Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres

Informație de încredere. Sprijin real.

Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.

Începe gratuitSunt părinteSunt specialist

Explorează temele

Caută tot →

Sănătate mintală și neurodezvoltare

AutismSpectrul autist și particularitățile asociate.928 de articole
ADHDAtenție, impulsivitate și hiperactivitate.776 de articole
Sindrom DownDezvoltare și sprijin pentru sindromul Down.451 de articole
AnxietateÎngrijorare excesivă, tensiune, atacuri de panică.390 de articole
DepresieTristețe persistentă, lipsa energiei și a motivației.539 de articole
AdicțiiDependențe de substanțe și comportamentale.403 articole
Tulburare obsesiv-compulsivăObsesii, compulsii și modul de a le gestiona.6 articole
Tulburare narcisistăTiparul narcisist și relațiile afectate.În curând

Afecțiuni neurologice

DemențeBoala Alzheimer și alte forme de demență.580 de articole
AVC și AITAccident vascular cerebral și recuperare, la orice vârstă.358 de articole
Leziuni medulareLeziuni medulare, paraplegie și tetraplegie.309 articole
EpilepsieCrize epileptice și managementul lor.401 articole
ParkinsonBoala Parkinson și tulburări de mișcare.481 de articole
Scleroză multiplăScleroza multiplă și viața cu aceasta.399 de articole
Traumatisme cranio-cerebraleTraumatisme cranio-cerebrale și recuperare.433 de articole
Tumori cerebraleTumori cerebrale: diagnostic, tratament și recuperare.50 de articole

Articole și ghiduri recomandate

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
StudiuEpilepsieÎncredere bună02.07.2026

Creatin-kinaza ca biomarker pentru diferențierea crizelor tonico-clonice generalizate de crizele neepileptice de origine psihogenă și de sincopă: revizuire sistematică și metaanaliză

Un studiu de cohortă retrospectiv și o meta-analiză realizate pe un eșantion de 1.300 de pacienți au analizat dacă nivelurile serice ale creatinkinazei (CK) ar putea contribui la diferențierea crizelor epileptice de crizele non-epileptice de origine psihogenă (PNES) și de sincopă. Rezultatele au evidențiat niveluri semnificativ crescute ale CK la 48 de ore după crize tonico-clonice generalizate, comparativ cu PNES și sincopă, sugerând că CK ar putea fi un potențial biomarker adjuvant pentru clasificarea crizelor atunci când istoricul clinic este neclar.

StudiuEpilepsieÎncredere bună02.07.2026

Faza postictală în epilepsia idiopatică canină: manifestări clinice, gestionare și impactul asupra calității vieții din perspectiva proprietarilor

Acest studiu observațional a chestionat 292 de proprietari de câini cu privire la simptomele postictale în cazul epilepsiei idiopatice canine, constatând că 97% dintre aceștia au raportat semne clinice postictale, inclusiv dezorientare, mers compulsiv, ataxie și orbire, care au afectat în mod semnificativ calitatea vieții atât a câinilor, cât și a proprietarilor. Medicamentele anticonvulsive de urgență s-au dovedit ineficiente în controlul semnelor postictale în 71% din cazuri, evidențiind o nevoie terapeutică nesatisfăcută în gestionarea fazei postictale a crizelor epileptice, adesea neglijată.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă02.07.2026

Malformații cavernoase cerebrale familiale: caracteristici clinice, diagnostic și management

Malformațiile cavernoase cerebrale familiale (FCCM) reprezintă o afecțiune genetică care provoacă leziuni vasculare multiple la nivelul creierului și măduvei spinării, care pot crește în număr și dimensiune în timp, majoritatea persoanelor afectate prezentând simptome la vârsta adultă mijlocie, precum convulsii, deficite neurologice, dureri de cap sau hemoragii, deși până la 50% dintre pacienți rămân asimptomatici. Diagnosticul este confirmat prin imagistică, care evidențiază cavernoame multiple, sau prin teste genetice moleculare care identifică variante patogene în genele KRIT1, CCM2 sau PDCD10.

StudiuEpilepsieÎncredere bună02.07.2026

Analiza modelelor de prescriere a medicamentelor antiepileptice și a impactului monitorizării terapeutice a medicamentelor asupra controlului crizelor

Acest studiu retrospectiv realizat în cadrul unui spital a analizat modelele de prescriere a medicamentelor anticonvulsivante la 918 de pacienți cu tulburări convulsive, constatând că levetiracetamul este medicamentul cel mai frecvent prescris. Studiul a evidențiat faptul că menținerea unor doze stabile de medicamente a fost asociată cu un control mai bun al crizelor, în timp ce ajustările de doză bazate pe monitorizarea nivelurilor terapeutice ale medicamentului au fost, în mod paradoxal, corelate cu o creștere a numărului de crize intermitente.

StudiuLeziuni medulareÎncredere înaltă02.07.2026

Factori care împiedică și factori care favorizează accesul la tehnologii asistive în rândul veteranilor și al civililor cu tetraplegie

Acest studiu calitativ a analizat obstacolele și factorii favorabili percepuți în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor asistive (TA) în rândul a 32 de adulți cu tetraplegie, comparând veteranii cu persoanele care nu sunt veterani prin intermediul unor grupuri de discuție organizate la două centre de reabilitare. Printre factorii favorizanți cheie s-au numărat cunoștințele colegilor și legăturile cu sursele de resurse, în timp ce barierele au inclus costurile dispozitivelor și cerințele de eligibilitate, beneficiile cuprinzând o independență sporită, siguranță și o calitate a vieții îmbunătățită.

Evaluare Psihologica

Ca stim de unde pornim

Programeaza o evaluare →