← Toate temele

Traumatisme cranio-cerebrale

Traumatisme cranio-cerebrale și recuperare.

426 de articole
← Toate secțiunile

Studii și știri

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă27.06.2026

Efectul leziunilor cerebrale traumatice ușoare asupra axei hipotalamo-hipofizo-ovariene: o revizuire narativă

Această analiză narativă examinează modul în care leziunea cerebrală traumatică ușoară (mTBI) afectează axa hipotalamo-hipofizo-ovariană, în special la femeile care se confruntă cu evoluții disproporționat mai grave și cu rate mai ridicate de disfuncții menstruale după accident. Autorii sintetizează dovezile privind diferențele între sexe, reglarea hormonilor hipofizari și consecințele asupra sănătății reproductive, pentru a identifica lacunele din cercetare și a formula recomandări clinice pentru pacientele cu mTBI.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună27.06.2026

Cunoștințele și atitudinile părinților față de comoțiile cerebrale la copii în Arabia Saudită

Un studiu transversal realizat pe un eșantion de 524 de părinți din Arabia Saudită a evaluat cunoștințele și atitudinile acestora cu privire la comoțiile cerebrale la copii, evidențiind un nivel moderat de cunoștințe în acest domeniu (medie de 15,4/25) și atitudini pozitive (42,0/49), în ciuda faptului că 63% dintre aceștia nu aveau cunoștințe anterioare în acest sens. Au fost examinați factorii sociodemografici, inclusiv nivelul de educație, venitul și istoricul parental de leziuni la cap, ca potențiali factori care influențează înțelegerea gestionării comoțiilor cerebrale și recunoașterea simptomelor.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună27.06.2026

Abuzul de substanțe și traumatismul cranioenceflic: Dovezi dintr-un centru de traumă rural

Acest studiu investigheaza relația dintre tulburările legate de consum de substanțe și rezultatele traumei craniene într-o populație de centru de traumă rural. Cercetarea examinează modelele epidemiologice și dovezile clinice care leagă consumul de substanțe de incidența traumei craniene și rezultatele recuperării.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună27.06.2026

Validarea externă a modelului prognostic UPFRONT pentru recuperarea în urma unei leziuni cerebrale traumatice ușoare la 6 luni

Acest studiu multicentric a validat extern modelul UPFRONT, care prezice rezultatul funcțional după un traumatism cranio-cerebral ușor, utilizând factori precum nivelul de educație, nivelul de conștiență, durerea cervicală și variabile psihologice. Modelul a demonstrat o capacitate de discriminare acceptabilă, dar a subestimat sistematic ratele de recuperare (46% prevăzute față de 75% observate), sugerând necesitatea unor ajustări de calibrare și confirmând, în același timp, că variabilele psihologice sunt predictori solizi.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună27.06.2026

Incidența comoțiilor cerebrale în Statele Unite: o analiză a cererilor de despăgubire din cadrul asigurărilor de sănătate

Acest studiu analizează epidemiologia comoțiilor cerebrale în rândul populației din Statele Unite, utilizând date din cererile de rambursare ale asigurărilor de sănătate pentru a identifica ratele de incidență și tendințele. Cercetarea oferă informații privind impactul și frecvența leziunilor de tip comoție cerebrală în diferite grupuri demografice și contexte.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună27.06.2026

Corelația dintre capacitatea de acomodare și răspunsurile pupilare provocate de lumină la persoanele cu leziuni cerebrale traumatice ușoare

Acest studiu a analizat, pe baza unor măsurători obiective, relația dintre dinamica răspunsului pupilar la lumină și deficitele de acomodare la 17 persoane cu antecedente de traumatism cranio-cerebral ușor. Participanții cu disfuncție de acomodare au prezentat amplitudini de constricție pupilară semnificativ mai mari și o viteză de constricție mai rapidă, ceea ce sugerează existența unei legături neurofiziologice între aceste două funcții oculomotorii după traumatismul cranio-cerebral.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună27.06.2026

Intervenții ketogenice pentru recuperarea în urma leziunilor cerebrale post-traumatice: o analiză de sinteză a dovezilor și a fezabilității clinice

