← Toate temele

Traumatisme cranio-cerebrale

Traumatisme cranio-cerebrale și recuperare.

426 de articole
← Toate secțiunile

Studii și știri

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună30.06.2026

Conectivitatea funcțională cerebrală la copiii cu traumatism cranian ușor: o analiză de sinteză

Această analiză de sinteză a examinat 10 studii care au investigat modul în care leziunile cerebrale traumatice ușoare (mTBI) afectează conectivitatea funcțională a creierului, măsurată prin EEG la copii. Cinci studii au constatat diferențe semnificative între grupurile cu mTBI și cele de control, analiza rețelelor cerebrale dovedindu-se mai eficientă pentru urmărirea schimbărilor în timp decât metodele alternative.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă29.06.2026

Motivele care stau la baza elaborării unei definiții a cazurilor de leziuni cerebrale traumatice pentru Sistemul Național de Supraveghere a Comotiilor Cerebrale

CDC a elaborat o definiție pe niveluri a cazurilor de traumatisme cranio-cerebrale (TCC) raportate de pacienți, cu scopul de a îmbunătăți supravegherea la nivel național, remediind limitările datelor colectate din spitale, care subestimează numărul de TCC survenite în cadrul serviciilor ambulatorii și în situații în care pacienții nu au beneficiat de tratament. Acest sistem de supraveghere are ca obiectiv estimarea mai precisă a impactului asupra sănătății publice al comoțiilor cerebrale și al TCC, luând în considerare toate cauzele leziunilor cerebrale din Statele Unite.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă29.06.2026

Rezultatele școlare ale copiilor cu leziuni cerebrale traumatice: Analiza Sistemului Național de Supraveghere a Comotiilor Cerebrale al CDC

Acest studiu al CDC a analizat 3.557 de copii cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani și a constatat că 9,9% dintre aceștia au suferit un traumatism cranio-cerebral (TCC) în ultimul an, simptomele specifice (modificări ale somnului, dificultăți de concentrare, sensibilitate la lumină/zgomot, dificultăți de învățare) fiind asociate cu rezultate școlare mai slabe. Rezultatele susțin necesitatea unor adaptări în cadrul școlii și a unui sprijin academic progresiv pentru a facilita reintegrarea cu succes în procesul de învățare după un traumatism cranio-cerebral.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă28.06.2026

Evaluarea neuropsihologică în cazul leziunilor cerebrale traumatice ușoare: cadre diagnostice și considerații metodologice

Acest articol analizează critic criteriile de diagnostic divergente pentru traumatismele cranio-cerebrale ușoare (mTBI) utilizate în mediile clinice și medico-legale, inclusiv în cadrul sistemelor ACRM, VA/DoD, DSM-5-TR, ICD-11 și CISG, evidențiind standardele probatorii diferite ale acestora și limitările practice. Autorii analizează abordările bazate pe dovezi privind incertitudinea diagnostică, biomarkerii hemici emergenți (GFAP, UCH-L1, NfL, S100B) și sfera de aplicare a expertizei neuropsihologice în contextul juridic, abordând provocările legate de determinarea retrospectivă și complexitatea mecanismelor de producere a leziunilor.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă27.06.2026

Efectul leziunilor cerebrale traumatice ușoare asupra axei hipotalamo-hipofizo-ovariene: o revizuire narativă

Această analiză narativă examinează modul în care leziunea cerebrală traumatică ușoară (mTBI) afectează axa hipotalamo-hipofizo-ovariană, în special la femeile care se confruntă cu evoluții disproporționat mai grave și cu rate mai ridicate de disfuncții menstruale după accident. Autorii sintetizează dovezile privind diferențele între sexe, reglarea hormonilor hipofizari și consecințele asupra sănătății reproductive, pentru a identifica lacunele din cercetare și a formula recomandări clinice pentru pacientele cu mTBI.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună27.06.2026

Cunoștințele și atitudinile părinților față de comoțiile cerebrale la copii în Arabia Saudită

