Parkinson

StudiuParkinsonÎncredere înaltă19.06.2026

Puzzle-ul persistant al timpului OFF în boala Parkinson avansată

Pacienții cu boala Parkinson în stadiu avansat experimentează adesea perioade prelungite de „OFF" în ciuda tratamentului cu levodopa, pe care terapiile infuzionale administrate prin pompe și agenții dopaminergici le abordează doar parțial. Dovezile emergente susțin terapiile adjuvante non-dopaminergice și abordările de modelare computațională pentru a înțelege mai bine și a gestiona fluctuațiile motorii dincolo de limitările tratamentului dopaminergic actual.

StudiuParkinsonÎncredere bună19.06.2026

Antrenamentul de echilibru în Realitatea Virtuală non-imersivă îmbunătățește simptomele motorii în Boala Parkinson: Un studiu controlat randomizat

Un RCT multicentric pe 48 de pacienți cu boala Parkinson a comparat antrenamentul echilibrului bazat pe RV non-imersiv versus control, găsind îmbunătățiri semnificative în scorurile motorii UPDRS Partea III, echilibru și parametri de mers la 12 săptămâni. Intervenția a demonstrat dimensiuni mari ale efectului pentru reducerea simptomelor motorii, susținând reabilitarea asistată de RV ca opțiune de tratament non-farmacologic eficace.

StudiuParkinsonÎncredere bună19.06.2026

Asociații cognitive cu controlul postural în boala Parkinson și adulți sănătoși: Un studiu comparativ

Acest studiu a examinat modul în care diferite domenii cognitive se raportează la stabilitatea posturală în trei grupuri: persoane cu boala Parkinson, adulți mai în vârstă și adulți mai tineri, folosind senzori purtabili în timpul sarcinilor în poziție verticală în diverse condiții senzoriale. Rezultatele au arătat relații specifice grupului între cognițe și controlul postural, cu o funcție executivă mai bună asociată cu oscilații crescute la persoanele cu boala Parkinson și adulții mai în vârstă, sugerând strategii adaptive mai flexibile.

StudiuParkinsonÎncredere bună19.06.2026

Ablatia infratalamică în boala Parkinson în stadiu avansat: rezultatele pe trei ani susțin o strategie terapeutică sigură și accesibilă

Un studiu cu durata de 36 de luni, realizat pe 10 pacienți cu boala Parkinson în stadiu avansat, cu fenotip de tremor-rigiditate, tratați prin ablație stereotactică combinată cu radiofrecvență a zonei incerte caudale și a câmpurilor lui Forel, a evidențiat îmbunătățiri motorii susținute la scorurile UPDRS-III, fără complicații majore. Această abordare neurochirurgicală reprezintă o alternativă potențial accesibilă la stimularea cerebrală profundă în contextul resurselor limitate.

StudiuParkinsonÎncredere bună19.06.2026

Reglarea pozitivă a miR-1274b derivat din tRNA în lacrimi ale pacienților cu boala Parkinson

Acest studiu a identificat microRNA derivat din tRNA miR-1274b ca fiind consistent supraexprimat în lichidul lacrimal al pacienților cu boala Parkinson în cohorte de descoperire, replicare și validare in-silico. Constatările sugerează potențiali biomarkeri bazați pe lacrimi pentru diagnosticul bolii Parkinson, cu ținte prezise implicate în căile neurodegenerate.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă19.06.2026

Procesarea deficitară a informațiilor lingvistice critice din punct de vedere temporal în boala Parkinson

Acest studiu a examinat modul în care boala Parkinson afectează capacitatea de a procesa structura gramaticală în propoziții auditive, în special privind sincronizarea pauzelor. Persoanele cu boala Parkinson au arătat mai multe erori și răspunsuri mai lente decât grupul de control, deși pauzele prelungite au îmbunătățit parțial acuratețea pentru propoziții gramatical incorecte, sugerând implicarea ganglionilor bazali în coordonarea temporală a procesării limbajului.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă19.06.2026

Corelarea disfuncției executive cu deficiențele de inițiere a mersului în boala Parkinson cu fenomenul de înghețare a mersului

Acest studiu a analizat dacă deficiențele cognitive în ceea ce privește inhibiția și viteza de procesare sunt asociate cu dificultăți de inițiere a mersului la persoanele cu boala Parkinson, în special la cele care suferă de „înghețarea mersului” (FoG). Rezultatele au arătat că persoanele cu PD+FoG au prezentat o performanță mai slabă a funcțiilor executive și o durată mai lungă a ajustării posturale pregătitoare, corelate cu scoruri mai slabe la testele cognitive, ceea ce sugerează că disfuncția executivă contribuie la deficitele de inițiere a mersului.

