Dependențe de substanțe și comportamentale.
397 de articoleAceastă lucrare examinează tulburarea de joc ca o dependență comportamentală în era digitală, concentrându-se pe prezentarea clinică și provocările tratamentului specifice contextului brazilian al asistenței medicale. Abordează lacunele sistemice în infrastructura de prevenire, diagnostic și intervenție pentru comportamentele problematice legate de joc.
Această cercetare descrie un sistem de sănătate digitală în buclă închisă care monitorizează simptomele tulburării de joc și declanșează automat intervenții țintite pe baza datelor în timp real. Cadrul reprezintă o abordare tehnologică bazată pe dovezi pentru gestionarea dependenței comportamentale prin evaluare continuă și furnizarea de tratament adaptiv.
Această meta-analiză a integrat 108 studii de neuroimagistică pentru a identifica alterări ale substanței gri în cazul tulburărilor de consum de substanțe și dependențelor comportamentale, analizând peste 9.700 de participanți. Analiza a relevat modele neuroantomice distincte între tipurile de adicție, cu convergență în principal în nucleul caudal și alterări suplimentare detectate în analiza dependenței agregate.
Această revizuire sistematică examinează modul în care tinerii sunt afectați în mod disproporționat de adicțiile comportamentale, inclusiv tulburările de jocuri/jocuri de noroc și utilizarea problematică a pornografiei, rețelelor sociale și chatboților AI. Autorii recomandă o abordare diagnostică bazată pe continuum, modele de tratament flexibile adaptate la nevoile variate și dovezi mai puternice pentru intervențiile emergente, cum ar fi neuromoduația.
Un studiu de analiză a rețelei pe 461 de jucători a examinat relațiile dintre simptomele tulburării de joc, simptomele tulburării de jocuri de noroc și cheltuielile cu microtransacțiile în jocuri video. În timp ce simptomele tulburării de joc au corelat direct cu cheltuielile mai mari pentru microtransacții, simptomele tulburării de jocuri de noroc au arătat doar o relație indirectă prin achiziții de jocuri fizice, ceea ce sugerează că aceste căi de dependență comportamentală sunt distincte și necesită investigații suplimentare.
Un sondaj efectuat pe 2.308 adolescenți austrieci a constatat că cheltuielile în joc sunt foarte concentrate, 10% dintre jucători reprezentând 61% din cheltuielile totale, iar cei care cheltuiesc mult prezentând rate semnificativ mai ridicate de tulburări de jocuri și jocuri de noroc în comparație cu cei care cheltuiesc puțin. Studiul relevă că cheltuielile mari nu se limitează la familiile înstărite și sugerează similitudini structurale între practicile de monetizare a jocurilor video și industriile de jocuri de noroc, ridicând preocupări cu privire la siguranța microtransacțiilor așa cum sunt implementate în prezent.
Acest studiu examinează prevalența și severitatea disfuncției sexuale în rândul persoanelor cu adicții la alcool, droguri și jocuri de noroc. Cercetarea abordează o comorbiditate puțin studiată între tulburările adictive și complicațiile sănătății sexuale.
Acest studiu a examinat 94 de pacienți cu dependență pentru a explora relația dintre sensibilitatea introceptivă raportată de sine și alexitimie (dificultate în identificarea/descrierea emoțiilor) folosind scale psihologice validate. Sensibilitatea introceptivă a arătat o corelație pozitivă semnificativă cu alexitimia chiar și după ajustarea pentru discomfort și prejudecată funcțională, sugerând că aceste construcții sunt legate independent de severitatea actuală a simptomelor.
Această analiză a literaturii examinează co-apariția adicțiilor comportamentale (cum ar fi jocurile de noroc, utilizarea internetului și compulsiile de cumpărare) la pacienții diagnosticați cu tulburare bipolară. Analiza sintetizează cercetările existente pentru a înțelege relația dintre aceste condiții și implicațiile pentru evaluarea clinică și tratament.
Această lucrare examinează în mod critic clasificarea și conceptualizarea dependențelor comportamentale (tulburări de joc de noroc, jocuri video și comportament sexual compulsiv), evidențiind modul în care cadrele de referință ale tulburărilor de consum de substanțe pot fi aplicate inadecvat condițiilor comportamentale. Autorii susțin că avansarea domeniului necesită o teorie mai bună, metode obiective de măsurare, creșterea finanțării cercetării și o mai mare atenție asupra mediilor tehnologice, mai degrabă decât adoptarea unor criterii diagnostice nevalidate.
