Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres
← Toate temele

Parkinson

Boala Parkinson și tulburări de mișcare.

476 de articole
Fișe de lucruCere sprijin
← Toate secțiunile

Studii și știri

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
StudiuParkinsonÎncredere înaltă07.07.2026

Stresul Perceput și Funcția Cognitivă Modelează Prezentarea Clinică Inițială a Bolii Parkinson

Acest studiu transversal de 52 de pacienți cu Parkinson nou diagnosticați, fără tratament anterior, a examinat asociațiile dintre simptomele motorii, simptomele non-motorii, deficiența cognitivă și stresul perceput versus stresul obiectiv. Stresul perceput și performanța cognitivă mai scăzută au fost asociate cu scoruri mai mari de deficiență non-motorie și funcțională, în timp ce stresul din viața obiectiv nu a prezentat corelații semnificative.

PresăParkinsonÎncredere bună06.07.2026

Oamenii de știință identifică un circuit al somnului profund care leagă eliberarea hormonului de creștere de mușchi, metabolism și funcțiile creierului

Cercetătorii au descoperit o legătură de tip „buclă de retroacțiune” între somnul profund și eliberarea hormonului de creștere, care reglează refacerea musculară, metabolismul grăsimilor și funcționarea creierului. Această descoperire ar putea contribui la dezvoltarea unor noi tratamente pentru tulburările de somn și bolile neurodegenerative, inclusiv boala Alzheimer și boala Parkinson.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă03.07.2026

Performanța de screening a itemului privind anxietatea din scala MDS-UPDRS în cazul bolii Parkinson: comparație cu scala de evaluare a anxietății Hamilton

Acest studiu evaluează cât de bine identifică întrebarea unică privind anxietatea din Scala unificată de evaluare a bolii Parkinson a Societății pentru Tulburări de Mișcare (MDS-UPDRS) anxietatea semnificativă din punct de vedere clinic, în comparație cu standardul de referință, Scala de evaluare a anxietății Hamilton. Rezultatele arată că itemul privind anxietatea din MDS-UPDRS funcționează în mod rezonabil ca instrument pragmatic de screening clinic, cu praguri diferite de sensibilitate și specificitate utile pentru trierea pacienților care necesită o evaluare cuprinzătoare a anxietății.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă03.07.2026

Topografia oscilațiilor neuronale bazată pe gradient la scară macroscopică în boala Parkinson

Acest studiu a utilizat EEG de înaltă densitate și reconstrucția sursei prin RMN pentru a caracteriza reorganizarea specifică frecvenței a ierarhiei corticale la 35 de pacienți cu boala Parkinson și 34 de subiecți din grupul de control, atât în starea de repaus, cât și în cea de activitate motorie. Cercetătorii au identificat biomarkeri dependenți de stare, pe baza gradientelor funcționale, care au diferențiat cu succes grupurile de pacienți și au prezis severitatea simptomelor motorii, rezultatele fiind validate prin analiza de îmbogățire transcriptomică.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă03.07.2026

Cartografierea multimodală a tulburărilor de echilibru în boala Parkinson: o foaie de parcurs consensuală privind cercetarea și intervenția

O declarație de consens interdisciplinară oferă recomandări standardizate pentru evaluarea tulburărilor de echilibru în boala Parkinson, în patru domenii de măsurare: video-oculografie, potențiale miogene evocate vestibular, posturografie și paradigme perceptive. Ghidul abordează inconsistențele metodologice și măsurătorile predispuse la artefacte pentru a îmbunătăți transpunerea clinică a cercetării privind echilibrul, punând accentul pe evaluarea integrării multisenzoriale în detrimentul măsurătorilor izolate, precum aVOR/vHIT.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă03.07.2026

Diferențe regionale în ceea ce privește accesul la tratamentul bolii Parkinson: o comparație a politicilor din domeniul sănătății între statele baltice și Germania

Această analiză comparativă a politicilor examinează modul în care sistemele naționale de rambursare și normele privind furnizarea serviciilor medicale influențează accesul la tratamentele pentru boala Parkinson în Letonia, Lituania, Estonia și Germania. Studiul prezintă disponibilitatea și accesibilitatea din punct de vedere financiar a terapiilor farmacologice, a tratamentelor asistate de dispozitive medicale și a serviciilor de reabilitare, evidențiind disparitățile în ceea ce privește accesul la tratament între sistemele de sănătate cu resurse ridicate și cele cu resurse mai reduse.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă03.07.2026

Abordări multi-omice ale parkinsonismului: perspective genomice, proteomice și ale ARN-ului necodant

