultatele susțin utilizarea acestor instrumente succinte de screening pentru depistarea simptomelor de depresie și anxietate în contextul îngrijirii oncologice.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună15.06.2026

Comentariu privind riscurile agonistilor GLP-1 pe bază de prescripție la pacienții care iau medicamente psihiatrice

Două cazuri clinice ilustrează potențialele interacțiuni adverse între agoniștii receptorilor GLP-1 (tirzepatidă) și medicamentele psihiatrice: un pacient cu tulburare bipolară a dezvoltat toxicitate la litiu, în timp ce altul cu depresie majoră a experimentat destabilizare a dispoziției. Autorii subliniază necesitatea monitorizării atente a medicamentelor privind metabolismul medicamentelor și efectele asupra dispoziției, menționând că dovezile existente nu arată că agoniștii GLP-1 agravează depresia sau cresc suicidalitatea.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă15.06.2026

Implicațiile prognostice ale comorbidității cu anxietatea socială în tulburarea depresivă majoră, analizate pe trei eșantioane ample de adulți și vârstnici

Această analiză secundară a trei cohorte de amploare a examinat prevalența tulburării de anxietate socială și rezultatele clinice la pacienții cu tulburare depresivă majoră, constatând că prezența concomitentă a TAS a fost asociată cu un debut mai precoce al depresiei și cu un risc mai ridicat de suicid în toate eșantioanele. După ajustarea pentru severitatea depresiei și a anxietății, anxietatea socială a rămas asociată cu o rată redusă de remisie la tratament și cu o tendință crescută de suicid la adulți.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună15.06.2026

Depresia în Tulburarea Spectrului Autist: Mecanisme Neurobiologice și Abordări Terapeutice

Această recenzie examinează comorbiditatea ridicată dintre autism și depresie prin integrarea dovezilor din genetică, sisteme de neurotransmițători, neuroinflamație și căi de răspuns la stres, în timp ce recunoaște factorii psihosociali cum ar fi mascarea socială și stigmatizarea. Autorii propun un cadru de stratificare care leagă profilurile biologice de tratamentele direcționate, inclusiv roluri potențiale adjuvante pentru compușii derivați din plante și intervenții la nivelul microbiotei alături de abordările farmacologice stabilite.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă15.06.2026

De la abordarea „până la eșec” la îngrijirea bazată pe starea de sănătate: un cadru multidomenial pentru psihiatria preventivă

Această analiză propune trecerea psihiatriei de la intervenția reactivă la îngrijirea preventivă bazată pe starea de sănătate, stabilind paralele cu practicile de întreținere din domeniul ingineriei. Dovezile arată că intervențiile psihologice timpurii reduc incidența depresiei cu 43% după tratament și cu 33% la evaluarea de urmărire, în timp ce reducerea întârzierilor în tratament îmbunătățește ratele de răspuns; cadrul integrează cinci domenii măsurabile (somn, nutriție, sarcină alostatică, funcție autonomă, funcție imunitară) cu modele de stadializare clinică pentru a permite prevenirea scalabilă la nivel de populație a depresiei și psihozei.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă15.06.2026

Modalități de tratament și rezultate clinice ale medicamentelor pentru ADHD la adolescenți și tineri adulți cu tulburare depresivă majoră comorbide

Acest amplu studiu retrospectiv a analizat dosarele medicale electronice ale peste 1 milion de pacienți cu ADHD pentru a compara modul în care tulburarea depresivă majoră comorbidă influențează modelele de prescriere a medicamentelor și rezultatele clinice. Rezultatele au arătat că pacienții cu ADHD+MDD primesc, în general, mai multe medicamente pentru ADHD (în special bupropion), iar stimulentele SNC au fost asociate cu rezultate mai favorabile în comparație cu non-stimulantele în această populație cu comorbiditate.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună15.06.2026

Corecție: Răspunsuri la Comentarii privind Eficacitatea Terapiei Cognitive Bazate pe Conștientizare pentru Tulburări de Anxietate și Depresive

Aceasta este o corecție care răspunde la comentarii pe o analiză sistematică și meta-analiză examinând terapia cognitivă bazată pe conștientizare (MBCT) pentru tratarea tulburărilor de anxietate și depresive. Articolul corectează meta-analiza publicată anterior (DOI: 10.1177/02537176241249375).