Această analiză de sinteză a examinat în mod sistematic 32 de studii (25 pe animale, 7 pe oameni) privind terapiile cetogenice pentru leziunile cerebrale traumatice, sintetizând informațiile privind mecanismele de acțiune și rezultatele clinice. Analiza identifică dezechilibrele de gen în cercetarea privind leziunile cerebrale traumatice și evaluează obstacolele din calea implementării clinice a intervențiilor cetogenice ca potențială strategie terapeutică.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă23.06.2026

Analiza rețelei profilurilor simptomatice post-comotie la adolescenți, utilizând testul de screening „Concussion Clinical Profiles”

Acest studiu a analizat 913 adolescenți cu comoții cerebrale, utilizând analiza de rețea pentru a identifica modul în care simptomele post-comoție se interconectează și se grupează în cadrul unor profiluri clinice predefinite. Principalele concluzii au identificat simptomele vestibulare (amețeli) și cele cognitive/de oboseală ca noduri centrale, simptomele oculare și cele de migrenă servind drept punți importante care leagă grupurile de simptome.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă23.06.2026

Asocieri între leziunile craniene legate de fotbalul american, tinitus și rezultatele neuropsihologice la jucătorii profesioniști de fotbal american

Acest studiu transversal, realizat pe un eșantion de 1.085 de foști jucători profesioniști de fotbal american, a analizat dacă antecedentele de comoție cerebrală sunt asociate cu tinitusul și dacă tinitusul joacă un rol de mediator în relațiile dintre expunerea la traumatisme craniene și rezultatele privind sănătatea mintală. Un istoric mai bogat de simptome de comoție cerebrală a fost asociat în mod semnificativ cu o probabilitate crescută de apariție a tinitusului, ceea ce are implicații pentru înțelegerea complicațiilor auditive și neurocomportamentale post-traumatice.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă23.06.2026

Leziune cerebrală traumatică la un portar adolescent de fotbal de elită: un raport de caz

Un portar profesionist în vârstă de 18 ani a suferit o leziune craniană gravă, însoțită de hemoragie intracraniană și microhemoragii, confirmate prin tomografie computerizată și rezonanță magnetică. Tratamentul conservator, care a inclus repaus prelungit, evaluare neurocognitivă și un program structurat și gradual de reintegrare în activitatea sportivă, a condus la o recuperare completă, fără reapariția simptomelor la șase luni.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună23.06.2026

Distingerea aurei migrenei de atacul ischemic tranzitoriu prin cartografierea metabolismului oxigenului cu ajutorul RMN-ului

Un studiu retrospectiv realizat pe 53 de pacienți (39 cu migrenă cu aură, 14 cu AIT) a analizat dacă măsurătorile fracției de extracție a oxigenului (OEF) obținute prin imagistica de perfuzie RMN pot face diferența între aceste două afecțiuni. Pacienții cu migrenă cu aură au prezentat valori ale OEF semnificativ mai mari decât pacienții cu AIT, raportul OEF atingând o suprafață sub curbă de 0,89 pentru discriminare.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună22.06.2026

Stimularea Combinată a Nervului Occipital și rTMS Multisite cu Antrenament Cognitiv pentru Tulburări Cognitive și de Dispoziție Post-TBI: Un Raport de Caz

Un bărbat în vârstă de 48 de ani cu leziune traumatică craniocerebrală cronică a experimentat îmbunătățiri semnificative ale funcției cognitive, stării de spirit și durerii de cap prin tratament secvențial cu stimulare bilaterală a nervului occipital urmată de un protocol combinat de 6 săptămâni de stimulare magnetică transcraniană repetitivă care vizează multiple zone cerebrale și antrenament cognitiv computerizat. Îmbunătățirile de 33-42% inițial din stimularea nervului singură au crescut la 36-40% câștiguri suplimentare în domeniile cognitive și starea de spirit după intervenția combinată rTMS-antrenament cognitiv, cu beneficii susținute la evaluarea de urmărire pe 6 luni.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună22.06.2026

