Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.
Acest studiu analizează rolul ischemiei cerebrale în epilepsia vasculară și identifică factorii de risc pentru apariția epilepsiei în urma unui accident vascular cerebral. Cercetarea își propune să îmbunătățească înțelegerea clinică a complicațiilor convulsive post-accident vascular cerebral și să ofere informații utile pentru elaborarea strategiilor de prevenire.
Acest studiu a comparat două abordări de clasificare a fenotipurilor cognitive la 100 de adulți cu epilepsie a lobului frontal, utilizând cadrul IC-CoDE: abordarea normativă (performanța în raport cu grupul de referință) și cea ipsativă (performanța în raport cu valoarea de referință individuală). Metoda ipsativă a clasificat un număr mai mare de pacienți ca având funcțiile cognitive intacte, cu o concordanță scăzută între cele două abordări, iar rezultatele sugerează că încărcătura terapeutică a medicamentelor anticonvulsivante și vârsta mai tânără pot fi asociate cu anumite tipuri de tulburări cognitive.
Cromozomul inelar 20 este o afecțiune genetică rară care provoacă encefalopatie de dezvoltare și epileptică, caracterizată prin crize rezistente la tratament, care afectează în mod semnificativ calitatea vieții. Un grup de lucru format din specialiști în epilepsie și personal medical a analizat literatura de specialitate disponibilă și a formulat recomandări consensuale privind managementul multidisciplinar, incluzând consilierea genetică, recunoașterea rezistenței la tratament și monitorizarea stării epileptice non-convulsive.
Acest raport de caz analizează dificultatea clinică de a face distincția între crize epileptice și tetanie (contracții musculare cauzate de hipocalcemie) la pacienții cu osteodistrofie ereditară Albright, o afecțiune genetică care afectează dezvoltarea osoasă și răspunsul la hormoni. Raportul ilustrează modul în care manifestările clinice similare necesită o evaluare diagnostică atentă pentru a diferenția cauzele neurologice de cele metabolice ale simptomelor asemănătoare crizelor.
O pacientă în vârstă de 16 ani, cu antecedente de traume și tulburare de dispoziție, s-a prezentat cu crize psihogene neepileptice (PNES) recurente în timpul spitalizării, caracterizate prin lipsa de reacție, mișcări neregulate și activare simpatică, inclusiv dilatarea pupilelor. Monitorizarea video-EEG a exclus activitatea epileptică, confirmând diagnosticul de PNES; tratamentul cu sertralină și strategiile comportamentale, inclusiv mindfulness, au dus la reducerea simptomelor și la îmbunătățirea rezultatelor psihiatrice până la externare.