StudiuADHDÎncredere bună15.06.2026

Analiza conceptului de ADHD: examinarea validității și fiabilității diagnostice în criteriile DSM-5-TR

Acest articol analizează critic criteriile de diagnostic ale DSM-5-TR pentru ADHD, identificând probleme substanțiale, printre care arbitraritatea, vagitatea, redundanța și normalitatea dependentă de context, care subminează validitatea și fiabilitatea diagnosticului. Autorii susțin că aceste deficiențe de definire compromit precizia cercetării privind ADHD, procesul de luare a deciziilor clinice și eficacitatea tratamentului, ceea ce impune o reconstrucție cuprinzătoare a cadrului de diagnostic.

StudiuADHDÎncredere bună15.06.2026

Riscul de psihoză asociat consumului de canabis în rândul persoanelor cu ADHD: o revizuire sistematică

Această revizuire sistematică a analizat trei studii care au investigat dacă persoanele cu ADHD se confruntă cu un risc crescut de psihoză ca urmare a consumului de canabis, având în vedere că ambele afecțiuni cresc, în mod independent, riscul de psihoză. Dovezile actuale sugerează că canabisul nu ar crește în mod disproporționat riscul de psihoză în mod specific la persoanele cu ADHD, în comparație cu populația generală, deși autorii menționează că lacunele substanțiale din literatura de specialitate justifică efectuarea unor cercetări suplimentare.

StudiuADHDÎncredere înaltă15.06.2026

Cunoștințele și atitudinile cadrelor didactice față de ADHD: un studiu transversal în școlile din Africa de Sud

Acest studiu a evaluat cunoștințele și atitudinile privind ADHD în rândul a 100 de cadre didactice din școlile publice și private din Africa de Sud, utilizând scale validate. Rezultatele au arătat că cadrele didactice dețineau cunoștințe adecvate despre ADHD (scor mediu de 70%), deși cadrele didactice din școlile private au obținut scoruri semnificativ mai mari decât omologii lor din școlile publice, în timp ce atitudinile față de comportamentele asociate cu ADHD au rămas nefavorabile și fără legătură cu cunoștințele sau experiența.

StudiuADHDÎncredere înaltă15.06.2026

Deficiențe de integrare a memoriei la adulții cu ADHD: o cercetare bazată pe o sarcină de inferență asociativă

Acest raport înregistrat analizează dacă adulții cu ADHD prezintă capacități reduse de integrare a memoriei în comparație cu grupul de control neurotipic, utilizând o sarcină computerizată de inferență asociativă în perechi care implică asocieri suprapuse. Studiul emite ipoteza că participanții cu ADHD vor demonstra o precizie mai scăzută și timpi de răspuns mai lenți în probele de inferență, ceea ce reflectă afectarea memoriei episodice și a proceselor de integrare.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă15.06.2026

Tulburarea din spectrul autist și tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate concomitente la un pacient cu microdeleție 6q25.1-Q25.3: un raport de caz

Prezentarea de caz a unui băiat în vârstă de 16 ani cu o deleție cromozomială rară de 6,7 Mb, care prezenta hidrocefalie, paralizie cerebrală și tulburări comorbide de spectru autist (ASD) și tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD), tratat cu succes cu olanzapină. Raportul evidențiază rolul neurocomportamental al unor gene specifice (ARID1B, SYNE1) și subliniază importanța evaluării psihiatrice cuprinzătoare în sindroamele genetice rare.

StudiuADHDÎncredere bună15.06.2026

Efectele combinației de L-teanină și cofeină asupra atenției selective la adolescenții cu ADHD: un studiu încrucișat, dublu-orb, controlat cu placebo

Un studiu controlat a comparat combinația de L-teanină și cofeină cu metilfenidatul și placebo la 21 de adolescenți cu ADHD, utilizând o sarcină de atenție vizuală și înregistrarea EEG. Combinația de L-teanină și cofeină a redus numărul de alarme false în comparație cu placebo, dar nu a îmbunătățit timpul de reacție sau sensibilitatea la discriminare, în timp ce metilfenidatul a prezentat beneficii mai ample la toate indicatorii de atenție.

Studii și știri