StudiuParkinsonÎncredere bună19.06.2026

Stimulare transcraniană cu curent continuu de înaltă definiție pentru depresie și simptome non-motorii în boala Parkinson: un studiu randomizat controlat cu simulare în design crossover

Acest studiu controlat randomizat a examinat efectul a două sesiuni de stimulare transcranială directă de curent de înaltă definiție (HD-tDCS) direcționată către cortexul prefrontal dorsolateral stâng asupra simptomelor depresive și non-motorii la pacienții cu boala Parkinson. Studiul a utilizat un design crossover cu control sham și măsuri standardizate de rezultate, inclusiv scale de evaluare a depresiei și evaluări ale calității vieții.

StudiuParkinsonÎncredere bună19.06.2026

Evaluarea Îngrijirii Paliative Bazate pe Comunitate pentru Pacienții Defavorizați cu Boala Parkinson

O analiză secundară a unui studiu clinic pragmatic a examinat eficacitatea unei intervenții de îngrijire paliativă asupra calității vieții în 322 de pacienți cu boala Parkinson, comparând populații dezavantajate (definite prin locuire în zone rurale, venituri scăzute și rasă/etnie) cu participanți non-dezavantajați. Deși participanții non-dezavantajați au arătat îmbunătățiri mai devreme la 6 luni, participanții dezavantajați au demonstrat îmbunătățiri semnificative din punct de vedere statistic ale calității vieții la 12 luni, sugerând că intervenția beneficiază ambele grupuri, dar cu o răspuns întârziat la populațiile dezavantajate.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă19.06.2026

Arhitectura microstucturală a somnului deficitară este asociată cu degenerarea locusului coeruleus în boala Parkinson

Acest studiu a examinat dacă tiparele de somn perturbate la pacienții cu boala Parkinson sunt legate de degenerarea locusului coeruleus, o regiune cerebrală critică pentru reglarea ciclu somn-veghe. Pacienții cu BP au prezentat o densitate redusă a fusurilor de somn și o activitate redusă a undelor lente, densitatea fusurilor corelând specific cu neurodegenrarea locusului coeruleus pe imagistica prin rezonanță magnetică.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă19.06.2026

Copatologia Amiloid și Tau în Boala Parkinson și Parkinsonismul Atipic

Această trecere în revistă narrativă examinează rolul co-patologiilor bolii Alzheimer (amiloid-beta și tau) în boala Parkinson și parkinsonismul atipic, utilizând neuropatologie, neuroimagistică și biomarkeri din fluidele biologice din literatura din perioada 2020-2025. Dovezile arată că plăcile de amiloid cresc odată cu severitatea declinului cognitiv și că biomarkerii pot prezice progresul bolii și traiectoria cognitivă, cu aplicații potențiale pentru stratificarea pacienților și dezvoltarea tratamentelor.

StudiuParkinsonÎncredere bună19.06.2026

Analiza Microstarilor EEG pentru Detectarea Timpurie a Deficitului Cognitiv în Boala Parkinson

Acest studiu a examinat dacă analiza microstărilor EEG ar putea detecta deficiența cognitivă în stadiul incipient la pacienții cu boala Parkinson, comparând pe cei cu cognație normală, încetinire mentală ușoară și deficiență cognitivă ușoară. Cercetătorii au constatat că parametri specifici ai microstărilor (în special durata și acoperirea microstării A) s-au diferențiat semnificativ între pacienții cu boala Parkinson intacți cognitiv și cei cu deficiență cognitivă, sugerând potențiale aplicații de biomarkeri clinici care necesită validare suplimentară.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă19.06.2026

