Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres
← Toate temele

Parkinson

Boala Parkinson și tulburări de mișcare.

476 de articole
Fișe de lucruCere sprijin
← Toate secțiunile

Studii și știri

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
StudiuParkinsonÎncredere înaltă01.07.2026

Tulburarea de mișcare funcțională ca simptom prodromal al bolii Parkinson: perspective clinice și fiziopatologice

Această analiză clinică examinează dovezile conform cărora tulburarea de mișcare funcțională (FMD) ar putea preceda diagnosticul de boală Parkinson, sugerând că FMD ar putea fi un marker precoce al neurodegenerării. Autorii discută relațiile temporale, mecanismele potențiale și implicațiile clinice pentru evaluarea pacienților, strategiile de investigare și gestionarea ulterioară a cazurilor.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă01.07.2026

Co-stimularea vmPFC stângă compensează apatia apărută în urma întreruperii tratamentului cu levodopa la pacienții cu boala Parkinson care beneficiază de stimulare cerebrală profundă (DBS) la nivelul nucleului subthalamic (STN)

Acest studiu demonstrează că stimularea cerebrală profundă care vizează cortexul prefrontal ventromedial stâng (vmPFC) poate atenua apatia la pacienții cu boala Parkinson după reducerea dozei de levodopa în urma unei intervenții chirurgicale de stimulare cerebrală profundă (DBS) a nucleului subtalamic. Folosind modele de tractografie individualizate, cercetătorii au descoperit o interacțiune semnificativă între reducerea dozei de levodopa și conectivitatea vmPFC, ceea ce sugerează că implicarea căilor non-motorii este esențială pentru gestionarea deficitului de motivație, alături de controlul simptomelor motorii.

StudiuParkinsonÎncredere bună01.07.2026

Ordinea temporală a deteriorării cognitive în boala Parkinson, pe baza modelelor de învățare automată privind evoluția bolii

Acest studiu a aplicat modele de progresie a bolii (în cadrul unui sistem de învățare automată) la 423 de pacienți cu boala Parkinson și 196 de subiecți din grupul de control din cadrul inițiativei „Parkinson's Progression Markers Initiative”, pentru a identifica persoanele expuse riscului de declin cognitiv, utilizând biomarkeri motori, neurocognitivi și de neuroimagistică. Modelul a demonstrat o performanță excelentă în prezicerea deteriorării cognitive în termen de cinci ani, măsurătorile neuropsihologice și biomarkerii specifici (amiloid-beta 42 în lichidul cefalorahidian și deficiențele transportorului de dopamină) evidențiindu-se ca factori predictivi puternici.

PresăParkinsonÎncredere înaltă01.07.2026

Deteriorarea ADN-ului declanșează autodistrugerea axonală mediată de SARM1 în bolile neurodegenerative

Cercetătorii au identificat SARM1 ca factor molecular cheie în pierderea axonilor, o caracteristică distinctivă a afecțiunilor neurodegenerative, printre care se numără boala Parkinson, SLA și neuropatiile induse de chimioterapie. Această descoperire a mecanismelor de autodistrugere neuronală declanșate de deteriorarea ADN-ului are implicații pentru înțelegerea și, eventual, tratarea mai multor boli neurologice caracterizate prin degenerarea axonală.

StudiuParkinsonÎncredere bună01.07.2026

Efectele adverse cognitive ale medicamentelor anticolinergice și riscul de demență în boala Parkinson

Acest studiu retrospectiv, realizat pe un eșantion de 155 de pacienți cu boala Parkinson, a analizat dacă întreruperea timpurie a tratamentului cu medicamente anticolinergice din cauza efectelor secundare cognitive a prezis o incidență mai scăzută a demenței în comparație cu pacienții care au întrerupt tratamentul din alte motive sau care au continuat utilizarea pe termen lung. După ajustarea pentru vârstă, sex și durata bolii, incidența demenței nu a prezentat diferențe semnificative între grupuri, ceea ce sugerează că efectele adverse cognitive pe termen scurt ar putea să nu prezică în mod independent dezvoltarea demenței.