Un studiu transversal realizat pe un eșantion de 524 de părinți din Arabia Saudită a evaluat cunoștințele și atitudinile acestora cu privire la comoțiile cerebrale la copii, evidențiind un nivel moderat de cunoștințe în acest domeniu (medie de 15,4/25) și atitudini pozitive (42,0/49), în ciuda faptului că 63% dintre aceștia nu aveau cunoștințe anterioare în acest sens. Au fost examinați factorii sociodemografici, inclusiv nivelul de educație, venitul și istoricul parental de leziuni la cap, ca potențiali factori care influențează înțelegerea gestionării comoțiilor cerebrale și recunoașterea simptomelor.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună27.06.2026

Abuzul de substanțe și traumatismul cranioenceflic: Dovezi dintr-un centru de traumă rural

Acest studiu investigheaza relația dintre tulburările legate de consum de substanțe și rezultatele traumei craniene într-o populație de centru de traumă rural. Cercetarea examinează modelele epidemiologice și dovezile clinice care leagă consumul de substanțe de incidența traumei craniene și rezultatele recuperării.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună27.06.2026

Validarea externă a modelului prognostic UPFRONT pentru recuperarea în urma unei leziuni cerebrale traumatice ușoare la 6 luni

Acest studiu multicentric a validat extern modelul UPFRONT, care prezice rezultatul funcțional după un traumatism cranio-cerebral ușor, utilizând factori precum nivelul de educație, nivelul de conștiență, durerea cervicală și variabile psihologice. Modelul a demonstrat o capacitate de discriminare acceptabilă, dar a subestimat sistematic ratele de recuperare (46% prevăzute față de 75% observate), sugerând necesitatea unor ajustări de calibrare și confirmând, în același timp, că variabilele psihologice sunt predictori solizi.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună27.06.2026

Incidența comoțiilor cerebrale în Statele Unite: o analiză a cererilor de despăgubire din cadrul asigurărilor de sănătate

Acest studiu analizează epidemiologia comoțiilor cerebrale în rândul populației din Statele Unite, utilizând date din cererile de rambursare ale asigurărilor de sănătate pentru a identifica ratele de incidență și tendințele. Cercetarea oferă informații privind impactul și frecvența leziunilor de tip comoție cerebrală în diferite grupuri demografice și contexte.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună27.06.2026

Corelația dintre capacitatea de acomodare și răspunsurile pupilare provocate de lumină la persoanele cu leziuni cerebrale traumatice ușoare

Acest studiu a analizat, pe baza unor măsurători obiective, relația dintre dinamica răspunsului pupilar la lumină și deficitele de acomodare la 17 persoane cu antecedente de traumatism cranio-cerebral ușor. Participanții cu disfuncție de acomodare au prezentat amplitudini de constricție pupilară semnificativ mai mari și o viteză de constricție mai rapidă, ceea ce sugerează existența unei legături neurofiziologice între aceste două funcții oculomotorii după traumatismul cranio-cerebral.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună27.06.2026

Intervenții ketogenice pentru recuperarea în urma leziunilor cerebrale post-traumatice: o analiză de sinteză a dovezilor și a fezabilității clinice

Această analiză de sinteză a examinat în mod sistematic 32 de studii (25 pe animale, 7 pe oameni) privind terapiile cetogenice pentru leziunile cerebrale traumatice, sintetizând informațiile privind mecanismele de acțiune și rezultatele clinice. Analiza identifică dezechilibrele de gen în cercetarea privind leziunile cerebrale traumatice și evaluează obstacolele din calea implementării clinice a intervențiilor cetogenice ca potențială strategie terapeutică.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă23.06.2026

Asocieri între leziunile craniene legate de fotbalul american, tinitus și rezultatele neuropsihologice la jucătorii profesioniști de fotbal american

Acest studiu transversal, realizat pe un eșantion de 1.085 de foști jucători profesioniști de fotbal american, a analizat dacă antecedentele de comoție cerebrală sunt asociate cu tinitusul și dacă tinitusul joacă un rol de mediator în relațiile dintre expunerea la traumatisme craniene și rezultatele privind sănătatea mintală. Un istoric mai bogat de simptome de comoție cerebrală a fost asociat în mod semnificativ cu o probabilitate crescută de apariție a tinitusului, ceea ce are implicații pentru înțelegerea complicațiilor auditive și neurocomportamentale post-traumatice.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună23.06.2026

