Spectrul autist și particularitățile asociate.
909 articoleCercetarea de la Universitatea Bournemouth demonstrează că indivizii autisti experimentează simptome menopausale semnificativ mai severe în comparație cu populațiile non-autiste. Această severitate crescută a simptomelor afectează negativ bunăstarea generală și calitatea vieții în perioada menopauzei.
Această meta-analiză a 18 studii a examinat ratele de recurență ale osificării heterotopice neurogenă (formarea anormală de os după leziuni ale măduvei spinării sau leziuni cerebrale traumatice) după ablația chirurgicală, comparând tratamentul farmacologic, radioterapia și absența intervenției suplimentare. Terapia farmacologică a arătat o tendință către recurență mai scăzută (9,34%) comparativ cu radioterapia (15,71%) sau absența tratamentului (13,55%), deși diferențele nu au fost semnificative din punct de vedere statistic.
O femeie în vârstă de 30 de ani cu sindrom Down și epilepsie rezistentă la medicamente a dezvoltat umflarea severă a limbii (macroglosie) cauzată de muşcarea repetată a limbii în timpul ciupurilor de convulsii tonice, complicată de infecție și edem. Tratamentul conservator, inclusiv optimizarea convulsiilor, protecția mecanică împotriva muşcării și terapia antimicrobiană/cu corticosteroizi, a rezolvat cu succes afecțiunea fără a necesita intervenție invazivă a căilor respiratorii.
Acest protocol prezintă o revizuire sistematică și meta-analiză pentru a investiga potențiala asociere dintre bolile alergice și tulburarea spectrului autist. Studiul urmărește să sintetizeze dovezile existente privind această relație epidemiologică prin metodologie riguroasă și analiză cantitativă.
Acest studiu examinează modul în care persoanele cu tulburare din spectrul autist (TSA) și controalele neurotipi difuzează în procesarea sensoriomotorie în timpul unei sarcini de navigare în realitate virtuală care necesită percepție și acțiune integrate. Folosind teoria Inverse Rational Control, cercetătorii au identificat diferențe senzoriale și motorii distincte între grupuri, sugerând că persoanele cu TSA utilizează strategii alternative de navigare mai degrabă decât simple deficite de performanță.
Folosind seturi mari de date fMRI transversale pe vârste cuprinse între 5-64 de ani, cercetătorii au identificat două clustere de regiuni cerebrale cu modele de conectivitate distincte în autism: Clusterul 1 prezintă hipoconectivitate stabilă în cortexurile senzoriale pe parcursul dezvoltării, iar Clusterul 2 prezintă hipoconectivitate în copilărie în cortexurile de asociere care se normalizează odată cu vârsta. Analizele relație creier-comportament au dezvăluit asociații mai puternice între hipoconectivitatea consecventă și simptomele autismului, în special în domeniile afectului social, cu corelate neurotransmitoare distincte sugerând mecanisme biologice diferite.
Această analiză narativă examinează suprapunerea simptomatică și potențiala comorbiditate între tulburarea din spectrul autist și tulburarea afectivă bipolară, explorând dacă trăsăturile autiste pot crește susceptibilitatea la dezvoltarea tulburii bipolare sau severitatea acesteia. Autorii discută date epidemiologice, provocări diagnostice, mecanisme neurobiologice și recomandă o diagnosticare diferențială prudentă cu observație longitudinală și colaborare interdisciplinară pentru indivizii cu ambele condiții.
Acest studiu a analizat datele Google Trends din 2004-2025 pentru a examina modul în care media populară influențează interesul public online în autism și sindromul Asperger. Constatările arată o creștere a interesului de căutare în autism în general cu un interes în scădere pentru terminologia Asperger, concentrat în jurul unui număr mic de reprezentări media foarte recurente, predominant cu personaje codificate ca masculine, deși reprezentările feminine recente au generat o atenție în creștere.
Acest caz clinic examinează cum să angajezi eficient adulții autisti în luarea deciziilor privind îngrijirea sănătății, în special în cazul bolilor grave, evidențiind că instrumentele validate standard nu au adaptări specifice autismului. Strategiile recomandate cheie includ ajutoarele vizuale, limbajul concret, mediile cu stimuli reduși și implicarea membrilor familiei de încredere sau a persoanelor care acordă îngrijiri pentru a facilita alegerile informate.
