Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.
Stimularea cerebrală profundă, un implant chirurgical cunoscut sub numele de pacemaker cerebral, este investigată ca tratament pentru a îmbunătăți mobilitatea și calitatea vieții la pacienții cu boala Parkinson care pierd progresiv funcția motorie. Cercetătorii au folosit tehnici optogenetice pentru a activa și dezactiva regiuni cerebrale specifice pentru a înțelege cum stimularea poate îmbunătăți capacitatea de ambulație.
Cercetătorii de la USC au identificat o acumulare excesivă de fier în creierul persoanelor cu sindromul Down și cu boala Alzheimer cu debut precoce, nivelurile fiind aproximativ duble față de cele înregistrate la grupul de control. Ferroptosis, o cale de moarte celulară dependentă de fier, pare să determine neurodegenerarea, în special în regiunile vulnerabile ale creierului.
Cercetări recente sugerează că factorii de risc genetici pentru boala Alzheimer și accidentul vascular cerebral afectează în primul rând bariera hematoencefalică — rețeaua de vase de sânge și celule imune care protejează creierul — mai degrabă decât neuronii înșiși. Această descoperire reorientează atenția științifică către sistemul de apărare al creierului, considerându-l un câmp de luptă esențial pentru înțelegerea dezvoltării bolilor neurologice.
Cercetătorii de la Purdue au identificat acumularea de lipide în celulele imune ale creierului ca fiind un factor semnificativ în progresia bolii Alzheimer, ceea ce ar putea completa înțelegerea acestei afecțiuni dincolo de plăcile amiloide și aglomerările de proteine tau. Eliminarea grăsimii din aceste celule imune și restabilirea funcției lor ar putea reprezenta o nouă abordare terapeutică a bolii.
Cercetătorii au demonstrat pe șoareci că perturbarea unei proteine circadiene crește nivelurile de NAD+ și reduce acumularea de tau, ceea ce sugerează că ajustarea ceasului circadian ar putea avea efecte neuroprotectoare. Cercetarea se află încă în stadiu preliminar și necesită validare suplimentară înainte de a putea fi aplicată în practică clinică.
