NeuroPsy InfoHub — autism, ADHD, anxietate, depresie

Articole și ghiduri recomandate

VârstăToate vârstele Copii Tineri Adulți Vârstnici

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună20.06.2026

Transplantul autolog de celule stem în scleroza multiplă: dovezi actuale și aplicații clinice

Această analiză examinează transplantul autolog de celule stem hematopoietice (AHSCT) ca opțiune terapeutică emergentă pentru pacienții cu scleroză multiplă recidivant-remisivă care prezintă rezistență la terapiile modificatoare de boală, demonstrând o remisie susținută și rate de recidivă mai scăzute în comparație cu tratamentele convenționale. Deși AHSCT se dovedește promițător în prevenirea progresiei bolii și îmbunătățirea rezultatelor neurologice, rezultatele sunt mixte în cazurile de SM progresivă, fiind necesare cercetări suplimentare pentru a identifica criteriile optime de selecție a pacienților și protocoalele de transplant.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă20.06.2026

Procesarea temporală afectată în scleroza multiplă: legături cu leziunile ganglionilor bazali și oboseala

Acest studiu demonstrează că persoanele cu SM prezintă deficiențe măsurabile atât în ceea ce privește sincronizarea perceptivă (detectarea ritmului), cât și sincronizarea motorie (consistența loviturilor cu degetele), în comparație cu datele normative, deficiențe atribuite leziunilor microstructurale ale ganglionilor bazali. Aceste tulburări de sincronizare se corelează semnificativ cu progresia bolii și cu severitatea oboselii, ceea ce sugerează că măsurătorile procesării temporale ar putea servi drept biomarkeri obiectivi ai activității bolii în cazul sclerozei multiple.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă20.06.2026

Medicamente pentru scleroza multiplă: terapii modificatoare ale evoluției bolii și terapii simptomatice

Scleroza multiplă este o afecțiune cronică autoimună demielinizantă a sistemului nervos central, care apare de obicei între vârstele de 20 și 40 de ani, cu o prevalență mai mare în rândul femeilor și al populațiilor din Europa de Nord și America de Nord. Abordările terapeutice actuale includ agenți imunomodulatori modificatori ai evoluției bolii (interferoni, acetat de glatiramer, anticorpi monoclonali, fumarați și alții) și tratamente simptomatice pentru gestionarea progresiei bolii și a dizabilității.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Efectul Rezervei Cognitive asupra Funcției Cognitive și Deteriorării Cognitive în Boala Parkinson: Un Studiu de Coorta Longitudinal

Acest studiu longitudinal prospectiv demonstrează că rezerva cognitivă mai mare (RC)—măsurată prin educație, activitate profesională și angajament în activități de timp liber—este asociată cu o performanță cognitivă mai bună și o decădere cognitivă mai lentă la pacienții cu boala Parkinson pe o perioadă de urmărire de 2 ani. Constatările sugerează că intervenții care îmbunătățesc rezerva cognitivă ar putea fi benefice pentru atenuarea decăderii cognitive la pacienții cu BP.

StudiuParkinsonÎncredere bună20.06.2026

Metrice de relaxometrie regională cerebral cuantitativă pentru diagnosticul precoce al bolii Parkinson

Acest studiu de neuroimaging utilizează tehnici avansate de RMN (3D T1BRAVO și RMN sintetic) pentru a identifica modificările structurale ale creierului la pacienții cu boala Parkinson în stadiu incipient comparativ cu subiecții sănătoși, concentrându-se pe metricile de relaxare regionale ca potențiali markeri diagnostici. Au fost identificate diferențe semnificative în anumite regiuni cerebrale, susținând utilizarea potențială a biomarkerilorImageti cantitative pentru detectarea mai timpurie a bolii și evaluarea prognosticului.

Informație de încredere. Sprijin real.

Explorează temele

Sănătate mintală și neurodezvoltare

Afecțiuni neurologice