Acest studiu a examinat dacă adulții autisti și non-autisti prezintă răspunsuri corticale diferite la stimuli termici și dacă sexul influențează această relație. Participanții autisti au raportat evaluări ale durerii mai mari și au arătat o activitate cerebrală mai scăzută (amplitudinea N2) în răspuns la căldură, cu diferențele cele mai pronunțate la femei, iar relația dintre activitatea cerebrală și percepția durerii a diferit semnificativ între sexe.
Aceasta este o notificare de corecție pentru un articol de cercetare publicat care examinează modul în care primirea unei diagnosticări de tulburare din spectrul autist afectează dinamica familiei și experiențele acesteia. Corecția abordează constatările articolului original privind rezultatele psihosociale pentru familiile cu membri recent diagnosticați autişti.
Această revizuire sistematică a 37 de studii empirice (2010-2025) examinează modul în care diferențele în integrarea multisenzorială și procesarea sensoriomotorie se raportează la autoreprezentatarea atipică la persoanele autiste. Participanții autisti au arătat diferențe în sincronizarea multisenzorială, susceptibilitate redusă la anumite iluzie de proprietate corporală, o dependență mai mare de informațiile proprioceptive și variații în planificarea motorului, deși constatările au variat în funcție de etapele dezvoltale și condițiile experimentale.
Cercetătorii au adaptat testul Reading the Mind in Films pentru vorbitorii de limba japoneză pentru a evalua abilitățile cognitive sociale la persoane cu tulburarea spectrului autist, comparând 23 de adulți autisti cu 39 de controale cu dezvoltare tipică și 40 de adulți cu depresie. Testul a arătat performanțe semnificativ mai scăzute la indivizii autisti și a oferit o discriminare mai bună a TSA decât măsurile existente, în timp ce depresia nu a produs deficite similare, sugerând că instrumentul surprinde dificultățile cognitive sociale specifice autismului.
Acest studiu epidemiologic a analizat date din 36.309 adulți americani pentru a examina incidența cumulativă și momentul apariției tulburării de anxietate generalizată (TAG) după diferite tulburări de utilizare a substanțelor. Tulburarea de utilizare a canabisului a arătat cel mai înalt risc la 10 ani de debut al TAG (7,06%), urmată de nicotină (5,45%) și alcool (5,22%), depășind substanțial grupa de control (1,34%).
Acest editorial examinează relația dintre tulburarea spectrului autist și dezvoltarea vorbirii și limbajului, recunoscând diversitatea profilurilor de comunicare din spectru. Explorează cum variază abilitățile lingvistice dintre indivizii autisti și importanța înțelegerii acestei eterogenități în contextele clinice și educaționale.
Acest studiu a analizat datele de rezonanță magnetică funcțională în stare de repaus de la 349 de indivizi cu autism și 459 de controale pentru a cartografia modelele de activitate cerebrală spontană și a identifica subtipuri neurobiologice prin modelarea normativă. Cinci factori funcționali lateni au fost extrași, cuprinzând domenii de prelucrare socio-senzoriomotorie, acțiune-asociate, executive, emoționale și atenționale, cu abateri individuale legate de prezentări clinice și corelate genetice moleculare.
Această revizuire sistematică sintetizează cercetări privind modul în care stigma afectează rezultatele calității vieții la adulții autişti și familiile lor. Studiul examinează constatările bazate pe dovezi privind impacturile psiho-sociale și funcționale ale stigmei sociale în cadrul populațiilor autiste.
Această revizuire sistematică examinează utilizarea animalelor în studiile hiPSC (celule stem pluripotente induse umane) asupra tulburării spectrale autiste, analizând 207 articole relevante publicate între 2009-2024, din care 38% au incorporat modele animale sau celule derivate din animale. Studiul evaluează dacă includerea animalelor a fost necesară pentru avansarea înțelegerii mecanismelor patogene ale autismului și explorează oportunități pentru reducerea sau înlocuirea experimentelor pe animale cu abordări bazate pe hiPSC.