PresăParkinsonÎncredere bună30.06.2026

Modelul pe șoarece susține convingerea de multă vreme că virusurile pot declanșa boala Parkinson

Cercetătorii de la Universitatea Texas A&M au dezvoltat un model inovator pe șoareci, utilizând infecția cu virusul encefalomielitei murine a lui Theiler (TMEV) pentru a induce simptomele bolii Parkinson fără modificări genetice sau injecții toxice. Această abordare oferă un model animal mai naturalist pentru a investiga ipoteza conform căreia infecția virală ar putea declanșa dezvoltarea bolii Parkinson la om.

StudiuParkinsonÎncredere bună30.06.2026

Microscopia confocală corneană evidențiază grade variabile de pierdere a nervilor în cazul bolii Parkinson și al tulburărilor parkinsoniene atipice

În cadrul acestui studiu s-a utilizat microscopia confocală corneană pentru a detecta pierderea fibrelor nervoase corneene ca potențial biomarker al neurodegenerării în boala Parkinson, atrofia multisistemică și paralizia supranucleară progresivă. Densitatea fibrelor nervoase corneene a fost semnificativ redusă în toate cele trei grupuri de pacienți în comparație cu subiecții sănătoși din grupul de control, modificările cele mai pronunțate fiind observate în cazul atrofiei multisistemice, ceea ce sugerează că această tehnică de imagistică ar putea contribui la diferențierea acestor afecțiuni neurodegenerative.

StudiuParkinsonÎncredere bună30.06.2026

Stimularea auditivă ritmică ca abordare neuromodulatorie în tratamentul bolii Parkinson

Stimularea auditivă ritmică (RAS) își dovedește eficacitatea în îmbunătățirea mersului, a echilibrului și în prevenirea căderilor în cazul bolii Parkinson, prin mecanisme care implică sincronizarea neuronală și cuplarea oscilatorie a creierului. Cercetările sugerează că intervențiile bazate pe RAS ar putea aborda și alte simptome ale bolii Parkinson și s-ar putea extinde la tulburările parkinsoniene atipice, deși sunt necesare studii suplimentare.

PresăParkinsonÎncredere bună29.06.2026

Pesticidul comun clorpirifos este asociat cu o creștere de peste două ori a riscului de a dezvolta boala Parkinson

Cercetătorii de la UCLA au descoperit că expunerea pe termen lung la pesticidul clorpirifos crește semnificativ riscul de a dezvolta boala Parkinson, persoanele expuse având o probabilitate de peste două ori mai mare de a dezvolta această afecțiune. Studiile de laborator au demonstrat că substanța chimică afectează neuronii dopaminergici și diminuează capacitatea creierului de a elimina agregatele proteice toxice.

PresăParkinsonÎncredere bună28.06.2026

Femeile cu boala Parkinson prezintă o patologie cerebrală asociată cu boala Alzheimer mai pronunțată decât bărbații

Cercetările prezentate în cadrul Congresului Academiei Europene de Neurologie din 2026 arată că femeile cu boala Parkinson pot prezenta modificări patologice cerebrale asociate cu boala Alzheimer mai pronunțate decât bărbații. Studiul abordează o lacună în înțelegerea diferențelor legate de sex în ceea ce privește patologiile neurodegenerative concomitente la persoanele în vârstă cu boala Parkinson.