Controlul endocanabinoidului asupra neuroinflamației în leziunea cerebrală traumatică prin lipaza monoacilglicerol în astrociți

Acest studiu examinează modul în care lipaza monoacilglicerol (MAGL), o enzimă din sistemul endocannabinoid, reglează neuroinflama la astrocite după leziuni traumatice cerebrale. Cercetarea investighează mecanismele celulare care ar putea informa abordări terapeutice pentru a reduce inflamația post-TBI și leziunile secundare.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună22.06.2026

Impactul ordinelor de rămânere în casă din cauza COVID-19 asupra epidemiologiei traumatismelor craniene în San Francisco

Acest studiu epidemiologic a analizat 1.246 de vizite la departamentul de urgență pentru traumatisme craniene la centrul de traumă din San Francisco înainte și după ordinul de izolare de la domiciliu din martie 2020 din cauza COVID-19. Cazurile de traumatism cranian au scăzut cu 36,64% inițial după lockdown, cu schimbări demografice spre pacienți mai în vârstă, de sex masculin, și cu creșterea leziunilor legate de ciclism, sugerând modificări în mecanismele de vătămare în perioadele cu mobilitate redusă.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă22.06.2026

Traumatismul cerebral ușor induce detașarea periicitelor independent de vulnerabilitatea la accident vascular cerebral

Acest studiu experimental a investigat dacă detașarea periocitelor din vasele de sânge explică de ce traumatismul cranian ușor (mTBI) crește riscul de accident vascular cerebral. Folosind modele pe șoareci, cercetătorii au constatat că mTBI provoacă într-adevăr detașarea periocitelor care durează până la 14 zile, dar această detașare singură nu înrăutățește rezultatele unui accident vascular cerebral ischemic ulterior, sugerând că alte mecanisme pot sta la baza vulnerabilității crescute la accident vascular cerebral după mTBI.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună22.06.2026

Impactul terminologiei asupra rapoartelor de autoevaluare privind comociile cerebrale pe parcursul vieții versus traumatismele craniene ușoare la adulți

Acest studiu pe 4.053 adulți a găsit că 25,5% au raportat concusii pe parcursul vieții versus 17,2% pentru traumatisme craniene ușoare, cu rate mai mari de confirmare diagnostică pentru concusie (91,1%) decât pentru traumatisme craniene ușoare (69,9%), în ciuda circumstanțelor de accident similare. Constatările demonstrează că terminologia din sondaje afectează semnificativ modul în care oamenii interpretează și raportează istoria traumatismelor craniene, sugerând că percepția publică tratează „concusia" și „traumatismul cranian ușor" ca niveluri distincte de severitate.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă22.06.2026

Rezultatele educaționale și de ocupare asociate cu traumatismul cranio-cerebral din copilărie în Scoția: Un studiu de cohortă bazat pe legarea încrucișată a înregistrărilor la nivel de populație

Acest studiu retrospectiv pe cohortă largă a examinat rezultatele educaționale și de ocupare pe termen lung la copiii scoțieni spitalizați pentru traumatism cranian (n=4.788) comparativ cu colegii lor folosind evidențe administrative de sănătate și educație pe o perioadă de urmărire de 9-14 ani. Rezultatele au demonstrat asociații între TCC în copilărie și risc crescut de nevoi educaționale speciale, atenuare examenelor, absență din școală/excluziune și șomaj, cu efecte ajustate pentru confuzionați sociodemografici.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună22.06.2026

Model de suprapunere funcțională al sindromului post-concuție persistent: Integrarea factorilor structurali și funcționali

Acest studiu propune un model multifactorial care explică dezvoltarea sindromului post-contuzie persistent (PPCS) după leziunile cerebrale traumatice ușoare, subliniind interacțiunile dintre perturbarea fiziologică și vulnerabilități psihologice/genetice. Modelul sugerează că intervențiile bazate pe dovezi, inclusiv terapia cognitiv-comportamentală, neurofeedback-ul și exercițiul fizic, pot aborda atât componentele structurale, cât și cele funcționale ale simptomelor PPCS.