Această sinteză analizează progresele recente în descoperirea biomarkerilor pentru boala Parkinson prin abordări multi-omice integrate, inclusiv analiza genomică, proteomică și a ARN-ului necodant, discutând totodată mecanismele patogene consacrate, precum agregarea α-sinucleinei și disfuncția mitocondrială. Autorii prezintă biomarkeri emergenți din sânge și din lichidul cefalorahidian și propun strategii de biologie sistemică și de învățare automată pentru integrarea datelor omice, în vederea îmbunătățirii medicinei de precizie și a identificării precoce a bolii.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă02.07.2026

Intervențiile prin exerciții fizice și funcția cognitivă în boala Parkinson: revizuire sistematică și metaanaliză a studiilor clinice randomizate controlate

Această meta-analiză a 21 de studii clinice randomizate controlate (761 de pacienți cu boala Parkinson) demonstrează că intervențiile bazate pe exerciții fizice îmbunătățesc în mod semnificativ funcția cognitivă globală și funcția executivă la pacienții cu boala Parkinson. Programele combinate de exerciții fizice au prezentat cele mai mari beneficii, în timp ce programele exclusiv aerobice sau de forță nu au dus la îmbunătățiri cognitive semnificative.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă02.07.2026

O nouă variantă genetică care se manifestă sub forma unei demențe cu debut precoce și evoluție rapidă și a parkinsonismului

Prezentare de caz a unui bărbat în vârstă de 40 de ani cu boala Parkinson de origine genetică, care se manifestă prin demență cu evoluție rapidă, subliniind importanța luării în considerare a etiologiilor genetice în cazul parkinsonismului atipic cu debut precoce. Prezentarea descrie abordarea clinică și metodologia de diagnostic pentru identificarea afecțiunilor neurodegenerative ereditare rare.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă02.07.2026

Utilizarea resurselor medicale și discuții privind terapia asistată de dispozitive în cazul bolii Parkinson în stadiu avansat: Studiul de validare MANAGE-PD

Acest studiu a analizat utilizarea resurselor medicale și indicatorii privind calitatea vieții la pacienții cu boala Parkinson, clasificați în funcție de gradul de control al simptomelor cu ajutorul instrumentului validat MANAGE-PD, constatând că pacienții cu un control inadecvat al simptomelor în urma tratamentului oral (18,9% din 2.709 de pacienți) prezentau rate semnificativ mai ridicate de spitalizare, vizite la camera de urgență și nevoi de îngrijire de respiro. Terapiile asistate de dispozitive reprezintă o opțiune terapeutică potențial benefică pentru acest subgrup de pacienți cu boala Parkinson în stadiu avansat, cu simptome slab controlate, în ciuda discuțiilor insuficiente ale medicilor cu privire la aceste alternative terapeutice.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă02.07.2026

Încetinirea oscilațiilor beta frontale în parkinsonismul atipic: un studiu de magnetoencefalografie

Acest studiu a utilizat magnetoencefalografia în stare de repaus la pacienți cu sindrom corticobazal, paralizie supranucleară progresivă, boala Parkinson idiopatică și subiecți sănătoși din grupul de control, pentru a identifica markeri neurofiziologici care să distingă sindroamele parkinsoniene atipice. Parkinsonismul atipic a fost caracterizat prin încetinirea spectrală, însoțită de o deplasare a oscilațiilor beta frontale către frecvențe mai joase, ceea ce ar putea servi drept biomarker electrofiziologic pentru diagnosticul diferențial și neurodegenerare.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă01.07.2026

Metaboliții monoaminelor din lichidul cefalorahidian și asocierile acestora cu legarea la transportorul de dopamină striatal și imagistica cardiacă cu MIBG în boala Parkinson

Acest studiu retrospectiv, care a inclus 57 de pacienți cu boala Parkinson care nu au urmat încă un tratament medicamentos, a analizat relațiile dintre metaboliții dopaminei și serotoninei din lichidul cefalorahidian (HVA și 5-HIAA) și rezultatele imagistice obținute în urma scanărilor cu MIBG ale transportorului de dopamină și ale inimii. Rezultatele au confirmat că nivelurile de 5-HIAA sunt direct asociate cu anomaliile MIBG cardiace, iar HVA se corelează cu legarea transportorului de dopamină la nivelul striatului, susținând utilizarea acestora ca biomarkeri pentru patologia bolii Parkinson.