Această revizuire narativă examinează eficacitatea intervențiilor bazate pe conștiință (MBIs) în tratamentul dependenței de internet în rândul adolescenților, concentrându-se pe modul în care practici precum meditația și exercițiile de respirație îmbunătățesc autocunoașterea, reglarea emoțională și controlul impulsurilor. Cercetările indică faptul că practicile de conștiință ajută la reducerea utilizării compulsive a internetului și a comorbidităților asociate, cum ar fi anxietatea și depresia, deși autorii subliniază necesitatea unor studii pe termen mai lung și a unei implementări în școli, adaptate nevoilor dezvoltării adolescenților.
Un studiu pe 378 de participanți a validat un nou Chestionar de Tulburare a Utilizării TikTok adaptat din criteriile OMS pentru Tulburarea de Jocuri, examinând asociații cu personalitatea și depresie. Rezultatele au arătat că neuroticismul mai ridicat și conștiinciozitatea mai scăzută au prezis ambele utilizarea problematică a TikTok, cu tendințele depresive acționând ca un mecanism mediator cheie în ambele relații.
Acest studiu bazat pe populație de 1.601 de adulți spanioli a examinat dorința compulsivă de utilizare a telefoanelor mobile folosind scale validate și a constatat că aceasta este cea mai prevalentă la participanții mai tineri (16-35 de ani), fiind puternic asociată cu impulsivitatea, anxietatea, depresia și utilizarea mai lungă zilnică a telefonului. Printre utilizatorii de telefoane mobile care se joacă jocuri online sau pariază, dorința compulsivă a fost semnificativ legată de Tulburarea Jocurilor pe Internet și de severitatea pariurilor, sugerând că telefoanele mobile pot amplifica comportamentele adictive.
Această recenzie propune că tulburarea de joc depășește dependența comportamentală pentru a implica fenotipur somatici măsurabili în sisteme cardiovascular, metabolic, de somn și neurologic. Autorii formulează hipoteza a trei mecanisme biologice—circuite de recompensă hiperactive, răspuns la stres dereglementat și semnalizare neurotrof alterată—care ar putea explica gruparea comorbidităților și justifică evaluarea medicală multidisciplinară.
Acest raport de caz descrie un bărbat în vârstă de 35 de ani cu comportament compulsiv de tranzacționare pe piața bursieră care a dus la pierderi financiare semnificative, evaluat folosind scale de severitate a jocurilor de noroc și tratat cu terapie cognitiv-comportamentală pe parcursul a șase luni cu îmbunătățire clinică. Autorii evidențiază provocări diagnostice care decurg din lipsa recunoașterii formale a dependenței de tranzacționare în DSM-5-TR și ICD-11, și sugerează că TCC adaptată din intervențiile pentru tulburarea de joc poate fi eficace, dar necesită validare suplimentară.
Acest studiu crossover cu dublu orb și control sham a examinat modul în care două protocoale TMS afectează neurochimia cerebrală la adulții cu tulburare de consum de alcool. Stimularea continuă în rafale theta către cortexul prefrontal medial a arătat asociații cu neurometabolitii excitatori reduși, în timp ce TMS 10 Hz către cortexul prefrontal dorsolateral nu a demonstrat acest efect.
Acest studiu compară estimările prevalenţei la nivel de stat ale tulburărilor de abuz de substanţe derivate din datele electronice din Minnesota cu datele sondajelor naţionale (NSDUH), găsind diferenţe notabile pentru tulburarea de consum de alcool şi consumul de cocaină, dar estimări similare pentru tulburarea de consum de opioid. Cercetarea sugerează că datele EHR pot servi ca instrument complementar de supraveghere în timp real faţă de sondajele tradiţionale, deşi interpretarea necesită o atenţie atentă la diferenţele metodologice între sursele de date.
Acest studiu longitudinal a examinat dacă trei măsuri diferite ale cortisolului (panta diurnă, răspunsul la trezire și aria sub curbă) interacționează cu severitatea stresului zilnic pentru a prezice severitatea tulburării de abuz de alcool și substanțe la 1.617 adulți din comunitate pe parcursul a 9 ani. Folosind modele statistice neliniare avansate, cercetătorii au identificat interacțiuni semnificative între tiparele de cortisol și stres în predicția rezultatelor pe termen lung ale dependenței, sugerând că răspunsurile biologice la stres combinate cu factorii de stres ambientali pot influența în comun traiectoriile tulburării de abuz de substanțe.