Alterări ale Apei Libere la Nivelul Sistemului Limbic ca Biomarcatori de Neuroimagistică pentru Predicția Fenoconversieiîn Boala Parkinson Prodromală

Acest studiu a investigat dacă imagistica apei libere—o măsură a schimbărilor microstructurale extracelulare—poate prezice care dintre pacienții cu boala Parkinson prodromală vor dezvolta simptome motorii. Cercetătorii au descoperit că valorile ridicate ale apei libere în regiuni limbice specifice (insula, cortexul cingulat, hipocampus) la linia de bază au prezis fenociversia în boala Parkinson, sugerând că acești indici de neuroimage ar putea servi drept biomarcatori timpurii pentru progresul bolii.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă19.06.2026

Influența funcțională direcțională a locusului coeruleu asupra conectivității cerebrale globale în boala Parkinson dominată de tremor și în forma akinetă-rigidă

Acest studiu a utilizat neuroimagistică avansată pentru a examina modul în care locusul coeruleus (o regiune din creierul mediu) influențează conectivitatea cerebrală diferit în subtipurile Parkinson cu tremor dominant versus Parkinson akinetic-rigid. Rezultatele au arătat conținut redus de neuromelanină în locusul coeruleus al ambelor grupuri de boală Parkinson comparativ cu controalele, cu modele distincte de conectivitate alterată cu cerebeletul, regiunile temporale și frontale care s-au corelat cu severitatea simptomelor motorii.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă19.06.2026

Inhibitorii acetilcolinesterazei și riscul de mortalitate în demența Parkinson: Un studiu de cohortă stratificat după sex și vârstă

Un studiu amplu pe cohortă din Coreea a constatat că utilizarea inhibitorilor acetilcolinesterazei a fost asociată cu o reducere de 24% a riscului de mortalitate la pacienții cu demență parkinsonă, cu beneficii mai mari observate la femei și la cei cu boală de debut tardiv. Beneficiile de supraviețuire au fost comparabile între diferiții inhibitori ai acetilcolinesterazei (donepezil și rivastigmină).

StudiuParkinsonÎncredere înaltă19.06.2026

Risc Specific după Vârstă al Bolii Parkinson în Boala Gaucher Tip 1: Date din Registrul ICGG Gaucher

Acest studiu analizează prevalența bolii Parkinson (PD) la pacienții cu boala Gaucher tip 1 (GD1), care poartă variante patogene bialelice GBA1 puternic asociate cu riscul de PD. Folosind date longitudinale dintr-un registru global, cercetătorii au estimat riscul de PD specific în funcție de vârstă și au investigat dacă estimările anterioare cu penetranță scăzută ar putea reflecta subdiagnosticul prin examinarea atât a diagnosticelor confirmate, cât și a cazurilor posibile de sindrom parkinsonist.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă19.06.2026

Perspective nouă asupra parkinsonismului atipic: O ediție specială în onoarea lui Gregor Wenning (1964-2024)

Acest număr special oferă perspective actualizate asupra sindroamelor parkinsoniene atipice, prezentat ca omagiu adus lui Gregor Wenning, un cercetător prominent în domeniu. Colecția include probabil progrese în înțelegerea, diagnosticarea și tratamentul unor condiții precum atrofia multisistemică, paralizia supranucleară progresivă și degenerarea corticobazală.

StudiuParkinsonÎncredere bună19.06.2026

Efectele mixte ale acizilor grași alimentari asupra bolii Parkinson: O analiză ponderată a sumei cuantilelor

Acest studiu a analizat date de la aproape 20.000 de adulți din SUA pentru a examina modul în care aportul combinat de acizi grași alimentari se raportează la riscul de boală Parkinson, utilizând metode statistice avansate pentru a ține cont de mai multe expuneri simultane. Rezultatele sugerează că un aport mai mare de acizi grași monoinsaturați și polisaturați (în special omega-3 și omega-6) a fost asociat cu cote mai scăzute de boală Parkinson, în timp ce acizii grași saturați cu lanț mediu au arătat asociații pozitive, iar acidul docosahexaenoic a fost identificat ca un contributor major de protecție.

Studii și știri