StudiuParkinsonÎncredere bună01.07.2026

Detectarea α-sinucleinei fosforilate prin biopsie cutanată la pacienții cu pemfigoid bulos, cu și fără boala Parkinson

Acest studiu a analizat expresia α-sinucleinei fosforilate (P-SYN) în biopsiile cutanate prelevate de la pacienții cu pemfigoid bulos (PB), comparând pacienții cu și fără boala Parkinson cu un grup de control format din persoane sănătoase. Rezultatele au evidențiat niveluri crescute de P-SYN la pacienții cu BP care suferă de boala Parkinson, comparativ cu pacienții cu BP fără această afecțiune, ceea ce sugerează că pacienții cu BP ar putea constitui o populație țintă pentru screeningul precoce al bolii Parkinson prin intermediul biomarkerilor cutanați.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă01.07.2026

Tulburarea de mișcare funcțională ca simptom prodromal al bolii Parkinson: perspective clinice și fiziopatologice

Această analiză clinică examinează dovezile conform cărora tulburarea de mișcare funcțională (FMD) ar putea preceda diagnosticul de boală Parkinson, sugerând că FMD ar putea fi un marker precoce al neurodegenerării. Autorii discută relațiile temporale, mecanismele potențiale și implicațiile clinice pentru evaluarea pacienților, strategiile de investigare și gestionarea ulterioară a cazurilor.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă01.07.2026

Co-stimularea vmPFC stângă compensează apatia apărută în urma întreruperii tratamentului cu levodopa la pacienții cu boala Parkinson care beneficiază de stimulare cerebrală profundă (DBS) la nivelul nucleului subthalamic (STN)

Acest studiu demonstrează că stimularea cerebrală profundă care vizează cortexul prefrontal ventromedial stâng (vmPFC) poate atenua apatia la pacienții cu boala Parkinson după reducerea dozei de levodopa în urma unei intervenții chirurgicale de stimulare cerebrală profundă (DBS) a nucleului subtalamic. Folosind modele de tractografie individualizate, cercetătorii au descoperit o interacțiune semnificativă între reducerea dozei de levodopa și conectivitatea vmPFC, ceea ce sugerează că implicarea căilor non-motorii este esențială pentru gestionarea deficitului de motivație, alături de controlul simptomelor motorii.

StudiuParkinsonÎncredere bună01.07.2026

Ordinea temporală a deteriorării cognitive în boala Parkinson, pe baza modelelor de învățare automată privind evoluția bolii

Acest studiu a aplicat modele de progresie a bolii (în cadrul unui sistem de învățare automată) la 423 de pacienți cu boala Parkinson și 196 de subiecți din grupul de control din cadrul inițiativei „Parkinson's Progression Markers Initiative”, pentru a identifica persoanele expuse riscului de declin cognitiv, utilizând biomarkeri motori, neurocognitivi și de neuroimagistică. Modelul a demonstrat o performanță excelentă în prezicerea deteriorării cognitive în termen de cinci ani, măsurătorile neuropsihologice și biomarkerii specifici (amiloid-beta 42 în lichidul cefalorahidian și deficiențele transportorului de dopamină) evidențiindu-se ca factori predictivi puternici.

PresăParkinsonÎncredere înaltă01.07.2026

Deteriorarea ADN-ului declanșează autodistrugerea axonală mediată de SARM1 în bolile neurodegenerative

Cercetătorii au identificat SARM1 ca factor molecular cheie în pierderea axonilor, o caracteristică distinctivă a afecțiunilor neurodegenerative, printre care se numără boala Parkinson, SLA și neuropatiile induse de chimioterapie. Această descoperire a mecanismelor de autodistrugere neuronală declanșate de deteriorarea ADN-ului are implicații pentru înțelegerea și, eventual, tratarea mai multor boli neurologice caracterizate prin degenerarea axonală.

StudiuParkinsonÎncredere bună01.07.2026

Efectele adverse cognitive ale medicamentelor anticolinergice și riscul de demență în boala Parkinson

Acest studiu retrospectiv, realizat pe un eșantion de 155 de pacienți cu boala Parkinson, a analizat dacă întreruperea timpurie a tratamentului cu medicamente anticolinergice din cauza efectelor secundare cognitive a prezis o incidență mai scăzută a demenței în comparație cu pacienții care au întrerupt tratamentul din alte motive sau care au continuat utilizarea pe termen lung. După ajustarea pentru vârstă, sex și durata bolii, incidența demenței nu a prezentat diferențe semnificative între grupuri, ceea ce sugerează că efectele adverse cognitive pe termen scurt ar putea să nu prezică în mod independent dezvoltarea demenței.