Traumatisme cranio-cerebrale

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună01.07.2026

Sinteză hibridă bazată pe dovezi privind modificările conectivității funcționale în stare de repaus în cazul leziunilor cerebrale traumatice ușoare

Această sinteză analizează modificările modelelor de conectivitate funcțională cerebrală observate în stare de repaus la persoanele cu traumatism cranian ușor, utilizând abordări hibride bazate pe dovezi. Cercetarea combină rezultatele neuroimagistice pentru a identifica potențiali biomarkeri și modificări ale conectivității asociate cu fiziopatologia traumatismului cranian ușor.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă01.07.2026

Vertijul pozițional paroxistic benign la pacienții cu traumatism cranian ușor: un studiu multidisciplinar

Un studiu prospectiv de cohortă realizat pe un eșantion de 156 de pacienți cu traumatism cranio-cerebral ușor a evidențiat o incidență de 12,8% a vertijului paroxistic positional benign (BPPV) asociat traumatismului, sexul feminin și traumatismul de mare intensitate fiind identificați ca factori de risc semnificativi. Pacienții au fost evaluați cu ajutorul unor teste de diagnostic vestibular standardizate și au fost urmăriți la o lună după diagnosticare.

PresăTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună30.06.2026

Analiza datelor colectate de către protezele dentare inteligente ar putea omite leziunile grave la cap suferite în timpul meciurilor de rugby, din cauza abordării de modelare bazate pe o singură mărime universală

O cercetare a Universității din Otago, publicată în revista „Journal of Biomechanics”, demonstrează că sistemele inteligente de protecție bucală utilizează modele standardizate care nu țin seama de variațiile biologice între sexe, vârste și dimensiuni corporale diferite. Această limitare poate duce la nedetectarea unor leziuni cerebrale traumatice grave în timpul evaluării impactului la jucătorii de rugby.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună30.06.2026

Conectivitatea funcțională cerebrală la copiii cu traumatism cranian ușor: o analiză de sinteză

Această analiză de sinteză a examinat 10 studii care au investigat modul în care leziunile cerebrale traumatice ușoare (mTBI) afectează conectivitatea funcțională a creierului, măsurată prin EEG la copii. Cinci studii au constatat diferențe semnificative între grupurile cu mTBI și cele de control, analiza rețelelor cerebrale dovedindu-se mai eficientă pentru urmărirea schimbărilor în timp decât metodele alternative.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă29.06.2026

Motivele care stau la baza elaborării unei definiții a cazurilor de leziuni cerebrale traumatice pentru Sistemul Național de Supraveghere a Comotiilor Cerebrale

CDC a elaborat o definiție pe niveluri a cazurilor de traumatisme cranio-cerebrale (TCC) raportate de pacienți, cu scopul de a îmbunătăți supravegherea la nivel național, remediind limitările datelor colectate din spitale, care subestimează numărul de TCC survenite în cadrul serviciilor ambulatorii și în situații în care pacienții nu au beneficiat de tratament. Acest sistem de supraveghere are ca obiectiv estimarea mai precisă a impactului asupra sănătății publice al comoțiilor cerebrale și al TCC, luând în considerare toate cauzele leziunilor cerebrale din Statele Unite.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă29.06.2026

Rezultatele școlare ale copiilor cu leziuni cerebrale traumatice: Analiza Sistemului Național de Supraveghere a Comotiilor Cerebrale al CDC

Acest studiu al CDC a analizat 3.557 de copii cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani și a constatat că 9,9% dintre aceștia au suferit un traumatism cranio-cerebral (TCC) în ultimul an, simptomele specifice (modificări ale somnului, dificultăți de concentrare, sensibilitate la lumină/zgomot, dificultăți de învățare) fiind asociate cu rezultate școlare mai slabe. Rezultatele susțin necesitatea unor adaptări în cadrul școlii și a unui sprijin academic progresiv pentru a facilita reintegrarea cu succes în procesul de învățare după un traumatism cranio-cerebral.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă28.06.2026

Evaluarea neuropsihologică în cazul leziunilor cerebrale traumatice ușoare: cadre diagnostice și considerații metodologice

Acest articol analizează critic criteriile de diagnostic divergente pentru traumatismele cranio-cerebrale ușoare (mTBI) utilizate în mediile clinice și medico-legale, inclusiv în cadrul sistemelor ACRM, VA/DoD, DSM-5-TR, ICD-11 și CISG, evidențiind standardele probatorii diferite ale acestora și limitările practice. Autorii analizează abordările bazate pe dovezi privind incertitudinea diagnostică, biomarkerii hemici emergenți (GFAP, UCH-L1, NfL, S100B) și sfera de aplicare a expertizei neuropsihologice în contextul juridic, abordând provocările legate de determinarea retrospectivă și complexitatea mecanismelor de producere a leziunilor.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă27.06.2026

Impactul leziunii cerebrale traumatice asupra recuperării și zilelor petrecute acasă după fractura de șold la adulții vârstnici

Acest studiu de cohortă retrospectivă a analizat datele reclamațiilor Medicare (2010-2017) pentru a evalua modul în care leziunea traumatică cerebrală concomitentă afectează rezultatele recuperării la pacienții vârstnici spitalizați pentru fracturi de șold. Dintre 101.196 de beneficiari, cei cu TBI (3,1%) au avut o mortalitate mai mare și mai puține zile petrecute acasă în perioada de urmărire de 12 luni, în ciuda faptului că erau mai vârstnici cu o povară de comorbidate mai mare.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă27.06.2026

Efectul leziunilor cerebrale traumatice ușoare asupra axei hipotalamo-hipofizo-ovariene: o revizuire narativă

Această analiză narativă examinează modul în care leziunea cerebrală traumatică ușoară (mTBI) afectează axa hipotalamo-hipofizo-ovariană, în special la femeile care se confruntă cu evoluții disproporționat mai grave și cu rate mai ridicate de disfuncții menstruale după accident. Autorii sintetizează dovezile privind diferențele între sexe, reglarea hormonilor hipofizari și consecințele asupra sănătății reproductive, pentru a identifica lacunele din cercetare și a formula recomandări clinice pentru pacientele cu mTBI.