Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.
Acest editorial oferă o privire de ansamblu asupra dezvoltărilor semnificative ale cercetării și perspectivelor clinice în scleroza multiplă și neuroimmunologie din 2021. Sintetizează înțelegerea actuală a mecanismelor bolii și a progreselor terapeutice relevante pentru specialiștii și cercetătorii în SM.
Acest raport de caz documentează boala de sero, o reacție adversă mediată de sistemul imunitar, care apare la un pacient cu SM care primește ocrelizumab (o terapie de epuizare a celulelor B cu anticorp monoclon). Raportul contribuie la înțelegerea efectelor secundare rare, dar grave, asociate cu această modalitate de tratament a SM.
Această recenzie examinează relația dintre proteina autofagiei Atg5 și scleroza multiplă, sintetizând dovezi din studii pe culturi celulare, animale și umane pentru a propune că nivelurile crescute de Atg5 pot contribui la autofagia disfuncțională, neurodegenerare și inflamație. Autorii sugerează că țintirea căilor autofagiei, în special Atg5, ar putea reprezenta o abordare terapeutică nouă pentru managementul SM.
Acest studiu a evaluat prevalența și severitatea disfuncției intestinale la 447 de pacienți cu SM folosind trei scale de evaluare validate, găsind simptome intestinale la 53,7% dintre participanți cu rate semnificativ mai mari în SM progresiv comparativ cu formele remitent-recidivante. Severitatea disfuncției intestinale a corelat cu durata bolii, nivelul de invaliditate și fenotipul bolii, confirmând-o ca o complicație clinic relevantă, dar sub-recunoscută a SM.
Un pacient cu scleroză multiplă remitentă-recidivantă a dezvoltat petehii (pete mici de sânge) și epistaxă (sângerări nazale) după a doua doză de alemtuzumab, o terapie imunosupresoare. Cazul subliniază importanța vigilenței clinice și managementului oportun al acestor efecte adverse cunoscute, pe măsură ce utilizarea alemtuzumabului se extinde în tratamentul sclerozei multiple.