PresăParkinsonÎncredere înaltă27.06.2026

Un nou instrument ajută la identificarea mutațiilor genetice rare în cazul unor boli comune, printre care și boala Parkinson

Cercetătorii au dezvoltat o metodă pentru a identifica rețelele genetice descoperite la organismele model (drojdie, neuroni, șoareci) care prezintă cea mai mare relevanță pentru boala Parkinson la om. Această abordare de genetică translațională face legătura între rezultatele cercetării fundamentale și mecanismele reale ale bolii la om.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă27.06.2026

Corelația dintre activitatea fizică zilnică și simptomele motorii și nemotorii în boala Parkinson, cu ajutorul tehnologiei purtabile

Acest studiu transversal, realizat pe un eșantion de 80 de pacienți cu boala Parkinson, a analizat relațiile dintre activitatea fizică zilnică măsurată obiectiv (numărul de pași) și severitatea simptomelor, folosind dispozitive portabile pe o perioadă de 6 săptămâni. Un nivel mai ridicat de activitate zilnică a fost asociat cu o reducere semnificativă a bradikineziei și, în mod paradoxal, cu o creștere a discineziei ușoare, ceea ce susține rolul activității fizice în gestionarea simptomelor motorii ale bolii Parkinson.

StudiuParkinsonÎncredere bună27.06.2026

Pierderea de volum a substanței cenușii în psihoza asociată bolii Parkinson și expresia genelor receptorilor cannabinoizi

Acest studiu analizează relația dintre pierderea de volum a materiei cenușii în psihoza asociată bolii Parkinson (PDP) și expresia la nivel cerebral a genelor receptorilor canabinoizi, constatând o asociere semnificativă cu expresia receptorului CB1, dar nu și cu cea a receptorului CB2. Rezultatele sugerează că sistemul endocanabinoid ar putea juca un rol în fiziopatologia PDP.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă27.06.2026

Boala Parkinson în timp de război: lacune în cunoaștere și controverse emergente

Această analiză examinează modul în care condițiile din timpul războiului — inclusiv leziunile cerebrale traumatice, stresul cronic, expunerea la substanțe toxice și întreruperea serviciilor medicale — influențează riscul de apariție a bolii Parkinson și rezultatele tratamentului. Articolul identifică lacune semnificative în cunoștințele privind evoluția bolii Parkinson în rândul populațiilor afectate de conflicte și solicită elaborarea unor protocoale umanitare bazate pe dovezi științifice, precum și a unor abordări de telemedicină pentru îngrijirea neurologică în timpul conflictelor.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă27.06.2026

Depresia la persoanele cu boala Parkinson: perspective clinice și gestionare

Depresia afectează peste o treime dintre pacienții cu boala Parkinson, ceea ce ridică provocări semnificative în ceea ce privește diagnosticul, din cauza suprapunerii simptomelor între cele două afecțiuni. Tratamentul cuprinde farmacoterapia (SSRI, SNRI, triciclice) și psihoterapia (TCC, terapia interpersonală), adaptate vulnerabilităților specifice bolii Parkinson, deși accesul la servicii specializate de sănătate mintală rămâne limitat.

StudiuParkinsonÎncredere bună27.06.2026

Modificări de volum în subnucleii talamici în cazul demenței asociate bolii Parkinson și predicția diagnosticului și a gravității pe baza învățării automate

Acest studiu analizează modificările structurale din anumite regiuni talamice la pacienții cu demență asociată bolii Parkinson, utilizând tehnici avansate de neuroimagistică. Algoritmi de învățare automată sunt aplicați acestor măsurători volumetrice pentru a dezvolta modele predictive destinate diagnosticării și evaluării gravității bolii.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă27.06.2026

Agoniștii receptorului peptidului-1 de tip glucagon în tulburările de mișcare: mecanisme, dovezi științifice și perspective viitoare

Agoniștii receptorilor GLP-1, dezvoltați inițial pentru tratamentul diabetului și al obezității, prezintă proprietăți neuroprotectoare în modelele preclinice ale tulburărilor de mișcare, prin modularea neuroinflamației, a stresului oxidativ și a agregării proteinelor. Dovezile clinice sunt cele mai avansate în cazul bolii Parkinson, deși rezultatele inițial promițătoare obținute în studiile cu exenatidă și lixisenatidă nu au fost confirmate în studiile de fază III de amploare mai mare, existând însă semnale preliminare în ceea ce privește alte tulburări de mișcare.