Distingerea aurei migrenei de atacul ischemic tranzitoriu prin cartografierea metabolismului oxigenului cu ajutorul RMN-ului

Un studiu retrospectiv realizat pe 53 de pacienți (39 cu migrenă cu aură, 14 cu AIT) a analizat dacă măsurătorile fracției de extracție a oxigenului (OEF) obținute prin imagistica de perfuzie RMN pot face diferența între aceste două afecțiuni. Pacienții cu migrenă cu aură au prezentat valori ale OEF semnificativ mai mari decât pacienții cu AIT, raportul OEF atingând o suprafață sub curbă de 0,89 pentru discriminare.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună22.06.2026

Controlul endocanabinoidului asupra neuroinflamației în leziunea cerebrală traumatică prin lipaza monoacilglicerol în astrociți

Acest studiu examinează modul în care lipaza monoacilglicerol (MAGL), o enzimă din sistemul endocannabinoid, reglează neuroinflama la astrocite după leziuni traumatice cerebrale. Cercetarea investighează mecanismele celulare care ar putea informa abordări terapeutice pentru a reduce inflamația post-TBI și leziunile secundare.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună22.06.2026

Impactul ordinelor de rămânere în casă din cauza COVID-19 asupra epidemiologiei traumatismelor craniene în San Francisco

Acest studiu epidemiologic a analizat 1.246 de vizite la departamentul de urgență pentru traumatisme craniene la centrul de traumă din San Francisco înainte și după ordinul de izolare de la domiciliu din martie 2020 din cauza COVID-19. Cazurile de traumatism cranian au scăzut cu 36,64% inițial după lockdown, cu schimbări demografice spre pacienți mai în vârstă, de sex masculin, și cu creșterea leziunilor legate de ciclism, sugerând modificări în mecanismele de vătămare în perioadele cu mobilitate redusă.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă22.06.2026

Traumatismul cerebral ușor induce detașarea periicitelor independent de vulnerabilitatea la accident vascular cerebral

Acest studiu experimental a investigat dacă detașarea periocitelor din vasele de sânge explică de ce traumatismul cranian ușor (mTBI) crește riscul de accident vascular cerebral. Folosind modele pe șoareci, cercetătorii au constatat că mTBI provoacă într-adevăr detașarea periocitelor care durează până la 14 zile, dar această detașare singură nu înrăutățește rezultatele unui accident vascular cerebral ischemic ulterior, sugerând că alte mecanisme pot sta la baza vulnerabilității crescute la accident vascular cerebral după mTBI.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună22.06.2026

Impactul terminologiei asupra rapoartelor de autoevaluare privind comociile cerebrale pe parcursul vieții versus traumatismele craniene ușoare la adulți

Acest studiu pe 4.053 adulți a găsit că 25,5% au raportat concusii pe parcursul vieții versus 17,2% pentru traumatisme craniene ușoare, cu rate mai mari de confirmare diagnostică pentru concusie (91,1%) decât pentru traumatisme craniene ușoare (69,9%), în ciuda circumstanțelor de accident similare. Constatările demonstrează că terminologia din sondaje afectează semnificativ modul în care oamenii interpretează și raportează istoria traumatismelor craniene, sugerând că percepția publică tratează „concusia" și „traumatismul cranian ușor" ca niveluri distincte de severitate.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă22.06.2026

Rezultatele educaționale și de ocupare asociate cu traumatismul cranio-cerebral din copilărie în Scoția: Un studiu de cohortă bazat pe legarea încrucișată a înregistrărilor la nivel de populație

Acest studiu retrospectiv pe cohortă largă a examinat rezultatele educaționale și de ocupare pe termen lung la copiii scoțieni spitalizați pentru traumatism cranian (n=4.788) comparativ cu colegii lor folosind evidențe administrative de sănătate și educație pe o perioadă de urmărire de 9-14 ani. Rezultatele au demonstrat asociații între TCC în copilărie și risc crescut de nevoi educaționale speciale, atenuare examenelor, absență din școală/excluziune și șomaj, cu efecte ajustate pentru confuzionați sociodemografici.